Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
|
≪
A risistenza contra a qualunqui nova idea eni prupurziunali o quadratu da so impurtanza
≫
|
|
(
Bertrand Russell
)
|
Bertrand Russell
, (
Ravenscroft
,
Regnu Unitu
,
18 di maiu
1872
?
Penrhyndeudraeth
,
2 di frivaru
1970
) filosufu, loggicu e matimaticu ngrisi. Nto
1950
vinciu lu
premiu Nobel pa littiratura
.
Bertrand Russell scrissi nu munzieddu di cosi. Circau macari di rendiri a filosufia pupulari. Desi a so upinioni supra a nu munzieddu d'argumenta. Scrissi li saggi
"
Supra a dinotazzioni
"
e
"
Storia da filosufia uccidintali
"
ca anu statu discritti comu li cchiu influenti saggi di filosufia di lu
XX seculu
. Scrissi supra a argumenta seri comu supra a robba ti tutta li jorna. Cuntinuannu na tradizziuni familiari d'affari [[pulitica|pulitici] fu nu libbirali influenti accussi comu nu sucialista e attivista anti-verra pa maggiur parti da so vita. Miluini di pirsuna taliaunu a Russell comu a nu prufeta da vita razziunali e criativa. A lu stessu tiempu, i so presi di pusizzioni supra a diversa argumenta fuorru cuntruversi 'nta na manera istrema.
Nasciutu all'apici di l'icunomia e da scinnuta pulitica britannica, morsi d'influenza circa nu seculu duoppu ca l'
Imperu Britannicu
avia scumparutu ca so putenza stutata di dui
verri munniali
.
Comi uni di l'
intillituali
cchiu famusi di lu munnu, a vuci di Russell ci appi n'autoritati murali inormi, macari all'inizziu di l'anni '90.
Tra li so attivitati pulitichi, Russell a statu nu prupunituri dicisu di lu
disarmu nucliari
e nu criticu contru a
Verra do Vietnam
.
Nta lu
1950
, Russell addivintau
premiu Nobel pa littiratura
"so vari scritta unni promuovi li iddiali umanitari e a
libbirtati di pinzeru
".