Bertrand Russell

Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
Premiu Nobel
Premiu n ordini
Paci : alfabbeticu crunuloggicu
Littiratura : alfabbeticu crunuloggicu
Midicina : alfabbeticu crunuloggicu
Fisica : alfabbeticu crunuloggicu
Chimica : alfabbeticu crunuloggicu
Econumia : alfabbeticu crunuloggicu
Bertrand Russell
  A risistenza contra a qualunqui nova idea eni prupurziunali o quadratu da so impurtanza  
( Bertrand Russell )


Bertrand Russell , ( Ravenscroft , Regnu Unitu , 18 di maiu 1872 ? Penrhyndeudraeth , 2 di frivaru 1970 ) filosufu, loggicu e matimaticu ngrisi. Nto 1950 vinciu lu premiu Nobel pa littiratura .

Bioggrafia [ cancia | cancia la surgenti ]

Bertrand Russell scrissi nu munzieddu di cosi. Circau macari di rendiri a filosufia pupulari. Desi a so upinioni supra a nu munzieddu d'argumenta. Scrissi li saggi " Supra a dinotazzioni " e " Storia da filosufia uccidintali " ca anu statu discritti comu li cchiu influenti saggi di filosufia di lu XX seculu . Scrissi supra a argumenta seri comu supra a robba ti tutta li jorna. Cuntinuannu na tradizziuni familiari d'affari [[pulitica|pulitici] fu nu libbirali influenti accussi comu nu sucialista e attivista anti-verra pa maggiur parti da so vita. Miluini di pirsuna taliaunu a Russell comu a nu prufeta da vita razziunali e criativa. A lu stessu tiempu, i so presi di pusizzioni supra a diversa argumenta fuorru cuntruversi 'nta na manera istrema.

Nasciutu all'apici di l'icunomia e da scinnuta pulitica britannica, morsi d'influenza circa nu seculu duoppu ca l' Imperu Britannicu avia scumparutu ca so putenza stutata di dui verri munniali . Comi uni di l' intillituali cchiu famusi di lu munnu, a vuci di Russell ci appi n'autoritati murali inormi, macari all'inizziu di l'anni '90.
Tra li so attivitati pulitichi, Russell a statu nu prupunituri dicisu di lu disarmu nucliari e nu criticu contru a Verra do Vietnam .

Nta lu 1950 , Russell addivintau premiu Nobel pa littiratura "so vari scritta unni promuovi li iddiali umanitari e a libbirtati di pinzeru ".