L'
Arma di Carabbineri
una di li quattru
forzi armati taliani
e, ca dipenni du
Ministeru da Difesa
. Havi nu rolu di forza militari e macari di
polizzia
.
N
Italia
si ponnu chiamari cu nummuru 112 gratuitu.
L'Arma havi stata funnata lu
13 di giugnettu
du
1814
du
Reghi di Sardigna
Vittoriu Emanueli I
di
Savoia
, sutta lu nomu di Carabbineri Riali, spirannusi a
Gendarmerie nationale
, la ginnarmaria francisa ca facia survizza sia militari ca civili.
Li primi hannu statu scigghiuti n menzu a l'
Armata Sarda
, ma sulu chiddi cu na bona cunnutta e ca sapiunu leggiri e scriviri macari.
Lu nomu diriva da
carabbina
, la
scupetta
ca ancora oi veni usata pi tradizzioni.
La prima battagghia ca ficiru fu
chidda di Grenoble
, unni nu squatruni di
cavaddaria
caricau li truppi
francisi
facennuli fujiri.
Nto
1822
nesci lu Riulamentu Ginirali unni spuntunu li 3 reuli funnamintali di l'Arma:
- Li Carabbineri s'hannu a cunziddirari sempri n survizzu, qualegghie l'ura e lu casu;
- Li Carabbineri hannu a fari li survizza sempri n cucchia, tranni pi chiddi d'urdinanza comu la trasmissioni di dispacci urgenti;
- Li Carabbineri s'hannu a cumpurtari sempri nta na manera distinta, urbana, dicisa, dignitusa e cheta, e macari mparziali e umana.
Duranti lu
Risorgimentu
, li Carabbineri risurtaru fideli o reghi, e pi stu mutivu cci veni affidata la prutizzioni du stissu nte campi di battagghia. Duranti la
battagghia di Pastrengo
, lu Maggiuri
Alessandro Negri di Sanfront
s'accurgiu ca l'
austriaci
s'avianu avvicinatu unni lu reghi stava, allura ordinau la carica di so' tri squatruni a
cavaddu
, cacciannuli. Stu fattu pirmittiu la vittoria.
Duranti l'Unificazzioni, pi nun dari la mprissioni di n'occupazzioni, si stituia nu novu corpu lucali nta ogni statu ca cadia: accussi nasceru li Carabbinera da Tuscana, da Sicilia etc.
Junciuta l'Italia nto
1861
(tranni ca pu
Venitu
e lu
Statu da Cresia
), li vari corpi di Carabbineri lucali si junceru nta l'Arma di Carabbinera Riali (
Arma dei Carabinieri Reali
). Nta st'anni s'attruvaru a cummattiri spiciarmenti contra li briganti nzinu a quannu li forzi taliani arrinisceru a trasiri nto Statu da Cresia ca famusa
Breccia di Porta Pia
, nu purtusu nta nu muru ca dividia l'Italia, unni parteciparu li Carabbineri.
Di tannu, l'Arma fu arricanusciuta comu unu di li cchiu mpurtanti corpi du Statu talianu, cuntribbuennu macari nta missioni di guerra e di paci all'estiru (comu pa
Cunquista di l'Eritrea
e la
Guerra italu-turca
), e li survizza civili, unni s'arricorda lu cuntribbutu d'aiutu duranti lu
tirrimotu di Missina du 1908
.
Nta
Prima Guerra Munniali
, nzemmula e cummattimenti, li Carabbineri sirveru pi manteniri l'ordini nte fila di surdati mpignati a cummattiri.
Finuta la Guerra, l'Italia s'arritruvau nta na difficili situazzioni pulitica, ca vidia la nascita du
Fascismu
e li sonna di rivoluzzioni da
manca
. Sti du' muvimenti si facianu guerra unu cu l'autru e li Carabbineri allura funnaru nto
1921
li Battagghiuni Mobbili (
Battaglioni Mobili
). Assai furu chiddi ca mureru pi manu di tutti dui li muvimenti.
Quannu
Mussolini
addivintau Primu Ministru, circau di ridduciri e ndebbuliri l'Arma pu fattu ca chista arristau sempri fideli o reghi. Strugghiu li Battagghiuni Mobbili e o so' postu cci desi putiri a nu novu corpu: la
Milizzia Voluntaria pa Sicuritati Nazziunali
e fici crisciri macari lu corpu da
Polizzia di Statu
, dannucci a sti dui ncarichi nte citati e rilijannu li Carabbineri nte zoni rurali. Cca cummatteru contra la
Mafia
nta
Sicilia
, e li malandrini nte
Calabbri
e nta
Sardigna
. Parteciparu e cummattimenti pa cunquista di l'
Africa
Livantina Taliana: la
Somalia
, l'
Eritrea
e l'
Abbissinia
e doppu desiru na manu pi manteniri la paci e la sicuritati. Cca funnaru li
zaptie
, Carabbineri di etnia lucali.
Nta
Sicunna Guerra Munniali
, li Carabbineri furu mpignati nte frunti da
Grecia
e da
Russia
e nta l'
Africa Taliana
: fu ccani ca mmattiu la famusa
battagghia di Culqualber
, unni, doppu misi senza munizioni ne manciari, si jittaru contra li ngrisi cummattennu a l'arma janca, murennu casi tutti. Quannu lu Fascismu cadiu, li Carabbineri attaccaru a Mussolini doppu ca desi li dimissioni o reghi, e fu tinutu "carciaratu" nta nu rifuggiu muntanaru supr'o
Gran Sasso
, vinennu appoi libbiratu di
tudischi
.
Agghicatu l'
8 di sittemmiru
, unni l'Italia firmau l'armistiziu cu l'Alliati, li Carabbineri (e l'italiani tutti) s'attruvaru nimici di tudischi ca nzinu a picca tempu prima erunu alliati. Li tudischi megghiu urganizzati e armati, si misiru a depurtari li Carabbineri, orammai na forza nimica, e campi di stirminiu e di cuncintramentu. Assai ni furu ammazzati ma, doppu nu primu mumentu di abbannunu, s'organizzaru e si junceru e forzi di risistenza comu
partiggiani
. S'arricorda lu Fronte Clandestino di Resistenza dei Carabinieri (Frunti Clannistinu di Risistenza di Carabbineri), ca cuntava tipu 6000 militari. Autri Carabbineri cummatteru e si sacrificaru nto nomu da Patria, e forsi lu cchiu famusu di chisti fu
Salvo D'Acquisto
, ca si pigghiau li curpi di n'attintatu ca ammazzau na para di tudischi, facennusi justizziari cunzapivulu.
Finuta la Guerra, li Carabbineri appiru a soffriri, a causa du spasciamentu, nu piriudu difficili. Lu
Sudtirol
vuciava nnipinnizza cu tirrurismu e nta Sicilia criscia la forza di li muvimenti mafiusi e
nnipinnisti
(
Sarvaturi Giulianu
). L'Italia era ancora china di armi ca viniunu usati facili duranti l'atti di viulenza. Pi sti mutivi li Carabbineri s'appiru a riorganizzari lesti pi cummattiri e cuntinuari a manteniri l'ordini nto Paisi.
Nto
1962
,
Giovanni De Lorenzo
addivintau lu novu Cumannanti Ginirali di l'Arma. Pi risistiri a tutti sti prubbremi, fici na campagna di riorganizzazzioni e ammudirnamentu: fici canciari li divisi, facennuli fari tutti uniformi; fici criari li scoli pi l'ufficiali; rinegozziau l'accordu Carcaterra, ca prividia li survizza di Carabbineri nte zoni rurali e chiddi da Polizzia nta
citati
, facennu riturnari l'Arma nta l'aria urbana; criau li
gazzelle
, li machini di survizzu di cuntrollu; nutau la mpurtanza di l'
elicottira
sia p'usi militari ma macari di lutta o
brigantaggiu
; fici rinnuvari l'armamentu e misi a disposizzioni di l'Arma autri menzi utili, comu carri armati e autubblindi.
Nto
1964
, li vertici di l'Arma s'aviunu organizzatu pi faciri nu
corpu di Statu
(sutta lu nomu n codici di Piano Solo) ca nun vinni mai attuatu.
Nte
1960ini
, nta l'Italia nasceru novi muvimenti di tipu eversivu, zoe chiddi di l'
Anni di Piombo
(
Anni di Chiummu
), unni la lutta pulitica sia di manca ca di
dritta
crisciu nzinu a pigghiari li culura du
tirrurismu
e da viulenza armata. Lu Ginirali
Carlo Alberto Dalla Chiesa
fu chiddu ca megghiu di tutti s'organizzau pi cummattiri stu finominu, capennu ca pi faciri chistu, s'avia a pinzari e aggiri comu li stissi pirsuni ca si jia contru. Fici nfirtrari Carabbineri nte loca unni si pinzava ca s'ammucciavanu li memmira di sti gruppa eversivi. Nta picca misi, rumpiu li gruppa cchiu forti (chiussai chiddi di manca) e viulenti e fici attaccari li capi storichi gia nto
1974
. Assai furu li Carabbineri ca mureru nta stu piriudu pi manu di sti muvimenti.
Dalla Chiesa mori appoi, n
Palermu
, sutta li corpa da Mafia doppu c'avia statu mannatu nta Sicilia ma cummatti. E propia la Mafia fu n'autru "nimicu" di l'Arma. Li Carabbineri attaccaru e firmaru li massimi
boss
du piriudu
cunigghiunotu
, primu ntra tutti
Toto Riina
.
Li Carabbineri furu e sunnu ancora mpignati all'estiru nta vari missioni, comu pa
Guerra di Barcani
nte
1990ini
e comu nta l'
Afghanistan
e nta l'
Iraq
nta l'
anni 2000
. Macari ccani assai pajaru cu sangu.
Li simmula di Carabbineri su':
La divisa di Carabbineri cancia a sicunna da
staggiuna
: la divisa du
mmernu
e na giacca
niura
, stivaleddi niuri e na bannulera; chidda d'
astati
e na
cammisa
cilesti chi manichi curti. Li quasuna sunnu sempri niuri cu na rica
russa
e lati di jammali.
Na vota, nzinu o
1987
, la divisa d'astati era culuri
khaki
(canusciutu comu "culuniali").
Lu famusu friggiu di l'Arma e na granata cu na
ciamma
a tridici punti chicati du
ventu
ca scritta R.I. (
Repubblica Italiana
).
Li Carabbineri hannu sempri statu prisenti nta tradizzioni di chidda ca oi e l'
Italia
. Sempri prisenti pa
pupulazzioni
, di st'urtimi nni pigghiaru, suprattuttu, beni. La prima opira unni spuntaru fu
Pinocchio
di
Carlo Collodi
. Di tannu li Carabbineri furu usati abbastanza o spissu nta littiratura.
N'asempiu famusu e Il Giorno della Civetta (Lu jornu da cucca) di
Liunardu Sciascia
, di quali ficiru macari nu film.
Nta
televisioni
sunnu assai li seri TV ca hannu li Carabbineri comu prutacunisti.
Lu nomu ufficiali di Carabbineri e n
italianu
: Arma dei Carabinieri.
Nta l'autri lingui da Sicilia s'arricorda l'
arberisht
:
Karabineret
.