Trabzon
(in
greac?
Τραπεζο??
, transliterat:
Trapezus
, respectiv
Τραπεζο?ντα
, transliterat:
Trapezunta
), este un ora? din nord-estul
Turciei
, situat pe coasta
M?rii Negre
. Este capitala
provinciei Trabzon
. In istoriografie este cunoscut sub numele de
Trapezunt
.
De-a lungul istoriei Trapezuntul a constituit un important nod comercial ?i cultural datorit? loca?iei sale strategice, care leag? estul de vest (
Asia
-
Europa
) ?i nordul de sud (
Rusia
-
Orientul Mijlociu
). Trebizonda a fost capital? imperiului cu acela?i nume (
1204
-
1461
). La recens?mantul din
2006
popula?ia ora?ului era de 275.137 de locuitori.
Denumirea Trapezunt provine din greaca veche, in care
trapezul
insemna ?mas?”, respectiv ?campie”. Numele a fost dat de comercian?ii greci din
Milet
care s-au stabilit aici in anul 756 i. d. H ?i au intemeiat o colonie.
[1]
Ini?ial ora?ul s-a numit Trebizond (Τραπεζο??) ?i a fost fondat de c?tre comercian?ii greci din
Milet
(aproximativ in anul 756 i.C.).
Era unul dintre cele zece emporii Milesiene (colonii comerciale) de-a lungul coastelor M?rii Negre. Ca multe alte colonii grece?ti, ora?ul era o mic? enclav? greceasc? ?i nu un imperiu.
Partenerii comerciali ai Trebizondei erau Mossynoecii. Cand
Xenophon
?i cei "zece mii" de mercenari greci s-au luptat pentru a sc?pa din
Persia
, primul ora? in care au poposit a fost Trebizonda (Xenophon,
Anabasis
, 5.5.10).
Ora?ul a fost inclus in regatul
Pontului
de c?tre
Mithridates VI
Eupator
?i a devenit portul de baz? pentru flota pontic?.
Cand regatul a fost anexat la provincia roman?
Galatia
, in anii
64
?
65
, flota a trecut sub o nou? comand?, devenind Classis Pontica. Trapezuntul a ca?tigat in importan?? sub guvernarea roman? in primul secol d.C., datorit? c?ii de acces c?tre Pasul
Zigana
, de la frontiera armean? c?tre valea fluviului
Eufrat
. S-au construit noi rute comerciale din Persia ?i
Mesopotamia
, in timpul domniei imp?ratului
Vespasian
, iar in timpul imp?ratului
Hadrian
portul a fost consolidat.
Ora?ul a fost devastat de c?tre
go?i
in anul
258
?i, cu toate c? a fost reconstruit ulterior, nu ?i-a mai reca?tigat importan?a comercial? pan? in
secolele VIII
-
X
.
In timpul
Cruciadei a patra
, in
1204
a fost fondat un stat bizantin condus de membri ai
dinastiei Comnen
, cu sprijinul reginei
Tamara
a
Georgiei
, numit
Imperiul Trapezuntului
, care a durat pan? in anul 1461, cand conduc?torul s?u,
David al II-lea al Trapezuntului
, s-a predat lui
Mehmed II
, sultanul
Imperiului Otoman
. Dup? cucerirea otoman? a urmat o colonizare masiv? a ora?ului, ins? vechile comunit??i armene ?i grece?ti au continuat s? coexiste al?turi de cuceritori. In ultima perioad? a st?panirii otomane, ora?ul a p?strat o puternic? influen?? cre?tin?.
In anul
1901
portul Trebizonda a fost echipat cu macarale de c?tre inginerii englezi Stothert ?i Pitt din
Bath
. Ora?ul a constituit cheia b?t?liei dintre Imperiul Otoman ?i armatele ruse?ti, in timpul Campaniei Caucaziene, in
primul r?zboi mondial
. Trebizonda a fost capturat de c?tre armata
rus?
, aflat? sub comanda Marelui Duce
Nicolae
, in aprilie
1916
. Dup?
Tratatul de la Sevres
?i apoi in urma Tratatului de la
Lausanne
, Trebizonda revine
Turciei
. Dup? primul r?zboi mondial, in publica?iile europene incepe din ce in ce mai mult s? fie adoptate denumirile turce?ti pentru ora?ele aflate pe teritoriul Turciei, in pofida celor tradi?ionale grece?ti sau romane, astfel Trebizonda devine cunoscut ca Trabzon.
In timpul celui de
al doilea r?zboi mondial
, activitatea naval? a fost limitat?, datorit? faptului c?
Marea Neagr?
era zon? de conflict. Datorit? acestui fapt a sc?zut foarte mult exportul, in special al tutunului, ceea ce a condus la degradarea standardului de via?? al popula?iei.
Ulterior, ca rezultat al dezvolt?rii generale a ??rii, Trabzon a cunoscut de asemenea o inflorire a vie?ii economice ?i comerciale. S-a construit o autostrad? ?i un nou port, care au condus la cre?terea rela?iilor comerciale cu
Anatolia
. Cu toate acestea, progresul a fost mai mic, in compara?ie cu zonele occidentale ale Turciei.
Trabzon este faimos in intreaga Turcie datorit? hamsiilor, care constituie principalul fel de mancare in majoritatea restaurantelor din ora?. Din Trabzon se export? in principal ceai ?i alune.
Ora?ul are in continuare o important? comunitate de musulmani vorbitori de limba greac?. Limba Pontic? (de origine greac?, cunoscut? ca Ποντιακ?, Pontiaka) este ins? vorbit? azi doar de genera?iile in varst?.
Trabzon mai este cunoscut ?i ca un centru ultra-na?ionalist. In aprilie
2006
, preotul catolic
Andrea Santoro
a fost ucis in biserica sa din Trabzon.
Ogun Samast
, suspectat din ianuarie
2007
pentru uciderea intelectualului armean
Hrant Dink
este de asemenea originar din Trabzon.
Provincia are o suprafa?? de 4.685 km² ?i se invecineaz? cu provinciile
Rize
,
Giresun
?i
Gumu?hane
. Din intreaga suprafa??, 22,4% este constituit? din campie, iar 77,6% zon? deluroas?.
Rauri:
De?irmendere
(ini?ial,
Piksidis
),
Yanbolu
,
Fol
,
Karadere
,
Koha
,
Surmene
(ini?ial,
Manahos
),
Solaklı
,
Baltacı
?i
?yidere
(ini?ial,
Kalopotamos
).
Lacuri:
Cakırgol
,
Uzungol
,
Serra Golu
.
Trabzon are o clim? tipic? M?rii Negre, cu temperaturi ajungand pan? la 27 °C in timpul verii. Iernile sunt reci, cea mai coborat? temperatur? ajungand la circa 5 °C in Ianuarie. Temperatura apei fluctueaz? intre 10°?20 °C de-a lungul anului.
| Date climatice pentru Trabzon
|
| Luna
|
Ian
|
Feb
|
Mar
|
Apr
|
Mai
|
Iun
|
Iul
|
Aug
|
Sep
|
Oct
|
Nov
|
Dec
|
Anual
|
| Maxima medie °C (°F)
|
10.9
(51,6)
|
11.0
(51,8)
|
12.1
(53,8)
|
15.5
(59,9)
|
19.1
(66,4)
|
23.5
(74,3)
|
26.2
(79,2)
|
26.7
(80,1)
|
23.8
(74,8)
|
20.1
(68,2)
|
16.5
(61,7)
|
13.2
(55,8)
|
18,22
(64,79)
|
| Media zilnic? °C (°F)
|
7.4
(45,3)
|
7.3
(45,1)
|
8.6
(47,5)
|
11.8
(53,2)
|
16.0
(60,8)
|
20.4
(68,7)
|
23.2
(73,8)
|
23.4
(74,1)
|
20.3
(68,5)
|
16.5
(61,7)
|
12.7
(54,9)
|
9.6
(49,3)
|
14,8
(58,6)
|
| Minima medie °C (°F)
|
4.7
(40,5)
|
4.4
(39,9)
|
5.5
(41,9)
|
8.8
(47,8)
|
12.9
(55,2)
|
17.1
(62,8)
|
20.1
(68,2)
|
20.4
(68,7)
|
17.3
(63,1)
|
13.6
(56,5)
|
9.8
(49,6)
|
6.7
(44,1)
|
11,78
(53,2)
|
| Minima istoric? °C (°F)
|
?6
(21,2)
|
?6.1
(21)
|
?5
(23)
|
?2
(28,4)
|
5.4
(41,7)
|
9.2
(48,6)
|
13.5
(56,3)
|
13.8
(56,8)
|
8.5
(47,3)
|
3.4
(38,1)
|
0.6
(33,1)
|
?3.1
(26,4)
|
?6,1
(21)
|
| Precipita?ii
mm (inches)
|
73.3
(2.886)
|
60.2
(2.37)
|
59.1
(2.327)
|
58.7
(2.311)
|
51.8
(2.039)
|
51.4
(2.024)
|
34.7
(1.366)
|
43.1
(1.697)
|
76.1
(2.996)
|
113.9
(4.484)
|
94.5
(3.72)
|
82.0
(3.228)
|
798,8
(31,449)
|
| Umiditate
[%]
|
69
|
69
|
73
|
75
|
77
|
75
|
73
|
73
|
74
|
73
|
70
|
68
|
72,4
|
| Nr. mediu de zile ploioase
|
13.2
|
12.7
|
14.2
|
14.9
|
13.5
|
11.3
|
8.3
|
9.4
|
11.8
|
13.2
|
12.4
|
13.1
|
148
|
| Ore insorite
|
83.7
|
89.6
|
105.4
|
129.0
|
176.7
|
210.0
|
179.8
|
167.4
|
150.0
|
133.3
|
108.0
|
80.6
|
1.613,5
|
| Sursa nr. 1: Devlet Meteoroloji ??leri Genel Mudurlu?u
[2]
|
| Sursa nr. 2: Weatherbase
[3]
|
- Princeton Encyclopedia of Classical Sites
eds. Richard Stillwell, William L. MacDonald, Marian Holland McAllister: "Trapezus"
- Ozhan Ozturk
(2005). Karadeniz (
Black Sea
): Ansiklopedik Sozluk. 2 Cilt. Heyamola Yayıncılık. Istanbul.
ISBN 975-6121-00-9
- Bryer, Anthony; David Winfield (martie 1985).
Byzantine Monuments and Topography of the Pontos (Dumbarton Oaks Studies,20) Two Volume Set
. Dumbarton Oaks Pub Service.
ISBN
0-88402-122-X
.
- CSMonitor.com
- New York Times
Commons