한국   대만   중국   일본 
Gavrilo Princip - Wikipedia Va o cuntinutu

Gavrilo Princip

Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
Gavrilo Princip

Gavrilo Princip ( 25 di giugnettu di 1894 (o di 1895 ) - 28 d'aprili di 1918 ) fu nu nazziunalista serbu - busniacu ca, lu 28 di giugnu di 1914 , assassinau a Sarajevu l'arciduca Franciscu Firdinannu d'Austria - eredi a lu tronu du Mperu austru-ungaricu - e so mugghieri, la cuntissa Sophie. L'attintatu fu la faidda ca fici scattari la prima guerra munniali .

Princip nasciu a Bosansko Grahovo , Bosnia e duranti lu suggiornu a Belgradu nto 1912 , addivintau un membru di lu gruppu serbu " Juvini Bosnia " ( Mlada Bosna ) ca prupugnava l'annissioni da Bosnia (du 1908 parti du Mperu austru-ungaricu) a Serbia.

L'attintatu vitti la participazzioni, oltri ca di Gavrilo, videmma d'autri so cincu cumpagni. Lu gruppu era equipaggiatu cu pistoli e bummi furnuti da sucita sicreta " Manu Niura " ( Crna Ruka ) c'avia sustinitura sia tra l'ufficiali serbi sia tra li funziunari di lu cuvernu. 'N particulari, si sapi ca l'arma utilizzata di Princip fu na pistola semi-autumatica Browning M 1910 calibbru 7.65x17mm (.32 ACP).

Li prujettili sparati di Princip curpiru l'arciduca Franciscu Firdinannu nto coddu e la mugghieri nto stomacu. Li dui muriru a brevi distanza a causa di firuti.

Di sei attintatura sulu Gavrilo Princip e l'amicu Nedjelko Cabrinovic foru arristati da pulizzia; nuddu di l'altri quattru, a causa di l'enormi fudda di pirsuni, happi l'uppurtunitati di sparari.

Na vota arristatu, Princip circau d'uccidirisi, prima ncirennu du cianuru e appoi tintannu di spararisi ca so pistola. Nuddu di li dui tintativi jiu a bon fini: nto primu casu Princip vummicau lu vilenu (cosa ch'avia succiduta macari a Cabrinovic e ca fici pinzari a pulizzia ca e dui avia statu furnutu un vilenu tantu dibbuli) mentri la pistola fu arrassata di so manu prima ca iddu putissi sparari n'autru corpu.

Poichi a l'ebbica di l'attintatu Princip era ancora troppu carusu (avia solu 19 anni quannu sparau) pi subbiri la cunnanna a morti, ci fu sintinziata la pena massima di venti anni 'n priggiuni, ca trascurriu 'n pessimi cunnizzioni nto campu di Terezin , nzinu a muriri di tubbirculosi lu 28 d'aprili di 1918 .

Li pinioni storichi supra Princip foru a longu cuntruversi. Nta storia serba iddu veni spissu cunziddiratu n'eroe nazziunali e e ancora arricurdata na so frasi ditta duranti lu prucessu: " Nuautri amavamu lu nostru populu ". A lu cuntrariu, 'n Austria la so figura veni equiparata a chidda di nu tirrurista. La valutazzioni majurmenti diffusa ca veni currintimenti accittata e ca fussi nu nazziunalista serbu esicuturi cchiu ch'idiaturi di l'attintatu a l'arciduca austru-ungaricu.

On diritturi du carziri ca lu vulia trasfiriri 'n n'autra lucalitati diciu: "Nun c'e bisognu di trasfiririmi 'n n'autra priggiuni. La me vita sta gia sciddicannu via. Suggirisciu di nchiuvarimi a na cruci e abbruciarimi vivu. Lu me corpu ciammiggianti va a essiri na torcia p'illuminari lu me populu supra la strata pa libbirtati."

Fonti [ cancia | cancia la surgenti ]

La fonti di st'articulu e Uicchipidia Taliana:

http://it.wikipedia.org/wiki/Gavrilo_Princip