한국   대만   중국   일본 
Vladimir Ghika - Wikipedia Sari la con?inut

Vladimir Ghika

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Vladimir Ghica
Date personale
N?scut [1] [2] [3] Modificați la Wikidata
Constantinopol , Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani) Modificați la Wikidata
Jilava , Regiunea Bucure?ti , Romania Modificați la Wikidata
Cauza decesului traumatism fizic [*] ​ Modificați la Wikidata
P?rin?i Ioan Grigore Ghica Modificați la Wikidata
Cet??enie   Romania Modificați la Wikidata
Religie Biserica Catolic? Modificați la Wikidata
Ocupa?ie prezbiter [*] ​
diplomat Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba francez? [4] [5]
limba roman? [4] Modificați la Wikidata
Activitate
Membru post-mortem al Academiei Romane
Modific? date / text   Consultați documentația formatului
Monseniorul Vladimir Ghika
Fericitul Vladimir Ghika

Monseniorul Vladimir Ghika (n. , Constantinopol , Imperiul Otoman  ? d. , Jilava , Regiunea Bucure?ti , Romania ) a fost un prin?, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic roman (biritual: latin ?i bizantin), nepotul lui Grigore Alexandru Ghica , ultimul principe al Moldovei . Tat?l lui Vladimir Ghika a fost Ioan Grigore Ghica , diplomat, ministru de externe si al ap?r?rii al Romaniei . Unul dintre fra?ii monseniorului a fost Dimitrie I. Ghica . Monseniorul Vladimir Ghika a fost beatificat pe data de 31 august 2013 , la Bucure?ti , in cadrul unei slujbe religioase solemne desf??urate la pavilionul Rom-Expo. [6] [7] [8] In acela?i an a fost ales membru post-mortem al Academiei Romane . [9]

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

S-a n?scut in ziua de Cr?ciun a anului 1873 la Constantinopol (ast?zi Istanbul ? Turcia ), a fost nepotul ultimului domnitor al Moldovei, principele Grigore V. Ghica Vod? ( 1849 - 1856 ), fiul lui Ioan Ghica (general de divizie, ministru plenipoten?iar) ?i al Alexandrinei Moret de Blaremberg (descendent? din Henric al IV-lea , regele Fran?ei ).

A avut patru fra?i ?i o sor?: Grigore - ce a murit la o varst? fraged?, Alexandru, Gheorghe ?i Ella - mor?i ?i ei de tineri, ?i Dimitrie ( 1875 - 1967 ).

A fost botezat ?i miruit ortodox, mama sa fiind o credincioas? foarte ata?at? de Biserica Ortodox? , tat?l s?u fiind in acea perioad? ministru plenipoten?iar al Romaniei in Imperiul Otoman . In anul 1878 este trimis la ?coal? in Fran?a , la Toulouse , ?i va fi l?sat in grija unei familii protestante in ceea ce prive?te educa?ia ?i practica religioas?, deoarece in zon? nu exista nici o biseric? ortodox?. O va termina in anul 1895 , dup? care va urma la Paris Facultatea de ?tiin?e Politice. In paralel va frecventa cursuri de medicin?, botanic?, art?, litere, filozofie, istorie ?i drept.

Se intoarce in Romania datorit? anghinei pectorale, unde i?i va continua studiile pan? in 1898 cand merge la Roma unde va urma Facultatea de Filosofie-Teologie a dominicanilor in Roma, Angelicum. Este in aceast? perioad? ( 1902 ) cand, dup? un misterios discern?mant, pentru a fi ??i mai ortodox” face profesiunea de credin?? catolic? spre stupoarea mamei sale care r?mane pan? la moarte contrar? deciziei fiului s?u.

Dorea s? devin? preot sau c?lug?r, ins? Papa Pius al X-lea l-a sf?tuit s? renun?e la idee, m?car pentru o perioad?, ?i s? se dedice apostolatului ca laic. ?i-a desf??urat activitatea extraordinar? in toat? lumea, la Bucure?ti , Roma, Paris, Congo , Tokyo , Sidney , Buenos Aires … Mai tarziu, in glum?, papa Papa Pius al XI-lea il va numi ?marele vagabond apostolic”. Devine astfel unul din pionierii apostolatului laical.

Intors in ?ar?, se dedic? operelor de caritate ?i deschide primul dispensar gratuit Bethleem Mariae la Bucure?ti, pune bazele marelui spital ?i sanatoriu Sf. Vincen?iu de Paul, infiin?and astfel primul spital gratuit din Romania ?i prima ambulan??, devenind fondatorul primei opere catolice de caritate din Romania.

Particip? la serviciile sanitare in r?zboiul balcanic din 1913 ?i se dedic? f?r? fric? ingrijirii bolnavilor de holer? la Zimnicea .

Vladimir Ghika poart? drapelul cu ecusonul Preasfintei Inimi a lui Isus din Romania la Paray-le-Monial (dep. Saone-et-Loire din Fran?a, 27 martie 1917)

In timpul Primului R?zboi Mondial s-a ocupat, de misiuni diplomatice, de victimele cutremurului de la Avezzano, de tuberculo?ii din ospiciul din Roma, de r?ni?ii de r?zboi, trecand de la ambientele diplomatice la cele populare cu o naturale?e surprinz?toare.

Documentul oficial prin care Sfantului Scaun il nume?te pe Vladimir Ghika, Protonotar Apostolic

In 7 octombrie 1923 este sfin?it preot la Paris de Cardinalul Dubois, arhiepiscopul locului; i?i va desf??ura ministerul sacerdotal in Fran?a pan? in 1939 [10] . Sfantul Scaun i-a acordat la scurt timp dup? hirotonire dreptul de a celebra ?i in ritul bizantin . Prin?ul Ghica a devenit astfel primul preot roman biritual din Vechiul Regat .

I se incredin?eaz? o parohie intr-o comun? muncitoreasc? din suburbia Parisului, Villejuif , reu?ind s?-?i implineasc? apostolatul ?i chiar s? intemeieze o nou? parohie (Sfanta Tereza) in ciuda ?icanelor municipalit??ii comuniste care il porecle?te Monseigneur le cure ("monseniorul preot") in loc de Monsieur le cure cum se spune in mod obi?nuit in Fran?a [11] . In 1930 , cand se imboln?ve?te, este retras ?i este numit Rectorul Bisericii Str?inilor din Paris.

In 1924 intemeiaz? o societate auxiliar? de misiuni, Opera Fra?ilor ?i Surorilor Sf. Ioan ?i cump?r? o cl?dire dezafectat? a unei foste inchisori pentru femei in acest scop (cu secole in urm? fusese o m?n?stire); din motive financiare se va vinde ?i membrii se vor dispersa.

La 13 mai 1931 este numit de Papa Protonotar apostolic . Ezit? s? primeasc? aceast? numire deoarece la intrarea in randul clericilor f?cuse votul de a nu accepta niciodat? demnit??i ecleziastice. O prime?te totu?i, f?cand observa?ia c? ?nimic nu se va schimba in felul meu de via??, va fi doar o panglic? ingust? ad?ugat? la reverend?.”

La 3 august 1939 se intoarce in Romania unde il surprinde cel de- al Doilea R?zboi Mondial . Refuz? s? p?r?seasc? Romania pentru a fi al?turi de s?raci ?i bolnavi, s?-i poat? ajuta ?i incuraja, r?manand pentru acela?i motiv in Bucure?ti cand vor incepe bombardamentele aliate.

Dup? venirea la putere a comuni?tilor refuz? de asemenea s? plece cu trenul regal pentru acelea?i motive. Este arestat la 18 noiembrie 1952 sub acuza?ia de ?inalt? tr?dare” ?i intemni?at la Jilava unde este amenin?at, b?tut pan? la sange, torturat. Un an mai tarziu are loc procesul, iar in 16 mai 1954 trece la cele ve?nice din cauza tratamentului bestial la care a fost supus.

A fost ?preot, confesor, director spiritual, conferen?iar, om de ?tiin??, diplomat, activitatea lui desf??urandu-se in toate mediile, de la capete incoronate, ?efi de state, politicieni, filozofi, arti?ti, scriitori, teologi.

A fost un promotor in multe domenii, activitatea sa a dep??ind grani?ele confesionale ?i spiritul timpului, fiind un adev?rat precursor al ecumenismului.

Educa?ie [ modificare | modificare surs? ]

  • 1878 - 1893 ? ?coala din Toulouse (Fran?a)
  • 1893 - 1895 ? urmeaz? la Paris Facultatea de ?tiin?e Politice; frecventeaz?, de asemenea cursuri de: medicin?, botanic?, art?, litere, filozofie, istorie ?i drept; se imboln?ve?te ?i se intoarce in Romania, unde timp de doi ani ( 1895 - 1898 ) i?i va continua studiile in mod privat
  • 1898 - 1905 ? urmeaz? Facultatea de filosofie-teologie a dominicanilor in Roma ( Angelicum ) ?i ob?ine licen?a in filozofie ?i doctoratul in teologie
  • 1904 - 1906 ? la Salonic continu? cu studii de filosofie ?i teologie

Scrieri [ modificare | modificare surs? ]

De?i avea o cultur? deosebit? ?i capacit??i de excep?ie, a evitat s? produc? scrieri personale. A scris for?at de imprejur?ri ?i de necesit??i. A f?cut munc? de cercetare in arhivele Vaticanului, publicand o parte din aceste rezultate in ? Revue Catolique ”. A scris articole de revist? in ?Convorbiri Literare”, ? La Revue Hebdomadaire ”, ? Les Etudes ”, ? Le Correspondant ”, ? La Revue des Jeunes ”, ? La Documentation Catholique ”. Avea obiceiul de a nota pe buc??i de hartie scurte concluzii ale medita?iilor personale; au fost publicate ulterior in diverse edi?ii sub numele de ? Pensees pour la suite des jours ”. Ni s-au transmis cateva omilii, articole, conferin?e ?i publica?ii.

Scrieri publicate in limba francez? [ modificare | modificare surs? ]

  • Statuia Fericitului Vladimir Ghika - "Sacre Coeur" din Bucure?ti
    Meditation de l'Heure Sainte , prima edi?ie, 1912
  • Pensees pour la suite des jours , prima edi?ie, 1923
  • Les intermedes de Talloires , 1924
  • La Messe byzantine dite de St-Jean Chrysostome , 1924
  • La visite des pauvres , prima edi?ie, 1923
  • Roseau d'Or ( Chroniques - al VIII-lea volum), colec?ie de ganduri (de tipul Pensees pour la suite des jours ), 1928
  • La Sainte Vierge et le Saint Sacrement , 1929
  • Vigile (caietul IV), colec?ie de ganduri (de tipul Pensees pour la suite des jours ), 1930
  • La femme adultere, mystere evangelique, piece de theatre , 1931
  • La souffrance , prima edi?ie, 1932
  • La Liturgie du prochain , prima edi?ie, 1932
  • La Presence de Dieu , prima edi?ie, 1932
  • Derniers temoignages [par] Mgr Vladimir Ghika. Presentes par Yvonne Estienne , 1970 , publica?ie postum? ce culege diferite alte ganduri nepublicate ale monseniorului

Scrieri publicate in limba roman? [ modificare | modificare surs? ]

  • Sfanta Fecioar? ?i Sfantul Sacrament . Discursul rostit de mons. Ghika in noiembrie 1928 la deschiderea Congresului Euharistic de la Sidney, Australia (traducere)
  • Femeia adulter? . Mister evanghelic cuprinzand un prolog, un act, un epilog. Pies? teatral? (traducere de Al. Lascarov-Moldovan in 1938.)
  • Ganduri pentru zilele ce vin (traducere de Doina Cornea ), Editura Dacia, Cluj, 1995, ISBN 973-35-0486-6 .
  • Convorbiri spirituale , traducere de Gheorghe Lascu ?i Viorica Lascu , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995, ISBN 973-35-0486-6
  • Interludiile din Talloires (traducere)
  • Ultimele m?rturii , Vladimir Ghika; prefa?? de Yvonne Estienne (traducere de Doina Cornea), Editura Dacia, Cluj, 1997
  • Fragmente postume. Texte inedite din arhiva Institutului ?Vladimir Ghika” (traducere de Doina Cornea dup? documente nepublicate), Editura Dacia, Cluj, 2003, ISBN 973-35-1696-1 .

Beatificare [ modificare | modificare surs? ]

Monseniorul Vladimir Ghica a fost propus spre beatificare . Propunerea, pornit? din partea Arhidiecezei Bucure?ti, se intemeiaz? pe un dosar ce cuprinde biografia acestuia, urmand a fi examinat de Congrega?ia pentru Cauza Sfin?ilor de la Vatican . [12]

Miercuri, 27 martie 2013 , papa Francisc a semnat decretul prin care Biserica recunoa?te ?martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika, preot diecezan [...] ucis din ur? fa?? de credin?? [...], la 16 mai 1954” [13] . Miercuri, 8 mai 2013, s-a anun?at c? Monseniorul Vladimir Ghika va fi beatificat samb?t?, 31 august 2013, in cadrul unei Sfinte Liturghii solemne, ce va fi s?var?it? la Romexpo , de la ora 11. Sfanta Liturghie va fi prezidat? de Eminen?a Sa Cardinalul Angelo Amato , Prefectul Congrega?iei pentru Cauzele Sfin?ilor.

Monseniorul Vladimir Ghika a fost beatificat samb?t?, 31 august 2013. [14] [15] , la Romexpo , Sfanta Liturghie fiind prezidat? de Eminen?a Sa Cardinalul Angelo Amato [16] , Prefectul Congrega?iei pentru Cauzele Sfin?ilor. Circa 10.000 de credincio?i au participat la Sfanta Liturghie solemn? a beatific?rii monseniorului Vladimir Ghika, celebrat? la Bucure?ti, in Pavilionul Central al Romexpo . [17] [8]

Fericitul Vladimir Ghika

Dup? beatificare, comemorarea sa liturgic? va fi la 16 mai , data martirajului s?u. [6] [8]

    Vezi ?i articolul:   Sfin?ii inchisorilor Vezi ?i articolele [[{{{2}}}]] ?i [[{{{3}}}]] Vezi ?i articolele [[{{{4}}}]] , [[{{{5}}}]] ?i [[{{{6}}}]] Vezi ?i articolele [[{{{7}}}]] , [[{{{8}}}]] , [[{{{9}}}]] ?i [[{{{10}}}]] Vezi ?i articolele [[{{{11}}}]] , [[{{{12}}}]] , [[{{{13}}}]] , [[{{{14}}}]] ?i [[{{{15}}}]] Vezi ?i articolele [[{{{16}}}]] , [[{{{17}}}]] , [[{{{18}}}]] , [[{{{19}}}]] , [[{{{20}}}]] ?i [[{{{21}}}]] .

In memoriam [ modificare | modificare surs? ]

In anul 2004 in Pia?a Monseniorul Vladimir Ghika , aflat? in Bucure?ti, Sectorul 1, la intersec?ia str?zilor Gheorghe Demetriade ?i Emil Pangratti a fost instalat? Statuia monseniorului Vladimir Ghika , oper? turnat? in bronz a sculptorului Gheorghe D. Anghel .

Filatelie [ modificare | modificare surs? ]

Rompresfilatelia a anun?at introducerea in circula?ie a unei emisiuni de m?rci po?tale omagiale, cu ocazia implinirii a cinci ani de la beatificarea monseniorului Vladimir Ghika. Emisiunea este format? dintr-o marc? po?tal? cu valoarea nominal? de 5 lei , care este dispus? in blocuri de cate opt astfel m?rci po?tale ?i o viniet? central?, precum ?i dintr-o coli?? cu valoarea nominal? de 28,50 lei. Emisiunea este completat? cu un plic ?prima zi” a emisiunii, obliterat cu ?tampila ?prima zi” ?i numerotat. [18]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b Autoritatea BnF , accesat in  
  2. ^ a b Vladimir Ghika , GCatholic.org  
  3. ^ a b Vladimir Ghika , Okumenisches Heiligenlexikon  
  4. ^ a b Autoritatea BnF , accesat in  
  5. ^ CONOR [*] [[ CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]   Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )
  6. ^ a b Monseniorul Vladimir Ghika va fi beatificat la 31 august 2013, la Bucure?ti.
  7. ^ PS Mihai: Vladimir Ghika ne-a ar?tat c? libertatea ?i omenia pot fi m?rturisite in cele mai intunecate inchisori
  8. ^ a b c Vladimir Ghika
  9. ^ ?Membrii Academiei Romane din 1866 pan? in prezent” , Acad.ro , accesat in  
  10. ^ Catolicii vor s?-l sanctifice pe Vladimir Ghika, "Prin?ul s?racilor" , 01 octombrie 2010, evz.ro, accesat la 1 octombrie 2010
  11. ^ fr Beatification du P. Vladimir Ghika Arhivat in , la Wayback Machine .
  12. ^ Mons. Vladimir Ghika (1873-1954)
  13. ^ Catholica.ro: Vladimir Ghika, preot ?i principe roman, declarat martir pentru credin?? de c?tre papa Francisc (comunicat)
  14. ^ Cotidianul.ro: Aproximativ 8.000 de credincio?i la beatificarea Monseniorului Vladimir Ghika Arhivat in , la Wayback Machine .
  15. ^ Romania liber? online: Vladimir Ghika, beatificare, Vladimir Ghika a fost beatificat Arhivat in , la Wayback Machine .
  16. ^ Predica trimisului papal la beatificarea Mons. Ghika
  17. ^ Cardinalul Angelo Amato despre beatificarea Monseniorului Ghika
  18. ^ ?Angelus Communications Bucure?ti: Emisiune filatelic? omagial? ? Vladimir Ghika, 5 ani de la beatificare ” . Arhivat din original la . Accesat in .  

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Biografii [ modificare | modificare surs? ]

  • Vladimir Ghika. Profesor de speran?? , Francisca B?lt?ceanu, Andrei Brezianu, Monica Bro?teanu, Emanuel Cosmovici, Luc Verly, prefa?? de IPS Ioan Robu, Editura ARCB, Bucure?ti 2013. ISBN 978-973-1891-80-4
  • Vladimir Ghika, professeur d'esperance , Francesca Baltaceanu et Monica Brosteanu, preface de Mgr Philippe Brizard, Cerf, 2013
  • Vladimir Ghika. Prin?ul cer?etor de iubire pentru Cristos , Anca M?rtina?, Editrice Velar, Editura ARCB, Bucure?ti 2013.
  • Vladimir Ghika. Il principe mendicante di amore per Cristo , Anca M?rtina?, Editrice Velar, Editrice ELLEDICI, Gorle, 2013.
  • Monseniorul: amintiri ?i documente din via?a Monseniorului Ghika in Romania , Horia Cosmovici, Editura Galaxia Gutenberg, Targu L?pu?, 2011.
  • Mgr Vladimir Ghika. Prince, pretre et martyr , Charles Molette, AED, Paris, 2007.
  • Vladimir Ghika. L'Angelo della Romania , in Il nono libro dei Ritratti di santi', Antonio Maria Sicari o.c.d., Jaka Book, 2006.
  • Monseniorul: amintiri din via?a de apostolat , Horia Cosmovici, Editura MC, Bucure?ti, 1996. (integral online pe acest site )
  • Principe, sacerdore e martire. Vladimir Ghika , Jean Daujat, Edizioni Messaggero di Padova, Padova, 1996.
  • Prince et martyr, l’apotre du Danube, Mgr Vladimir Ghika , Helene Danubia, Pierre Tequi, Paris, 1993.
  • La memoire des silence, Vladimir Ghika 1873-1954 , Elisabeth de Miribel, Librarie Arteme Fayard, 1987.
  • Une flamme dans le vitrail. Souvenirs sur Mgr. Ghika , Yvonne Estienne, Editions Du Chalet, Lyon,1963.
  • Vladimir Ghika, Prince et Berger , Susane-Marie Durand, Castermann, 1962.
  • Une ame de feu, monseigneur Vladimir Ghika , Michel de Galzain, Editions Beauchesne, 1961.
  • L’apotre du XX-em siecle, Vladimir Ghika , Jean Daujat, La Palatine-Plon, 1956.
  • Les Convertis du 20e siecle - Du Palais a l'autel et a la geole. Le Prince Vladimir Ghika , de Pierre Gherman, Bruxelles, 1954.
  • Monseniorul Vladimir Ghika - Schi?? de portret european , de ?tefan J. Fay , Continent 2006.
  • Monseniorul Ghika apostol ?i martir , de ?tefan Nicolae, cu o postfa?? a editorului, Crater, Bucure?ti, 1991 ISBN 973-9029-03-5

Studii [ modificare | modificare surs? ]

  • ?Ruga?i-v? to?i pentru mine...” Monseniorul Vladimir Ghika ?i martiriul s?u , Florina-Aida B?trinu, ARCB, Bucure?ti, 2013.
  • O lumin? in intuneric: Monseniorul Vladimir Ghika , Mihaela Vasiliu, ARCB, Bucure?ti, 2012.
  • Une lumiere dans les tenebres. Mgr Vladimir Ghika , Mihaela Vasiliu, Cerf, Paris, 2011.
  • Mgr Vladimir Ghika apotre et martyr. Actes du colloque a la memoire de Mgr Vladimir Ghika. Octobre 2010, Paris , ABMVG, Paris 2011.
  • A tr?it ?i a murit ca un sfant! Mons. Vladimir Ghika 1873-1954 , editura Ioan Ciobanu, ARCB, Bucure?ti, 2003.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Commons
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Vladimir Ghica
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vladimir_Ghika&oldid=16040988