Sardinia

Regione Autonoma della Sardegna

Sardigna
Sardegna

— insul? ?i regiune —

Drapel

Stem?

Regione Autonoma della Sardegna (Italia)

Pozi?ia geografic? in Italia

Coordonate: 40°N 9°E / 40°N 9°E

?ar?

Italia

Subdiviziuni

Provincii

Suprafa??

- Total

24.090 km²

Altitudine

384 m.d.m.

Popula?ie (2006)

- Total

1.655.677 locuitori

- Densitate

69 loc./km²

Fus orar

UTC+1

Prezen?? online

OpenStreetMap relation

Poziția regiunii Regione Autonoma della Sardegna — Pozi?ia regiunii Regione Autonoma della Sardegna

Pozi?ia regiunii Regione Autonoma della Sardegna

Sardinia ( Sardigna , Sardinna sau Sardinnia in sard? , Sardegna [sar'de ?ː a] in italian? , Sardenya in catalan? ) este o insul? din Marea Mediteran? , situat? intre Peninsula Italic? , coasta sudic? a Fran?ei ?i coasta Tunisiei , la sud de Corsica .

Insula apar?ine Italiei, in cadrul c?reia este organizat? ca regiune autonom?.

Geografie [ modificare | modificare surs? ]

Sardinia are o suprafa?? de 24,090 km² ?i o popula?ie de 1,65 milioane. Era numit? ?Ichnusa” de fenicieni ?i ?Sandalyon” de greci .

Sardinia este o regiune a Italiei . Capitala regional? este Cagliari ['ca ?ː ari]. Regiunea este subdivizat? in cinci provincii: Cagliari, Sassari , Nuoro , Oristano ?i Sud Sardinia ; in 2016 urm?toarele provincii au fost desfiin?ate: Olbia-Tempio , Ogliastra , Carbonia-Iglesias ?i Medio Campidano .

Insula con?ine numeroase zone turistice extraordinare incluzand Costa Smeralda , Costa Paradiso ?i Gennargentu . Faimoas? pentru plajele sale, insula este bogat? ?i in alte locuri interesante.

Clim? [ modificare | modificare surs? ]

Climatul este indeosebi mediteraneean , cu o prim?var? ?i o toamn? in principal mediteraneean?, o var? fierbinte ?i o iarn? bland?. Sardinia are mult de suferit din cauza inc?lzirii globale , care a produs in ultimii ani o secet? crescand?. Insula este bogat? in resurse naturale, avand protejate mii de specii pe cale de dispari?ie.

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Istoria Sardiniei porne?te din cele mai vechi timpuri. In 1979 au fost g?site resturi umane datand din 150.000 i.Hr. In preistorie locuitorii Sardiniei au dezvoltat comer?ul in obsidiane , o piatr? folosit? in produc?ia primelor unelte aspre, ?i aceast? activitate i-a adus pe sardinieni in contact cu majoritatea locuitorilor Mediteranei . In timpurile neolitice pan? la Imperiul Roman , civiliza?ia nuragic? a luat o form? in insul?. ?i ast?zi mai tr?iesc mai mult de 7.000 de Nuraghe . Se crede Shardana au venit in Sardinia din estul Mediteranei, in aproximativ secolul XX i.Hr. Se ?tiu pu?ine despre ace?ti oameni, a c?ror nume (care probabil inseamn? oamenii de la mare ) a fost g?sit in cateva inscrip?ii egiptene, fiind dezvoltate mai multe ipoteze dup? unele studii lingvistice; dup? acestea, ora?ul Sardis ( Lydia ) ar fi fost punctul lor de pornire, din care ar fi ajuns la Marea Tirenian? , divizandu-se intre sardinieni ?i etrusci .

O provincie roman? ?i mai apoi bizantin? , insula a fost divizat? intre secolele IX-XII in trei Giudicati (jude?e) independente, care au intrat sub autoritatea regelui Aragon in perioada 1323 - 1409 : jude?ul Arborea a fost ultimul care a fost cucerit. Popula?ia autohton? din ora?ul Alghero ( S'Alighera in sard?, L'Alguer in catalan?) a fost exilat? ?i ora?ul a fost repopulat cu invadatori catalani, ai c?ror descenden?i vorbesc ast?zi catalana .

In 1720 Sardinia a devenit un regat independent sub casa de Savoia , conduc?torii Piemontului . La momentul unific?rii italiene in 1860 , regele Sardiniei a devenit regele Italiei .

Fluxurile migratorii [ modificare | modificare surs? ]

Inc? din cele mai vechi timpuri, mai multe descoperiri, au confirmat prezen?a uman? pe insul?. Insula Sardinia, are o pozi?ie geografic? deosebit?, in mijlocul Mediteranei. Bog??iile minerale ?i campiile fertile ale insulei, au f?cut din Sardinia, un teren mult ravnit de c?tre puterile coloniale din antichitate.

Migra?iile in Paleolitic ?i Neolitic [ modificare | modificare surs? ]

Pietrele cioplite g?site in Perfugas ( Provincia Sassari ), dateaz? din Paleoliticul Inferior (o perioad? de timp, cuprins? intre 400.000 ?i 150.000 i.e.n.), iar resturile de oase umane g?site de arheologi in pe?tera Cobeddu a Oliena ( Provincia Nuoro ), dateaz? din Paleoliticul Superior (o perioad? de timp cuprins? intre 35.000 ?i 10.000 i.e.n.). Insula Sardinia a fost locuit? de oameni inc? din Neolitic ?i primele a?ez?ri au fost g?site in partea de nord a insulei. Probabil primii locuitori ai Sardiniei au fost popoarele provenite atat din peninsula Italic? cat ?i cea Iberic?. In Neoliticul tarziu se pot observa de-a lungul insulei, diverse semne provenite foarte probabil, de la oameni ajun?i aici din partea oriental? a Europei, cu siguran?? din insulele Creta ?i Ciclade.

Limba. Aspecte locale [ modificare | modificare surs? ]

Limba vorbit? in Sardinia este sarda , o limb? romanic? cu origini obscure in fenician? , etrusc? ?i in alte limbi din orientul apropiat. In timp ce a fost destul inlocuit? de c?tre italian? in scopurile oficiale, ?i in timp ce este pu?in cunoscut? de c?tre tineretul din Sardinia, in special in Cagliari.

Moneda Sardiniei (ca ?i o parte a Italiei) este acum euro , ins? sardinienii se refer? inc? neoficial la su Francu (sau "su Pidzu"); 1 francu=1,000 fost? lir? italian? .

Economia Sardiniei este concentrat? in zilele noastre pe turism , industrie, comer?, servicii ?i tehnologia informa?iei ; un venit in cre?tere vine din faimoasele vinuri ?i din gastronomie. Pe teritoriul s?u se g?sesc mai multe mine de aur ?i argint .

Trenurile din Sardinia conecteaz? intreaga insul?, dar sunt mai degrab? lente.

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Limba sard? : Sardo logudorese , Sardo campidanese , Gallurese