Calabbria

Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.

Cuurdinati : 38°53′30.48″N 16°35′58.2″E ? / ? Sbagghiu nti la sprissioni: upiraturi < non privistu Sbagghiu nti la sprissioni: upiraturi < non privistu ? / Sbagghiu nti la sprissioni: carattiri di puntiggiatura "[" non canusciutu ; Sbagghiu nti la sprissioni: carattiri di puntiggiatura "[" non canusciutu

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scriviri articuli, grandi o picculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupedicu Wikipedia. Nci potiti scriviri chidu ca voliti (pe' esempiu l'articuli supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciati una traduzioni d'i paroli difficili e ndicati 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu , catanzarisu , cusentinu , de Cutroni , o de Vibbu , sempri calabbrisi siti! Grazi.

abbiccidariu St'articulu e scrittu n sicilianu standard, si stai circannu l'articulu scrittu n calabbrisi di Parmi (RC), vidi Calabbria .


abbiccidariu St'articulu e scrittu 'n calabrisi di Polistina (RC), vidi ' .



Calabbria
Muttu:  
Nomu ufficiali: Calabria
Zona: Italia miridiunali
Capulocu: Catanzaru
Aria: 15,08 km²
Abbitanti: 2.009.506
Dinzitati: 132 ab./km²
Pruvinci: Catanzaru , Cusenza , Crutoni , Riggiu Calabbria , Vibbu Valenzia
Cumuni: 409
Situ istituzziunali: -
Prisidenti: Roberto occhiuto di lu 29-10-2021
Mappa

La Calabbria o Calavria , macari nnicata o plurali comu Li Calabbri , (zoe " Calabria " 'n talianu) e la riggiuni cchiu miridiunali di l' Italia cuntinintali. La capitali e Catanzaru e l'autri citati capulochi di pruvincia sunnu: Cusenza , Cutroni , Riggiu Calabbria e Vibbu Valenzia .

Storia [ cancia | cancia la surgenti ]

Pi sapirinni cchiossai, vidi puru la vuci Storia da Calabbria .


Periudi italicu [ cancia | cancia la surgenti ]

L'Italia secundu i Greci , corrispundi all'attuali Calabbria


Tali popolazioni dunqui ( Morgeti - Itali - Ausoni - Enotri , di probabili origini indoeuropei, Italici appartenenti a u gruppu latinu-falisco), abitaanu prevalentementi i zoni costieri. I Lucani (Italici indoeuropei, appartenianu a u gruppu oscu-umbru), abitavanu tra regioni chi da essi pigliaru u nomi di "Lucania", a nord da Calabria. L'entroterra da Calabria (si chiamau in seguitu dai Romani "Bruttium"), fudi abitato principalmenti da i Bruzi (di temperamenti bellicosi, chiamati Brutti o Bretti, strettamenti imparentati cui Lucani) oltri cha da genti di origini iberica. U centru nevralgicu di chistu populu era Consentia, l'attuali Cosenza , la quali vinni eletta da tribu di Bruzi, dopu chi si coalizzau tra na lega, "capitali" da regione. Fudi poi occupata da i Romani assiemi a u resto da Magna Grecia tro 265 a.C., ma duranti a secunda guerra punica si ribello a Roma e si alleau cu Annibali, pe poi ritornari sutta u controllu da repubblica rumana dopo a sconfitta du condottieru i cartagini.

La storia di la Calabbria havi assai punti n cumuni ccu la storia di la Sicilia . Nte tempa antichi si distingui nu periudu grecu e nu periudu rumanu chi cuntinuau nti nu piriudu bizzantinu . Nto piriudu 'n cui la Sicilia fu nvasa e duminata di l' arabbi la Calabbria ristau armenu furmarmenti na pruvincia di lu mpiru bizzantinu , ma lu tirritoriu era lassatu jiri e l'attacchi saracini eranu friquenti, puru siddu si limitavanu a saccheggi e rubbirii. Lu periudu nurmannu sinnau l'inizziu di na nova era pa Calabbria. Lu periudu spagnolu e borbonicu e nu periudu modernu sunnu ancora autri fasi 'n cui la storia da Calabbria si po spartiri.

Giografia [ cancia | cancia la surgenti ]

La Calabbria havi la forma di n'appendici ca si sviluppa di Nord a Sud ppi circa 250 chilomitri longu na fascia di terra ca nun e mai cchiu larga di 80 chilomitri. A Est e dilimitata di lu Mari Joniu , e a ovest di lu Mari Tirrenu . A Nord cunfina ccu la Basilicata e a Sud e siparata di la Sicilia ppi lu Strittu di Missina . Lu tirritoriu da Calabbria e pi lu cchiossai muntagnusu. La spina dursali e custituita di l'urtimi muntagni e catini di muntagni di l' Appinnini . La catina du Pollinu , la Sila e l' Asprumonti sunnu li loca di muntagna cchiu mpurtanti.

Orografia [ cancia | cancia la surgenti ]

Superfici da Calabbria pi zoni altimetrichi.

A Calabbria davi na superfici prevalentementi collinari, chi si estendi pe il 49,2% du soi territoriu. Davi ampi zoni montuosi chi coprinu u 41,8% du soi territoriu.

  • Tra l'istmu di Catanzaru e u valicu da Limina sorgi a Serre calabbrisi, tra cui spiccanu chida vibonesi chi si spinginu cu doppiu allineamentu montuosu finu a congiungersi direttamenti cu l'Aspromonti; a vetta piu elevata da Serra, u Monte Pecoraro, raggiungi 1423 m;
  • Tra la pianura di a Chiana di Sant'Eufemia e di a Chiana di Gioia Tauro si ergi u gruppu du monti Poru 710 m tra zona du sud da provincia di Vibu Valentia;
  • a sud infini si ergi l'acrocoro di l' Asprumunti la cui vetta chiu elevata, eni u Montaltu o monti Cocuzzu chi raggiungi i 1955 m.
  • A chianura chiu grandi da Calabbria eni a Chiana di Sibari.

I Chianuri coprunu u 9% du soi territoriu e sugnu tutti di modestu estensioni. I muntagni occupanu circa u 41%.

I simbuli [ cancia | cancia la surgenti ]

U Stemma
U Gonfalone da Regione Calabbria
A bandiera da Regioni Calabbria


U stemma da Regione Calabria (approvatu e adottatu in versioni definitiva cu a Leggi Regionali u 15 giugno 1992, n. 6) racchiudi in cornici ovali i quattro di simbuli che rappresentanu a Calabria: disposte con riferimento a chi le guarda:

U pinu laricio, poggianti supa na linea dritta. Alberu tipicu da foresta da Sila e du Pollinu.
A colonna cu capitellu doricu, poggianti supa na linia ondulata. Simboleggia u spendori di l'eta da Magna Grecia e a sua eredita.
A cruci bizantina (piu correttu saria a Cruci (araldica) ). Ricorda u periudu cha Calabbria facia parti di l'imperu bizantinu e rappresenta, insemi a Puglia , nu ponti tra Occidenti e Orienti.
A cruci potenziata; presenti sia tro stemma da Calabbria Citra cha chidu da Calabbria Ultra (anchi Calabria Ulteriori) do tempu di Normanni ricorda u valori di dodicimila Crociati calabbrisi chi, sutta la guida di Boemondo Duca di Calabria, combattiru pe la liberazioni di u Santu Sepolcru duranti a prima crociata. Chistu simbolu e anchi presenti tre stemmi da provincia di Provincia di Catanzaru, Cosenza, Riggiu Calabbria e Vibu Valentia. [1]




  1. U pino laricio ( Pinus nigra laricio )
  2. U capitello dorico
  3. A cruci bizantina
  4. A cruci potenziata

A Qualita da vita [ cancia | cancia la surgenti ]

Stemma Capoluoghi di Provincia Provincia Reddito annuo pro-capite in Euro [2]
File:Cosenza-Stemma.png Cosenza Pruvincia di Cusenza 25.173,02
File:Catanzaro-Stemma.png Catanzaro Pruvincia di Catanzaru 24.926,56
File:Vibo Valentia-Stemma.png Vibo Valentia Pruvincia di Vibbu Valenzia 23.292,38
Reggio Calabria Pruvincia di Riggiu Calabbria 23.265,30
Crotone Pruvincia di Cutroni 22.052,90

Liami nterni [ cancia | cancia la surgenti ]

I Noti [ cancia | cancia la surgenti ]

  1. La Regione Calabria, n. 4-5, op. cit. , p. 44
  2. La classifica dei redditi nei comuni capoluogo di provincia:regione Calabria - Il Sole 24 ORE
Purtali di la Calabbria  ? Jiti a l'articuli di Wikipedia supra la Calabbria.