한국   대만   중국   일본 
Tezele din iulie - Wikipedia Sari la con?inut

Tezele din iulie

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Parte dintr-o serie despre
Romania comunist?
Coat of arms of the Socialist Republic of Romania Coat of arms of PCR
Organiza?ii
De partid
De stat
Alte organiza?ii
Lideri
Ideologie
Politici
Cultur?
Represiune
Proteste ?i rezisten??
Rela?iile cu URSS
Rela?iile cu alte state

Tezele din iulie este un nume care de obicei este atribuit unui discurs pe care dictatorul roman Nicolae Ceau?escu l-a adresat in fa?a Comitetului Executiv al Partidului Comunist Roman (PCR), pe data de 6 iulie 1971. Numele s?u complet era Propuneri de m?suri pentru imbun?t??irea activit??ii politico-ideologice, de educare marxist-leninist? a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii . Tezele cuprindeau 17 "propuneri", care urmau a fi dezb?tute intr-o plenar? C.C. al P.C.R. din toamna aceluia?i an. [1]

Acest discurs oarecum Maoist [2] [3] [4] a marcat inceperea unei ?mini Revolu?ii Culturale ” [4] [5] [6] in Romania Comunist?, lansand o ofensiv? Neo-Stalinist? [7] impotriva autonomiei culturale, o intoarcere la conducerea strict? a realismului socialist ?i atacuri asupra intelectualilor necorespunz?tori. Era cerut? o conformare strict?, ideologic? in ?tiin?ele umane ?i sociale. Competen?a ?i estetica urmau s? fie inlocuite de ideologie; profesioni?tii din anumite domenii urmau s? fie inlocui?i de agitatori, iar cultura urma din nou s? devin? un instrument al propagandei politico-ideologice. [8]

In ultima versiune din noiembrie 1971, publicate ca un document oficial al PCR, tezele aveau titlul: Expunere cu privire la programul PCR pentru imbun?t??irea activit??ii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoa?terii ?i educa?ia socialist? a maselor, pentru a?ezarea rela?iilor din societatea noastr? pe baza principiilor eticii ?i echit??ii socialiste ?i comuniste . [2]

Circumstan?e [ modificare | modificare surs? ]

Dup? o perioad? de Stalinism rigid, aplicat din anul 1948, via?a cultural? din Romania a avut o perioad? modest? de liberalizare ?i relaxare ideologic? la inceputul anilor '60. [2] [9] [10] Acest curent a fost accelerat de Congresul al IX-lea al PCR din 1965. [10] [11] A ap?rut o genera?ie de scriitori talenta?i de opozi?ie: Nichita St?nescu , Ana Blandiana , Gabriel Liiceanu , Nicolae Manolescu , Adrian P?unescu , ?i al?ii. [12] Pe deasupra, la adunarea Comitetului Central din aprilie 1968, Ceau?escu l-a denun?at pe predecesorul s?u, Gheorghe Gheorghiu-Dej ?i l-a reabilitat pe Lucre?iu P?tr??canu , executat cu numai dou? zile inainte ca Ceau?escu s? intre in Politburo (astfel, permi?andu-i s? pretind? nevinov??ia ?i s? scape de un rival important, Alexandru Dr?ghici ). [13] [14] [15] Acest lucru a l?sat loc pentru ?i mai mult spa?iu de exprimare artistic?. Romanul lui Eugen Barbu , Principele (?Prin?ul”, 1969), de?i f?cand referire la Epoca Fanariot? , face referire in mod clar la Gheorghiu-Dej ? exist? chiar ?i un proiect de construire a unui canal , care ia via?a multor constructori (o referire deghizat? la Canalul Dun?re-Marea Neagr? ). In romanul lui Dumitru Radu Popescu , F , sunt explorate abuzurile comise in timpul colectiviz?rii . Romanul lui Augustin Buzura , Absen?ii , furnizeaz? o critic? a societ??ii contemporane, descriind criza spiritual? a unui doctor tan?r. [14]

Pentru siguran??, cenzura a r?mas la fel. Alexandru Ivasiuc ?i Paul Goma au fost aresta?i din cauza particip?rii lor la Mi?c?rile studen?e?ti din Bucure?ti din 1956 , iar apoi fiecare a scris cate un roman despre experien?ele unui om in inchisoare, precum ?i eforturile de a se readapta dup? eliberare. Romanul lui Goma, Ostinato , descrie via?a din inchisoare, metodele Securit??ii ?i excesele colectiviz?rii. Cenzura a cerut numeroase schimb?ri; apoi, Goma a publicat romanul necenzurat in Germania de Vest in toamna anului 1971. Ivasiuc, in P?s?rile , s-a conformat cererilor cenzorului prin justificarea arest?rii protagonistului ?i punand poli?ia secret? intr-o lumin? pozitiv?. Cu toate acestea, scriitorii erau optimi?ti c? Partidul va tolera o gam? mai larg? de teme in literatura creativ?. [16]

Imbun?t??irea rela?iilor dintre Statele Unite ?i conduc?torul blocului comunist din timpul R?zboiului Rece , a avut un impact asupra vie?ii cet??enilor. O fabric? Pepsi-Cola s-a deschis la Constan?a in anul 1967, produsele sale fiind promovate prin reclame de tip american. Sloganul ?Pepsi, putere ?i energie” ap?rea foarte des in ziare, chiar dac? cu ca?iva ani in urm? nici nu men?iona produse din vest. Coca-Cola nu era produs? pe plan intern, dar putea fi g?sit? in baruri ?i ?shop-uri”, magazine cu clientel? restrans? unde produse din vest puteau fi cump?rate cu valut? liber convertibil?. In anul 1968, s-a deschis primul bar studen?esc in Bucure?ti; un scriitor de la Via?a Studen?easc? l-a descris ?mese joase, lumin? discret?, gum? de mestecat ?i ?ig?ri, Pepsi ?i Coca-Cola, jocuri electronice, biliard... plus cateva ore de discu?ii interesante. Iat? de ce barul apare ca un r?spuns la nevoia natural? de a comunica, pentru a face schimb de idei ?i opinii discordante... intr-o atmosfer? relaxat?”. [17] Arta modern? american?, criticat? dur in timpul realismului socialist, a inceput s? primeasc? note favorabile, dup? cum se vede in timpul unei expozi?ii (?Pictur? american? din 1945”), care s-a deschis in anul 1969, con?inand lucr?ri ale unor arti?ti precum Jackson Pollock , Robert Rauschenberg ?i James Rosenquist . [18] Chiar ?i guvernul american a fost l?udat: a urmat la scurt timp turneul mondial al lui Richard Nixon , [19] iar aterizarea pe lun? , care a ap?rut in publicitate, a fost difuzat? in direct (in Europa de Est, doar in Iugoslavia s-a mai intamplat asta), ?i a prilejuit salut?ri calde din partea lui Ceau?escu c?tre Nixon ?i poporul american. [20] Probabil apogeul rela?iilor dintre America ?i Romania, din perioada comunist? a venit luna urm?toare, cand zeci de mii de bucure?teni entuziasma?i i-au urat bun-venit lui Nixon, care a devenit primul pre?edinte american care a vizitat o ?ar? din blocul de est. [21]

Dup? 30 de ani, Sorin Preda, care a venit in Bucure?ti la varsta de 18 ani din Bac?u , scrie in leg?tur? cu scena cultural?:

?Inexplicabil ?i in mare parte miraculos, in jurul anului 1970, timpul a incetinit dintr-o dat?. Obosit?, istoria a l?sat oamenii in pace pentru ca?iva ani, uitand de acuz?ri ?i furia muncitorilor, de suspiciune ?i amintiri urate. Era momentul arti?tilor ? inclusiv cei care tocmai ie?iser? din inchisoare. Era momentul dezghe?ului. Cand se juca piesa Leonce ?i Lena , Teatrul Bulandra era umplut pan? la refuz cu oameni care vin pentru a-i aclama in picioare pe Ciulei , Pintilie , Irina Petrescu ?i Caramitru . Marii no?tri arti?ti plastici ? Maitec, Apostu ?i Baba , deschideau cate o expozi?ie nou? aproape in fiecare lun?. Ateneul ?i Opera vindeau pan? ?i ultimul bilet, in timp ce in biblioteci, lucr?rile lui Eliade , Noica , Preda , Breban , ?oiu sau Nichita St?nescu erau vandute la negru, avand o audien?? larg?.

In anii 1970, via?a in Bucure?ti a inceput s? se intind? pan? la miezul nop?ii. Dup? un concert sau spectacol, oamenii mergeau la o plimbare de recreere. Restaurantele elegante din centru erau pline de arti?ti ?i femei frumoase. Cei mai cunoscu?i arti?ti ?i jurnali?ti cinau la Cap?a ?i Restaurantul Berlin, iar Mignon, primul restaurant privat a fost deschis, fiind in proprietatea fra?ilor Chivu. Acolo puteai g?si cele mai proaspete fructe de mare, aduse chiar in acea zi din Paris cu avionul. Ora?ul i?i adula arti?tii, privindu-l pe Nichita ca pe un prin? rebel, iar pe Marin Preda ca pe un patriarh. Lumina str?lucea pe str?zi, existand chiar ?i cateva reclame cu neon, de tip american. Nimeni nu se gr?bea. Era timp pentru tot - pentru c?r?i ?i filme, pentru glume politice ?i pentru un pahar de vin bun. Pentru un moment, Bucure?tiul ?i-a rec?p?tat normalitatea de dup? r?zboi . Un an mai tarziu, Tezele din iulie vor trasa o linie invizibil? deasupra oamenilor, peste nop?ile albe din Bucure?ti, peste toate pl?cerile noastre mici ?i nevinovate. O rafal? de vant ca de ghea?? a marcat groaznica iarn? ideologic? care va urma in curand. In neincredere ?i naivitate, oamenii continuau s? ias?, s? umple teatrele ?i s?lile de spectacol, in timp ce se preg?tea plecarea definitiv? din ?ar? a lui Ciulei, Pintilie ?i Andrei ?erban .

Nici m?car atunci cand restaurantul Mignon a fost inchis, iar felinarele din centru au disp?rut unul cate unul, oamenii nu au incetat s? spere. Este ca ?i cum nimeni nu voia s? cread? c? totul se putea termina atat de repede, intr-o intoarcere absurd? ?i nedreapt? a istoriei. [22] ”

Tezele [ modificare | modificare surs? ]

Ceau?escu se intalne?te cu Kim Ir-sen pe 15 iunie 1971

Ceau?escu a vizitat Republica Popular? Chinez? , Coreea de Nord , Vietnamul de Nord ?i Mongolia in 1971 ?i a fost inspirat de modelul de conducere pe care l-a g?sit acolo. [2] [23] [24] A fost foarte interesat de ideea transform?rii na?ionale totale realizate in programele Partidului Muncitoresc Coreean ?i Revolu?ia Cultural? Chinez?. La scurt timp dup? intoarcerea in ?ar? a inceput s? imite sistemul nord coreean, influen?at de filozofia Juche a pre?edintelui nord coreean Kim Ir-sen . C?r?ile coreene despre Juche au fost traduse in limba roman? ?i distribuite in toat? ?ara.

La intoarcerea sa a emis Tezele, care con?ineau 17 propuneri. [2] Printre acestea erau: cre?terea continu? in ?rolul de conducere” al Partidului; imbun?t??irea educa?iei ?i a ac?iunii politice a Partidului; participarea tinerilor la proiecte mari de construc?ie ca parte a muncii patriotice; o intensificare a educa?iei politico-ideologice in ?coli ?i universit??i, dar ?i in organiza?iile de copii, tineri ?i studen?i (precum Uniunea Tineretului Comunist ?i afilierile sale); ?i o expansiune a propagandei politice, folosind radioul ?i televiziunea in acest scop, precum ?i edituri, cinematografie, teatru, oper?, balet, uniunile arti?tilor, etc., promovand un caracter ?militant, revolu?ionar” in produc?iile artistice. Liberalizarea din 1965 a fost condamnat? ?i un index de c?r?i ?i autori interzi?i a fost restabilit.

De?i prezentate in termeni de ?Umanism socialist”, tezele au marcat de fapt intoarcerea realismului socialist , reafirmand o baz? ideologic? pentru literatur? pe care, teoretic, partidul a abandonat-o. Diferen?a a fost ad?ugarea de c?tre Partidul Comunist Roman na?ionalismului-sponsorizat in istoriografie ; citandu-l pe Nicolae Iorga intr-un alt discurs din iulie 1971, Ceau?escu a afirmat c? ?omul care nu scrie pentru intregul s?u popor nu este un poet”, [25] ?i s-a prezentat ca un ap?r?tor al valorilor romane?ti (o intensificare a cultului personalit??ii ). [26]

Impact [ modificare | modificare surs? ]

Politica resurselor umane [ modificare | modificare surs? ]

Cre?terea rolului de conducere al Partidului a implicat o m?rire a responsabilit??ilor la nivel central, dar ?i local.

Membrii ai Comitetului Central, care au fost activi la promovarea ?dezghe?ului” din anii '60, nu erau convin?i de corectitudinea ?noii abord?ri” a lui Ceau?escu. Prin urmare, figuri importante ale PCR, precum Ion Gheorghe Maurer , Gheorghe Apostol , Alexandru Barl?deanu ?i al?ii au fost elimina?i din structurile Partidului. De?i nu erau cur???ri de tip Stalinist, membrii nedori?i ai Comitetului Central erau obliga?i s? demisioneze sau primeau sarcini minore. Ace?tia erau inlocui?i de o nou? genera?ie de lideri, al c?ror merit principal era credin?a in Ceau?escu. Elena Ceau?escu , care fusese deja numit? pre?edinte al Consiliului Na?ional al Dezvolt?rii ?tiin?ifice, a fost apoi numit? membru al Consiliului Suprem al dezvolt?rii Economice ?i Sociale ?i Prim Vice-Prim Ministru. Atat Elena cat ?i Nicolae Ceau?escu au fost ale?i ca membri ai Academiei Romane. [27]

La nivel jude?ean, organizarea anterioar?, in care fiecare jude? avea un pre?edinte al consiliului jude?ean, care avea responsabilit??i administrative ?i un secretar al organiza?iei jude?ene de Partid, a fost schimbat?. Ambele responsabilit??i au fost atribuite secretarului de Partid, care era singurul lider la nivel jude?ean. Sarcina sa principal? era sa se asigure c? directivele de Partid erau aplicate corect.

In timpul anilor '60, in multe intreprinderi, responsabilit??ile de conducere erau atribuite unor speciali?ti care nu erau membrii de Partid. De asemenea, in universit??i, erau numi?i profesori sau asisten?i f?r? ca ace?tia s? fie membri de partid, iar studen?ii care fuseser? exmatricula?i din universit??i din motive politice in anii '50, le era permis acum s? i?i termine studiile. Cu toate acestea, pentru a asigura int?rirea rolului de conducere al Partidului, mul?i directori ?i profesori care nu intraser? in Partid precum ?i cei care erau considera?i a nu fi de incredere erau demi?i din func?ie. De asemenea, erau puse condi?ii politice stricte pentru cei care inten?ionau sa i?i continue studiile postuniversitare. Diplomele de doctor puteau fi acordate doar de candida?i care erau aproba?i de comitetele jude?ene de Partid, iar apoi verifica?i de Consiliul Na?ional de Cercetare ?tiin?ific?, prezidat de Elena Ceau?escu. Consecin?ele acestor politici a fost inr?ut??irea calit??ii pred?rii din universit??i ?i alte activit??i.

De asemenea, din cauza Tezelor, programa universit??ilor s-a schimbat. A crescut importan?a Academiei ?tefan Gheorghiu, iar urmarea cursurilor ei de indoctrinare a devenit esen?ial? pentru membrii de partid care aspirau la pozi?ii de conducere in partid. Unele discipline, precum sociologia au fost scoase din programa universit??ilor ?i ad?ugate la aceast? academie.

Politica resurselor umane a creat un val de emigr?ri, care au inclus nu numai exper?i de nivel inalt, dar ?i persoane cu calific?ri medii. In timp ce majoritatea dezertorilor aveau abilit??i tehnice, ceea ce le oferea o ?ans? mai mare de a reu?i in ??rile vestice, existau ?i multe persoane care au emigrat cu ?anse limitate de succes, precum actorul Cristea Avram sau scriitorul Petru Popescu , care au reu?it s? se adapteze la noul mediu ?i s? i?i continue carierele in str?in?tate.

Impactul cultural [ modificare | modificare surs? ]

In special dup? Congresul Scriitorilor din 1968, liderii partidului au inceput s? intre in conflict cu scriitorii; mai devreme in acel an, Ceau?escu a anun?at: ?Libertatea cet??eanului nu se afl? in contradic?ie cu cererile ?i nevoile generale ale societ??ii, ba dimpotriv?, ea serve?te acestor interese.” [28] Ceau?escu a reu?it s? aduc? de partea sa numero?i intelectuali (mul?i dintre ei fiind fo?ti apolitici sau chiar opozan?i) ?i s? ii aduc? in partid dup? ce a criticat Pactul de la Var?ovia ?i invadarea Cehoslovaciei , [29] dar cu toate acestea, partidul a inceput s? intensifice conflictele intre scriitori ca grup ?i intre ei ?i partid. In 1970, premiile pentru literatur? au adus partidul in conflict direct cu Uniunea Scriitorilor . In urma acestui conflict, partidul ?i-a recuperat privilegiul de a oferi astfel de premii ?i s? determine standardele de valoare. [30]

In ciuda acestor presim?iri de conflict, tezele, cu promisiunea lor de neo stalinism , au sosit ca un ?oc. Partidul trebuia sa supravegheze meticulos implementarea tezelor, dar nu a reu?it s? fac? asta cu aceea?i eficacitate ca in anii '50. Intr-o anumit? m?sur?, acest lucru s-a datorat comunit??ii artistice, care a fost amor?it? de propuneri, iar apoi starnit? intr-un front comun temporar impotriva lor. Zaharia Stancu ?i Eugen Jebeleanu , asocia?i vechi ai regimului, s-au al?turat protestului scriitorilor tineri, precum Buzura, P?unescu , Popescu ?i Marin Sorescu . Leonid Dimov ?i Dumitru ?epeneag au denun?at propunerile difuzate la Radio Europa Liber? in Paris, iar Nicolae Breban , editor ?ef la Romania Literar? , a demisionat cat timp era in Germania de Vest ?i a atacat tezele intr-un interviu oferit ziarului Le Monde. Scriitorii au ap?rut combativ la o intalnire cu Ceau?escu la Neptun . [31] [32]

Partidul a lansat propriile sale m?suri. De exemplu, in decembrie 1971 a fost lansat? o lege care interzicea difuzarea sau publicarea in str?in?tate a oric?rui material scris care ar putea d?una interesului statului. Cet??enilor romani le era de asemenea interzis contactul cu posturi de radio sau ziare str?ine, acestea fiind considerate ostile Romaniei. Cineva care a prezentat un volum de poezie unui critic pentru evaluare a fost judecat pentru c? a scris un vers ?ostil”; de?i criticul a venit s? il apere, un tribunal militar l-a condamnat la 12 ani de inchisoare. [32] [33]

Cu toate acestea, inaintea Conferin?ei Na?ionale a Scriitorilor din mai 1972, solidaritatea ini?ial? a scriitorilor a fost distrus? de lupte interne, care nu au fost starnite de partid (care s-a retras temporar). Dup? ce ?tefan B?nulescu a demisionat din func?ia de editor la Luceaf?rul, P?unescu s-a luptat cu F?nu? Neagu pentru aceast? func?ie, care apoi a fost luat? de altcineva, f?candu-l pe Neagu s? p?r?seasc? opozi?ia. Sus?in?tori ini?iali ai tezelor au fost Eugen Barbu , Aurel Baranga ?i Mihnea Gheorghiu ; Nichita St?nescu a sus?inut de asemenea c? le-a primit cu o ?bucurie deosebit?” ?i le-a v?zut ca ?un adev?rat ajutor pentru cultur?”. [34] Scriitorii au sim?it o u?oar? invidie atunci cand ?epeneag a fost tradus in limba francez?, iar Goma a avut succes in Germania de Vest; partidul a exploatat acest lucru, convingand Uniunea Scriitorilor s? organizeze congresul din 1972 cu delega?i ale?i printr-un vot secret ?i nu printr-o intrunire general? ? delega?ii vor alege unul din cele dou? nume care le sunt oferite. [33] Pan? la Conferin?a Na?ional? a Partidului, strategiile elitei culturale ?i conflictele care au dominat anii '70 ?i '80 s-au cristalizat. [8] Disidenta Monica Lovinescu descrie patru tr?s?turi ale scenei literare din Romania pan? in 1989: curaj intermitent; statutul social transformat intr-un criteriu estetic; eficacitatea unor metode de corupere ?i o rupere intre genera?ii, cu mul?i opozan?i tineri gata s? compromit? ?i ni?te scriitori b?trani gata s? reziste. [35]

Partidul a oferit redeven?e ?i pensii mai mari, jucandu-se cu invidia scriitorilor, care a dus la excluderea lui Goma ?i ?epeneag, care nu au fost ale?i prin vot secret ?i au fost fluiera?i cand au vorbit la delega?ia de dinaintea conferin?ei; acolo s-a stabilit de asemenea faptul c? Goma nu avea talent. In timp ce scriitori precum Ana Blandiana , Buzura, ?tefan Augustin Doina? ?i Marin Sorescu au refuzat s? se conformeze, men?inand integritatea moral? ?i artistic?, Goma ?i ?epeneag au fost lua?i la ?int? pentru preg?tirea lor de a se impotrivi dictaturii culturale a partidului. Al?i scriitori se temeau s? nu i?i piard? privilegiile ?i c? partidul ar putea folosi Tezele pentru a aduce noi ?scriitori” intr-o uniune rebel?. [36]

De asemenea, ca un rezultat al Tezelor, sociologia a fost eliminat? ca disciplin? universitar?, r?manand s? fie predat? doar la Academia ?tefan Gheorghiu a partidului. Num?rul celor c?rora le era permis s? studieze discipline non-tehnice a fost redus considerabil; au fost publicate mai pu?ine c?r?i; iar privilegiile acordate pan? atunci intelectualilor au fost reduse. In 1974, Academia de ?tiin?e a fost for?at? s? o accepte pe Elena Ceau?escu ca membru, iar apoi ca director; aceasta a politizat-o atat de mult, incat prestigiul ?i multe din cercet?rile serioase au fost distruse. [27]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Tezele din iulie
  2. ^ a b c d e Cioroianu, p. 489.
  3. ^ Liiceanu, p. xviii.
  4. ^ a b Tism?neanu, p. 241
  5. ^ Verdery, p. 107.
  6. ^ Cioroianu, p. 489?92.
  7. ^ Tism?neanu, p. 242.
  8. ^ a b Bozoki, p. 57.
  9. ^ Keith Hitchins, "Historiography of the Countries of Central Europe: Romania", The American Historical Review , Vol. 97, No. 4. (Oct. 1992), p. 1081.
  10. ^ a b Tism?neanu, pp. 223?42.
  11. ^ "Memoria comunismului. Fondul ISISP din Biblioteca Central? Universitar? din Bucure?ti" Arhivat in , la Wayback Machine ..
  12. ^ Bozoki, p. 56
  13. ^ Cioroianu, pp. 397?9.
  14. ^ a b Deletant, p. 182.
  15. ^ Tism?neanu, pp. 157?8.
  16. ^ Deletant, pp. 182?3.
  17. ^ Barbu, p. 169.
  18. ^ Barbu, pp. 169-70.
  19. ^ Barbu, p. 170.
  20. ^ Barbu, p. 171.
  21. ^ Barbu, p. 172.
  22. ^ Sorin Preda, "Cu dragoste, despre Bucure?ti…" , in Formula As
  23. ^ Tism?neanu, p. 2412.
  24. ^ Minutes of the Romanian Politburo Meeting Concerning Nicolae Ceau?escu's Visit to China, North Korea, Mongolia, and Vietnam , Parallel History Project on Cooperative Security
  25. ^ Deletant, p. 184.
  26. ^ Roper, Steven D., Romania: The Unfinished Revolution , p. 51, Routledge, 2000, ISBN 9058230279 .
  27. ^ a b Chirot, Daniel, Modern Tyrants: the power and prevalence of evil in our age , p. 246, Princeton University Press , 1996, ISBN 0691027773 .
  28. ^ Ceau?escu, in Verdery, p. 113.
  29. ^ Verdery, p. 185.
  30. ^ Verdery, p. 113.
  31. ^ Bozoki, p. 58.
  32. ^ a b Deletant, p. 185.
  33. ^ a b Bozoki, p. 59.
  34. ^ Deletant, pp. 185?6.
  35. ^ Lovinescu, in Bozoki, p. 60
  36. ^ Deletant, p. 186.

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tezele_din_iulie&oldid=16229222