Sarcin? (graviditate)

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Pentru alte sensuri, vede?i Sarcin? (dezambiguizare) .
O femeie ins?rcinat?, in apropierea momentului na?terii

Graviditate sau sarcina reprezint? starea in care se afl? femeia intre momentul fertiliz?rii ovulului ?i cel al na?terii . In aceast? perioad? femeia poart? in uter unul sau mai mul?i descenden?i, numi?i ?i fetu?i sau embrioni . La o sarcin?, pot exista mai multe gesta?ii (spre exemplu, gemenii sau triple?ii). Sarcina uman? este cea mai studiat? dintre toate sarcinile mamiferelor, iar ramura medical? care se ocup? de sarcin? se nume?te obstetric? .

Na?terea copiilor se intampl? de obicei la 38 de s?pt?mani de la fecunda?ie , ceea ce duce la o perioad? de aproximativ 40 de s?pt?mani de la ultima menstrua?ie . Prin urmare, sarcina dureaz? aproximativ nou? luni, de?i debutul sarcinii este un subiect controversat.

Un termen ?tiin?ific pentru sarcin? este graviditate , iar femela este uneori numit? ?i gravid? . Termenul embrion este utilizat pentru a descrie fiin?a uman? in dezvoltare in primele s?pt?mani, iar termenul de fetus este utilizat pentru a descrie viitorul copil in ultimele dou? luni inainte de na?tere.

In multe asocia?ii medicale, sarcina uman? este imp?r?it? in trei perioade, pentru a simplifica referirea la stadiul de dezvoltare prenatal?. Primul trimestru prezint? riscurile cele mai mari de moarte natural? a embrionului. Din al doilea trimestru, dezvoltarea fetusului poate fi mai u?or monitorizat? ?i diagnosticat?. Inceputul celui de-al treilea trimestru aproximeaz? de multe ori viabilitatea fetusului, sau capacitatea fetusului de a supravie?ui f?r? ajutor medical, in exteriorul uterului.

Dezvoltarea prenatal? a f?tului [ modificare | modificare surs? ]

Dezvoltarea prenatal? este imp?r?it? in dou? stadii biologice primare. Prima este stadiul embrionar , care dureaz? aproximativ dou? luni. Din acest punct, incepe stadiul fetal. La inceputul stadiului fetal, riscul unui avort spontan scade semnificativ, [1] toate structurile principale, precum maini, picioare, cap, creier, ?i alte organe devin prezente, ?i i?i continu? procesul de cre?tere ?i dezvoltare. Cand incepe stadiul fetal, fetusul are aproximativ 30 mm in lungime, iar inima se poate vedea b?tand la sonograf; fetusul intoarce capul, ?i face mi?c?ri ?i tres?riri care implic? intreg corpul. [2] Activitatea trunchiului cerebral poate fi detectat? inc? din cea de-a 54-a zi de la concep?ie, [3] iar primele semne m?surabile de activitate electroencefalogram? apar in cea de-a 12-a s?pt?man?. [4] Form?ri ale amprentelor incep de la debutul stadiului fetal. [5]

Spematozoizii intr? in vaginul femeii, inoat? prin cavitatea uterului ?i ies de acolo, prin trompele falopiene. Dup? un timp scurt,aproximativ 5 minute, timp necesar pentru a trece prin uter la trompe, ace?tia ajung la ovare . Ovulul ,care irupe din membrana ovarului, este p?truns de capul unui spermatozoid. Imediat ovulul fecundat dezvolt? o inc?rc?tur? chimic? sau electric?, un scut, ce impiedic? al?i spermatozoizi s? p?trund?. Pronucleul spermatozoidului, con?inand cei 23 de cromozomi ai s?i, timp de circa 12 ore migreaz? pentru a se intalni cu pronucleul ovulului,care con?ine ?i el 23 de cromozomi. Fuziunea acestora dureaz? aproximativ dou? ore. In urm?toarele 18 ore, acest nucleu de 46 de cromozomi se divide in dou? celule. Apoi se divide in trei celule, moment in care se decide dac? va r?mane singur sau se programeaz? divizarea in gemeni. Se divide apoi in 4 celule, in 8, in 16 ?i a?a mai departe. Procesul de concep?ie se incheie la 12-14 ore,dup? fuziunea pronucleelor. Noua celul? format? se divide apoi in 2 celule, fiecare con?inand aceea?i informa?ie genetic? complet? ?i identic?, codificat? in moleculele ADN. Dou? celule devin trei, cele trei devin 4, apoi 8,16 etc. pe masur? ce inainteaz? spre trompele uterine.Cand sunt prezente suficiente celule incep s? se formeze organele,structura corpului ?i func?iile sale.

Ciclul evolutiv [ modificare | modificare surs? ]

? Ziua 1: Spermatozoidul se une?te cu ovulul pentru a forma o celul? mai mic? decat o granul? de sare. Noua via?? a mo?tenit 23 de cromozomi de la fiecare p?rinte, in total 46. Aceast? celul? con?ine tiparul genetic complex al existen?ei umane - sexul copilului, culoarea p?rului ?i a ochilor, in?l?imea, nuan?a tenului.

? Zilele 3-4: Ovulul fecundat ajunge prin trompe in uter, unde s-a preg?tit terenul pentru implantare.

? Zilele 5-9: In acest interval de timp oul fecundat se implanteaz? in peretele uterului ?i incepe s? se hr?neasc?.

? Zilele 10-14: Embrionul care se dezvolt? i?i semnaleaz? prezen?a prin substan?ele placentare ?i hormoni , oprind menstrua?ia mamei.

? Ziua 20: Baza creierului , m?duva spin?rii ?i sistemul nervos sunt deja formate.

? Ziua 21: Inima incepe s? bat?.

? Ziua 35: Se pot deosebi cele cinci degete de la maini, ochii se inchid la culoare pe m?sur? ce se produce pigmentarea.

? Ziua 40: Se pot inregistra unde ale creierului .

? S?pt?mana 6: Ficatul preia producerea celulelor sangelui ?i creierul incepe s? controleze mi?carea mu?chilor ?i organelor . Mama pierde al doilea ciclu ?i i?i d? seama c? este ins?rcinat?.

? S?pt?mana 7: Se formeaz? maxilarele, inclusiv r?d?cinile din?ilor in gingii.

? S?pt?mana 8: Acum totul este complet ca intr-un adult. Inima bate mai bine de o lun?, stomacul produce sucuri gastrice ?i rinichii incep s? func?ioneze. Cu o lungime mai mic? de doi centimetri, aceast? form? de via?? care se dezvolt? se nume?te acum f?t .

? S?pt?mana 9-11: Amprentele sunt deja evidente in piele, uterul se dubleaz? in m?rime, fa?a are deja profilul unui copila? ?i mi?c?rile mu?chilor devin mai coordonate.

?Luna 4: F?tul are 16-20 de centimetri ?i cant?re?te 200 de grame. Mama va incepe s? arate c? este ins?rcinat?.

?Luna 5: F?tul are aproape 300 de grame ?i 25-27 de cm. Mi?c?rile lui sunt inconfundabile ?i deja sunt sim?ite de mam?. Hrana necesar? supravie?uirii este furnizat? prin cordonul ombilical , precum ?i oxigenul necesar dezvolt?rii.

?Luna 6: Glandele sebacee ?i sudoripare func?ioneaz?. Dac? bebelu?ul s-ar na?te in aceast? lun? ?i i s-ar acorda grija corespunz?toare, ar supravie?ui.

?Luna 7: Copila?ul folose?te acum cele 4 sim?uri: v?zul , auzul , gustul ?i pip?itul . Recunoa?te vocea mamei.

?Luna 8: Pielea incepe s? devin? mai groas?, copilul absoarbe cam 4 litri de lichid amniotic pe zi, acesta fiind inlocuit complet la trei ore.

?Luna 9: Durata medie de sarcin? este de 280 zile, spre sfar?itul acestei luni copilul este gata s? se nasc?. Cant?re?te in jur de 3000 de grame, iar inima lui pompeaz? 1200 l de sange pe zi. Este pe deplin capabil s? tr?iasc? in afara pantecului mamei.

S?n?tate [ modificare | modificare surs? ]

William Hunter , Anatomia uteri humani gravidi tabulis illustrata , 1774

Mancare ?i nutri?ie in timpul sarcinii [ modificare | modificare surs? ]

Este foarte important pentru o femeie ins?rcinat? s? aib? o diet? s?n?toas?. Dac? nu are probleme de s?n?tate specifice (ex: diabet sau edem ), ea trebuie s? echilibreze cantitatea de carbohidra?i , gr?simi ?i proteine ; ?i s? m?nance manc?ruri cat mai variate, inclusiv produse lactate, diferite soiuri de fructe ?i produse vegetale, toate ducand la o sarcin? s?n?toas?. Femeia ins?rcinat? trebuie s? i?i intrebe obstetrician-ul personal pentru sfaturi specifice. Anumite nevoi nutri?ionale specifice sarcinii includ:

Acidul folic (numit ?i folate sau vitamina B9) este foarte necesar la inceputul sarcinii, ?i chiar inainte de concep?ie. Acidul folic este necesar pentru a acoperi tubul neural al fetusului. Prin urmare ajut? la prevenirea spinei bifide , un defect de na?tere foarte grav. Fola?ii (de la folia , frunz?) sunt abunden?i in spanac (proasp?t, congelat sau ambalat), ?i se mai g?sesc ?i in vegetalele verzi, salate, pepene, hummus ?i ou? . In Statele Unite ?i Canada, majoritatea produselor din cereale (f?in?, t?ie?ei) au suplimente de acid folic.

Calciul ?i fierul sunt foarte necesare fetusului care este intr-o cre?tere foarte rapid?. Femeile ins?rcinate ar trebui s? m?nance zilnic destule produse lactate (pentru calciu) ?i carne ro?ie (pentru fier) dac? nu au alergie la lactoz? sau sunt vegetariene. Femeile care nu pot manca produse lactate pot ob?ine calciul ?i fierul din laptele de soia ?i sucuri naturale, boabele de soia, ?i anumite verde?uri. Persoanele specializate care se ocup? de sarcina femeii, pot prescrie pastile de fier, dac? femeia ins?rcinat? incepe s? aib? anemie cauzat? de lipsa de fier. Calciul are efectul dorit numai dac? femeia are suficient? vitamina D . Cea mai bun? cale de a procura vitamina D este de a face plaj? zilnic 10?15 minute. Somonul ?i pe?tii gra?i sunt de asemenea o bun? surs? de vitamina D.

Gr?simile din somon, p?str?v, ton, hering , sardine , macrou ?i ou?le de pui pot con?ine lan?uri lungi omega-3 (n-3) acizi gra?i necesari pentru a construi membranele neuronilor [10] . Prin urmare, alimenta?ia bogat? in pe?ti gra?i din timpul sarcinii poate asigura nutri?ia necesar? pentru buna dezvoltare a creierului ?i retinei fetusului. Totu?i, pe?tii mari precum tonul sau pe?tele spad? pot con?ine concentra?ii ridicate de mercur toxic, ?i trebuie echilibrat riscul cu avantajele: pe?te de dou? trei ori pe s?pt?man? par s? furnizeze suficiente gr?simi utile, f?r? s? aduc? prea mult mercur. Acizii gra?i Omega-3 sunt prezen?i ?i in nuci , in ?i alge marine . [11] [12]

Bacteriile periculoase sau parazi?ii pot contamina manc?rurile, in special listeria ?i toxoplasma, agen?ii toxoplamozei . Pentru a evita aceste dou? pericole, regulile de igien? trebuie respectate foarte strict: sp?latul foarte atent al fructelor ?i vegetalelor; alarme pentru dep??irea timpului de g?tit a manc?rurilor, c?rnurilor ?i c?rnurilor procesate; evitarea branzeturilor din lapte nepasteurizat (listeria); evitarea contactului cu fecalele de pisic? (toxoplasma); cur??area deas? a frigiderului cu cloruri diluate (?i mai apoi cl?tirea acestuia).

Alimenta?ia dup? sarcin? [ modificare | modificare surs? ]

Alimenta?ia adecvat? este important? dup? na?tere pentru a ajuta mama s? se recupereze ?i pentru a oferi suficient? energie alimentar? ?i nutrien?i pentru ca femeia s?-?i al?pteze copilul. Femeile care au feritin? seric? mai mic? de 70 μg/L pot avea nevoie de suplimente de fier pentru a preveni anemia feropriva in timpul sarcinii ?i postpartum. [13] [14]

In timpul al?pt?rii, poate fi necesar? cre?terea aportului de ap?. Laptele uman este 88% apa, iar OIM recomanda femeilor care alapteaza sa-si mareasca aportul de apa de la aproximativ 300 ml/zi la un volum total de 3.000 ml/zi (din alimente si bauturi), aproximativ 2.400 ml/zi din lichide. [15]

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ ? Q&A: Miscarriage . (August 6 , 2002). BBC News. Retrieved 2007-04-22 : “The risk of miscarriage lessens as the pregnancy progresses. It decreases dramatically after the 8th week.”
    ? Lennart Nilsson , A Child is Born 91 (1990): at eight weeks, "the danger of a miscarriage … diminishes sharply."
    ? “ Women’s Health Information Arhivat in , la Wayback Machine .”, Hearthstone Communications Limited: “The risk of miscarriage decreases dramatically after the 8th week as the weeks go by.” Retrieved 2007-04-22 .
  2. ^ Prechtl, Heinz. " Prenatal and Early Postnatal Development of Human Motor Behavior " in Handbook of brain and behaviour in human development , Kalverboer and Gramsbergen eds., pp. 415-418 (2001 Kluwer Academic Publishers). Retrieved 2007-03-04 .
  3. ^ Singer, Peter. Rethinking life & death: the collapse of our traditional ethics [ nefunc?ional? ] , page 104 (St. Martins Press 1996). Retrieved 2007-03-04 .
  4. ^ Vogel, Friedrich. Genetics and the Electroencephalogram (Springer 2000): "Slow EEG activity (0.5 ? 2 c/s) can be demonstrated in the fetus even at the conceptual age of three months." Retrieved 2007-07-24 .
  5. ^ Zabinski, Mark. Forensic Series Seminar, Pastore Chemical Laboratory, University of Rhode Island (February 2003) ( news report Arhivat in , la Wayback Machine . retrieved 2007-01-20 ).
  6. ^ 3D Pregnancy Arhivat in , la Wayback Machine . (Image from gestational age of 6 weeks). Retrieved 2007-08-28 . A rotatable 3D version of this photo is available here Arhivat in , la Wayback Machine ., and a sketch is available here Arhivat in , la Wayback Machine ..
  7. ^ 3D Pregnancy Arhivat in , la Wayback Machine . (Image from gestational age of 10 weeks). Retrieved 2007-08-28 . A rotatable 3D version of this photo is available here Arhivat in , la Wayback Machine ., and a sketch is available here Arhivat in , la Wayback Machine ..
  8. ^ 3D Pregnancy Arhivat in , la Wayback Machine . (Image from gestational age of 20 weeks). Retrieved 2007-08-28 . A rotatable 3D version of this photo is available here Arhivat in , la Wayback Machine ., and a sketch is available here Arhivat in , la Wayback Machine ..
  9. ^ 3D Pregnancy Arhivat in , la Wayback Machine . (Image from gestational age of 40 weeks). Retrieved 2007-08-28 . A rotatable 3D version of this photo is available here Arhivat in , la Wayback Machine ., and a sketch is available here Arhivat in , la Wayback Machine ..
  10. ^ EFSA Dietetic Products, Nutrition, and Allergies (NDA) ( ). ?Scientific Opinion on health benefits of seafood (fish and shellfish) consumption in relation to health risks associated with exposure to methylmercury”. EFSA Journal (in englez?). 12 (7): 3761. doi : 10.2903/j.efsa.2014.3761 Accesibil gratuit. hdl : 2434/257885 Accesibil gratuit. ISSN   1831-4732 .  
  11. ^ Giada Monticelli. ?Mierea in timpul sarcinii: ce s? ?ti?i ?i cum s? profita?i de ea” . Gravidanza.BIO .  
  12. ^ Pregnancy-Info.net (Pregnancy and Diet; "Omega 3 Rich Foods and Pregnancy")
  13. ^ Milman N, Byg KE, Bergholt T, Eriksen L, Hvas AM (septembrie 2006). ?Body iron and individual iron prophylaxis in pregnancy--should the iron dose be adjusted according to serum ferritin?”. Annals of Hematology . 85 (9): 567?573. doi : 10.1007/s00277-006-0141-1 . PMID   16733739 .  
  14. ^ Sethi V, Kapil U (aprilie 2004). ?Iodine deficiency and development of brain”. Indian Journal of Pediatrics . 71 (4): 325?329. doi : 10.1007/BF02724099 . PMID   15107513 .  
  15. ^ Water Institute of Medicine Dietary Reference Intakes for Water, Potassium, Sodium, Chloride, and Sulfate. Washington, DC: National Academies Press (2004).

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]