한국   대만   중국   일본 
Sawm - Wikipedia Sari la con?inut

Sawm

De la Wikipedia, enciclopedia liber?

?awm (in arab? ??? ? ?awm , ???? - ?iy?m ) - acela?i cuvant ca ?i in limba ebraic? , inseamn? ?priva?une de hran?”. Postul este obligatoriu in luna Ramadanului . El impune o interdic?ie total? asupra de a manca ?i a bea peste zi, timp de o lun? intreag?. Se suspend? activitatea sexual?, precum ?i fumatul sau luarea de medicamente, in afara strictei necesit??i. Cafeaua, ?igara, guma de mestecat, pilulele de parfumat gura ?i ha?i?ul sunt evident proscrise. Luna de post este hot?rat? de autoritatea religioas?, rectorul moscheii, ministrul cultelor, marii teologi, dup? ce cornul lunii, hil?l a fost v?zut de mai mul?i martori. [1]

Postul reprezint? unul dintre cei cinci stalpi ai islamului. A?a cum fiecare stalp are dania sa, postul este considerat dania trupului ?i hrana sufletului. Postul dezvolt? sim?ul r?bd?rii, ne impiedic? s? s?var?im p?cate, ne indrum? spre bine ?i ne c?l?uze?te s? avem un comportament exemplar. Postul il indep?rteaz? pe om de r?utate, minciunp, barf?, intrigi, du?m?nie, ur?.

Obliga?iile de cult ale musulmanilor sunt cinci numiti stalpi ai Islamului. Ele sunt impuse credincio?ilor ca indivizi, dar ?i comunit??ii ca ansamblu. Inc?lcarea obligativit??ii lor inseamn? necredin??, kufr, dac? este s?var?it? in cuno?tin?? de cauz?. Aceste obloga?ii sunt m?rturisirea de credin??( LA ILAHE ILALLAH MUHAMMEDEN RASULULLAH-NU EXISTA ALT DUMNEZEU IN AFARA DE ALLAH SI MUHAMED ESTE TRIMISUL SAU), rug?ciunea, dania, postul ?i pelerinajul. Ele au fost reglementate atat pe baza Coranului, cat ?i pe baza spuselor ?i faptelor Profetului, numite had?s. Pentru musulmani, indeplinirea riguroas? a obliga?iilor rituale este un exerci?iu de st?panire de sine, de voin??, de r?bdare, de disciplin?.

Al patru stalp al islamului este postul. In afara de Ramazan, profetul Muhamed le-a poruncit musulmanilor s? posteasc? in ziua de post A?ure(post neobligatoriu)in cinstea Profetului Moise care a fost ajutat de Allah sa treaca marea impreuna cu poporul sau.

Postul Ramadanului dureaz? toat? luna Ramadan, iar in cursul acestei luni, ziua, cat este lumin?.... Din cauza faptului c? anul lunar al musulmanilor este mai scurt, aceast? lun? de post poate s? cad? in orice anotimp. Astfel, pentru determinarea momentului exact de incepere a postului, se recurge la astronomi, care il stabilesc pe baz? de observa?ii ?i calcule. Ramadanul este a noua lun? a calendarului islamic ?i chiar in aceast? lun?, in noaptea dinspre dou?zeci ?i ?ase ?i dou?zeci ?i ?apte a fost revelat Coranul. Aceast? noapte se nume?te Noapte Sor?ii(Kadir gecesi in turca): Noapte Sor?ii este mai bun? decat o mie de luni (97:3)

Postul este obligatoriu pentru musulmanii de ambele sexe, ajun?i la pubertate, s?n?to?i la minte. Din zori (din momentul in care un fir alb poate fi deosebit de un fir negru) ?i pana la asfin?itul soarelui, este interzis s? se introduc? in corp alimente, medicamente, b?uturi sau fum . Sunt interzise, de asemenea, rela?iile sexuale ?i orice manifest?ri erotice. Este recomandat? supravegherea intregului comportament, sunt interzise barfa, calomnia ?i in general, este bine s? se vorbeasc? cat mai pu?in. Seara, la ruperea postului(iftar), se recomand? s? se ia imediat o gustare, iar in timpul nop?ii, in ultima treime a nop?ii, o mas? cat mai abundent?, numit? sahur(teme?).Abstinen?a, foamea ?i setea, singur?tatea ?i rela?ionarea dintre oameni, rug?ciunea ?i diversele s?rb?toriri se imbin? in ritmul agitat al lunii Ramadan, iar oricine ajunge intr-un ora? musulman, indiferent de religia lui ?i de faptul c? ?ine sau nu post, vrand-nevrand este nevoit s? se supun? acestui ritm. De exemplu, el este invitat la cin?, masa care marcheaz? sfar?itul postului, sau la masa dinaintea inceputului postului. Masa este pus? in lini?te in ultimele minute dinaintea chem?rii muezinului la rug?ciune, care marcheaz? intreruperea postului. Pe mas? sunt a?ezate nenum?rate feluri de mancare, delicate?uri, pe cea mai frumoas? dintre farfurii aflandu-se felul de mancare specific Ramadanului, pe care cu bucurie inva?? s?-l g?teasc? orice femeie musulman?, c?ci postul nu este considerat o pedeaps?, ci un semn al mul?umirii ?i ascult?rii de Dumnezeu. Pe lang? faptul de a fi o lun? a piet??ii ?i a compasiunii, Ramadanul este ?i o lun? cu o puternic? inclina?ie gastronomic?. In timpul acestei perioade, in pie?e se vand cele mai deosebite ?i mai bune produse locale sau exotice, vanz?torii de fructe uscate r?man f?r? rezerve, iar in cofet?rii se cheltuiesc adev?rate averi. De asemenea, in decursul serii, credincio?ii se strang pentru a lua parte la rug?ciunile in comun(Teravih namazi), pentru a asculta recitarea Coranului. Dintre obiceiurile culinare de pe vremea profetului, s-au p?strat ruperea postului cu curmale ?i ap?, consumarea laptelui acru la mas?. Cat despre felurile de mancare specifice Ramadanului, acestea difera de la ?ar? la ?ar?, cu excep?ia desertului cu miere numit z?l?b?a. Se prevede posibilitatea de compensare a postului pentru cei care, in mod deliberat, il neglijeaz?: dou? luni de post ulterior, precum ?i o tax? care s? ajung? pentru a hr?ni ?aizeci de s?raci. Cei care sunt obliga?i s? rup? postul ? de exemplu femei lehuze sau bolnavi in stare grav?, compenseaz? numai perioada in care nu au postit, iar cei b?trani sau bolnavi incurabili nu au nicio obliga?ie s? mai posteasc?, ei pot eventual, s? dea de poman?, in loc de a posti. Copiii se supun, adesea, cu bucurie acestei obliga?ii, pentru c? indeplinirea ei ii a?eaz? in randul oamenilor mari. Exist? o latur? ludic? in nop?ile de Ramadan, cand toate restaurantele sunt deschise, se m?nanc? foarte bine, cu dulciuri ?i alte preparate speciale, se spun pove?ti ?i totul este inv?luit intr-o atmosfer? de mister. Cand Ramadanul cade vara, postul este mai greu, mai ales pentru cei care fac munci fizice grele. In alte anotimpuri, postul in timpul zilei nu implic? un efort prea mare. Sfar?itul postului, prima zi din luna urm?toare, este s?rb?toarea de rupere a postului, una dintre cele dou? mari s?rb?tori ale islamului, numit? ayd al-fitr (arab?) sau bairam (turc?).

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Chebel, Malek, Dic?ionar enciclopedic al Coranului , Editura Artemis, 2010, p.248.

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]