Gavrilo Princip
Gavrilo Princip
(
25 di giugnettu
di
1894
(o di
1895
) -
28 d'aprili
di
1918
) fu nu nazziunalista
serbu
-
busniacu
ca, lu
28 di giugnu
di
1914
, assassinau a
Sarajevu
l'arciduca
Franciscu Firdinannu d'Austria
- eredi a lu tronu du
Mperu austru-ungaricu
- e so mugghieri, la cuntissa Sophie. L'attintatu fu la faidda ca fici scattari la
prima guerra munniali
.
Princip nasciu a
Bosansko Grahovo
, Bosnia e duranti lu suggiornu a
Belgradu
nto
1912
, addivintau un membru di lu gruppu serbu "
Juvini Bosnia
" (
Mlada Bosna
) ca prupugnava l'annissioni da Bosnia (du
1908
parti du Mperu austru-ungaricu) a Serbia.
L'attintatu vitti la participazzioni, oltri ca di Gavrilo, videmma d'autri so cincu cumpagni. Lu gruppu era equipaggiatu cu pistoli e bummi furnuti da sucita sicreta "
Manu Niura
" (
Crna Ruka
) c'avia sustinitura sia tra l'ufficiali serbi sia tra li funziunari di lu cuvernu.
'N particulari, si sapi ca l'arma utilizzata di Princip fu na
pistola
semi-autumatica
Browning M 1910
calibbru 7.65x17mm (.32 ACP).
Li prujettili sparati di Princip curpiru l'arciduca Franciscu Firdinannu nto coddu e la mugghieri nto stomacu. Li dui muriru a brevi distanza a causa di firuti.
Di sei attintatura sulu Gavrilo Princip e l'amicu
Nedjelko Cabrinovic
foru arristati da pulizzia; nuddu di l'altri quattru, a causa di l'enormi fudda di pirsuni, happi l'uppurtunitati di sparari.
Na vota arristatu, Princip circau d'uccidirisi, prima ncirennu du cianuru e appoi tintannu di spararisi ca so pistola. Nuddu di li dui tintativi jiu a bon fini: nto primu casu Princip vummicau lu vilenu (cosa ch'avia succiduta macari a Cabrinovic e ca fici pinzari a pulizzia ca e dui avia statu furnutu un vilenu tantu dibbuli) mentri la pistola fu arrassata di so manu prima ca iddu putissi sparari n'autru corpu.
Poichi a l'ebbica di l'attintatu Princip era ancora troppu carusu (avia solu 19 anni quannu sparau) pi subbiri la cunnanna a morti, ci fu sintinziata la pena massima di venti anni 'n priggiuni, ca trascurriu 'n pessimi cunnizzioni nto campu di
Terezin
, nzinu a muriri di
tubbirculosi
lu
28 d'aprili
di
1918
.
Li pinioni storichi supra Princip foru a longu cuntruversi. Nta storia serba iddu veni spissu cunziddiratu n'eroe nazziunali e e ancora arricurdata na so frasi ditta duranti lu prucessu: "
Nuautri amavamu lu nostru populu
". A lu cuntrariu, 'n
Austria
la so figura veni equiparata a chidda di nu tirrurista. La valutazzioni majurmenti diffusa ca veni currintimenti accittata e ca fussi nu nazziunalista serbu esicuturi cchiu ch'idiaturi di l'attintatu a l'arciduca austru-ungaricu.
On diritturi du carziri ca lu vulia trasfiriri 'n n'autra lucalitati diciu:
"Nun c'e bisognu di trasfiririmi 'n n'autra priggiuni. La me vita sta gia sciddicannu via. Suggirisciu di nchiuvarimi a na cruci e abbruciarimi vivu. Lu me corpu ciammiggianti va a essiri na torcia p'illuminari lu me populu supra la strata pa libbirtati."
La fonti di st'articulu e Uicchipidia Taliana:
http://it.wikipedia.org/wiki/Gavrilo_Princip