Rupea
Reps K?halom
—   ora?   —
Stem?
Rupea Rupea (Romania) Localizarea ora?ului pe harta Romaniei
Rupea Rupea (Jude?ul Bra?ov) Localizarea ora?ului pe harta jude?ului Bra?ov
Coordonate: 46°02′20″N 25°13′21″E  ( {{PAGENAME}} )  /  46.03889°N 25.22250°E
?ar?	Romania
Jude?	Bra?ov
SIRUTA	40394
Re?edin??	Rupea [*] ​
Componen??	Rupea [*] ​ , Fi?er
Guvernare
- Primar	Alexandru Opri? [*] ​ [1] ( PNL , octombrie 2020)
Suprafa??
- Total	74,87  km²
Popula?ie (2021)
- Total	4.907 locuitori
-  Densitate	65,54 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod po?tal	505500
Prezen?? online
site web oficial
Localizarea in cadrul jude?ului
Amplasare zonala
Modific? date / text

Rupea , mai demult Cohalm (in dialectul s?sesc Rappes , in german? Reps , in maghiar? K?halom ), este un ora? in jude?ul Bra?ov , Transilvania , Romania , format din localit??ile componente Fi?er ?i Rupea (re?edin?a). Localitatea se afl? pe artera E60 la 60 km distan?? de Bra?ov ?i 50 km de Sighi?oara, fiind deservit? ?i de o sta?ie feroviar? pe magistrala 300 . In anul 2021 popula?ia localit??ii era de 4.907 locuitori.

Fondat? cel mai probabil intre secolele al XII-lea ?i al XIII-lea (vezi terra Daraus , in Diploma andrean? , 1224), odat? cu reorganizarea juridic? zonal?, localitatea Rupea s-a dezvoltat la poalele cet??ii care in trecut a reprezentat un punct strategic defensiv important pentru administra?ia s?seasc? din sudul Transilvaniei, ?i a g?zduit un scaun de judecat? .

Din punct de vedere administrativ, din prima jum?tate a secolului al XIV-lea pan? in anul 1876, Rupea a fost sediul unuia dintre scaunele s?se?ti (vezi ?apte Scaune ), intrand dup? acea dat? pan? in 1920 in componen?a comitatului Tarnava-Mare , iar apoi pan? in anul 1950 in jude?ul Tanava Mare . In urma reformelor administrativ-teritoriale din perioada comunist? localitatea a f?cut parte din regiunea Stalin (1950-1960) ?i regiunea Bra?ov (1960-1968), pentru ca incepand cu anul 1968 s? intre in componen?a jude?ului Bra?ov.

Ora?ul este cunoscut la nivel na?ional pentru cetatea sa, care in anul 2023 a atras aproximativ 100.000 de turi?ti. De asemenea, la 11 km de localitate trece Via Transilvanica , cel mai important ?i lung traseu de drume?ii ?i anduran?? din Romania, iar la 13 km se afl? situl rural Viscri , inclus in patrimoniul UNESCO.

Monumente istorice [ modificare | modificare surs? ]

In localitate se g?sesc atat monumente de patrimoniu arhitectural de interes na?ional (cetatea Rupea sec.XIV-XVII, ansamblul bisericii evanghelice sec.XV-XVIII), cat ?i monumente de interes local (ansamblul str. Cet??ii sec.XVIII-XIX, ansamblul str. Republicii sec.XVIII-XIX, cas? str.Republicii nr.104 sec.XVII,1870, casa Nicolae Filipescu nr.105 sec.XVIII ?i cas? str.Republicii nr.117, 1860). ^[2]

In afara acestora, biserica romano-catolic? "Sf.Ana", construit? intre 1808-1810 sub patronajul ?i cu ajutorul financiar al contesei Anna Teleki de Szek (1780-1841), prezint? elemente ale stilului baroc transilv?nean . ^[3] Fost? m?n?stire a ordinului franciscan ap?rut? in anul 1760 pe terenul oferit de Andreas Glantz, membru al consiliului or??enesc, noul edificiu a fost ridicat pe ruinele unei capele care data din 1762. ^[4]

Cetatea Rupea , atestat? in 1324 ca ?i castru regal ( castro Kuholm ), se dezvolt? in jurul unei a?ez?ri confirmate documentar din secolul al XIII-lea. ^[5] In secolul al XV-lea cetatea este trecut? sub administrarea comunit??ii s?se?ti care o transform? intr-o cetate de refugiu, cunoscand mai mult etape de extindere pan? in secolul al XVII-lea. Curtinele formeaz? patru incinte, fiind int?rite cu turnuri ?i por?i interioare care compartimenteaz? ansamblul fortificat. Incinta central? este prev?zut? cu un reduit ?i cu o capel?, care dup? unele surse a fost construit? ini?ial in stil romanic, ?i dateaz? din secolul al XIII-lea. ^[6]

Institu?ii locale [ modificare | modificare surs? ]

• In localitate se afl? un spital or??enesc infiin?at in anul 1902, cu o capacitate prezent? de 80 de paturi, avand urmatoarele sec?ii: chirurgie general?, obstetric? fiziologic?, neonatologie, pediatrie, medicin? intern?, boli infec?ioase ?i ATI. [1]
• Liceul "?t.O.Iosif", fondat in 1921, are in prezent o capacitate de aproape 400 de elevi. [2] Acest? institu?ie de inv???mant teoretic, tehnic ?i profesional este continuatoarea simbolic? a vechii ?coli de meserii fondat? in 1873 sub auspiciile Universit??ii S?se?ti . ^[7]
• Muzeul Etnografic "Gheorghe Cernea", infiin?at in anul 1957, ilustreaz? caracterul multiculturual al zonei Rupea, prezentand obiecte de imbr?c?minte tradi?ional?, ?es?turi, mobilier, unelte gospod?re?ti, icoane ?i ceramic? ale comunit??ilor istorice. [3]

L?ca?uri de cult [ modificare | modificare surs? ]

• Biserica Calvinist? - construit? intre anii 1990-1993
• Biserica Evanghelic?-Luteran? - construit? in secolul al XV-lea
• Biserica Nouapostolic?
• Biserica Ortodox? "Sf. Nicolae" - construit? intre anii 1791-1794
• Biserica Ortodox? "Sf. Treime" - construit? in jurul anului 1898
• Biserica Penticostal? Betania
• Biserica Romano-Catolic? "Sf. Ana" - construit? in 1808
• Biserica Unitarian?

Date geologice [ modificare | modificare surs? ]

In subsolul zonei se g?se?te un masiv de sare. ^[8] Exploatarea apei s?rate este confirmat? arheologic pe cuprinsul localit??ii inc? din perioada roman? (in apropierea unei a?ez?ri din secolul II-III). ^[9] In epoca modern? este reconfirmat? utilizarea apei saline din fantani special amenajate ?i a folosirii acesteia in gospod?rii, inc? de la inceputul secolului al XVIII-lea. ^[10]

De asemenea, in subsolul localit??ii exist? depozite de ap? sulfuroas?, care in a doua jum?tate a secolul al XIX-lea pan? in prima parte a secolului XX, aduceau renume localit??ii pentru propriet??ile curative (recomandate mai ales pentru tratarea reumatismului), atr?gand vizitatori din intreg spa?iul Central European (Viena, Dresda, Cern?u?i), precum ?i din Vechiul Regat . ^{[11] [12]} Deschise in 1866, b?ile cu ap? sulfuroas? de la Rupea, erau printre pu?inele locuri din Transilvania (fiind trei in total), care de?ineau acelea?i propriet??i curative. ^[12] Cu toate aceastea au fost l?sate in paragin? de c?tre autorit??ile comuniste, fiind in cele din urm? demolate.

Evenimente locale [ modificare | modificare surs? ]

• Festivalul “S?pt?mana Haferland″ - desf??urat in zona cuprins? intre Rupea ?i Sighi?oara, evenimentul promoveaz? cultura ?i tradi?iile s?se?ti.
• Colindatul de ceat? b?rb?teasc? - obicei tradi?ional inscris in lista patrimoniului mondial imaterial UNESCO , desf??urat in localitate cu ocazia s?rb?torilor de Cr?ciun
• In fiecare vineri in localitate se ?ine targ (pia??) a c?rui vechime este confirmat? documentar din 1434 ( oppidum Kwehelm ) ?i reinnoit? in 1589 printr-un document emis de principele Sigismund Bathory. ^{[13] [14]}

Date istorice [ modificare | modificare surs? ]

• In 1324, trupele regelui Carol Robert de Anjou (1288, Napoli - 1342, Visegrad) infrang r?scoala greaveului sas Henning de Petre?ti la poalele cet??ii Rupea.
• In 1488, Ioan de Hunedoara (c.1407, Hunedoara - 1456, Belgrad), regent al Ungariei, se afla la Rupea, de unde a emis un document diplomatic c?tre oficialii sa?i. ^[15]
• In 1534 trece prin localitate Alvise Gritti (1480, Constantinopol - 1534, Media?), regent al Ungariei (1530), fiu al dogelui Vene?iei Andrea Gritti ?i pentru o perioad? cel mai bogat om din Constantinopol. ^[16]
• In 1658 campeaz? in localitate domnitorul Moldovei Gheorghe ?tefan (d.1668, Szczecin). ^[17]
• In 1661, campeaz? in localitate trupele otomane impreun? cu Evliya Celebi (1611-1682), unul dintre cei mai importan?i c?l?tori din perioada modern?, care cu acest? ocazie descrie Rupea in scrierile sale. ^[18]

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

In prima jum?tate a secolului XX, popula?ia localit??ii cunoa?te o u?oar? sc?dere, contrastat? de o cre?tere a elementului romanesc. Datele demografice oficiale din aceast? perioad? indic? o fluctua?ie a popula?iei determinat? atat de schimb?rile politice cat ?i de factori precum migra?ia intern? ?i extern? sau rata natalit??ii.

Din perioada celui de- al Doilea R?zboi Mondial sa?ii din Rupea au inceput s? plece in Germania, aceast? tendin?? demografic? accelerandu-se dup? c?derea comunismului in decembrie 1989. ^[19] In 2021, doar 52 de indivizi (1%) s-au identificat ca f?cand parte din grupul de popula?ie s?seasc?. ^[19]

In paralel, industrializarea ?i urbanizarea for?at? din perioada comunist?, a rezultat intr-o cre?tere demografic? intern? de 40%, in doar 36 de ani, intre 1941 ?i 1977, prin a?ezarea in localitate a noi familii venite atat din alte jude?e ale Romaniei cat ?i din alte localit??i din apropiere.

Economie [ modificare | modificare surs? ]

In ianuarie 2024 erau inregistrate 185 de firme cu sediul in localitate, cu preponderen?? in sectorul ter?iar. ^[22]

Politic? ?i administra?ie [ modificare | modificare surs? ]

Ora?ul Rupea este administrat de un primar ?i un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Alexandru Opri? [*] ​ , de la Partidul Na?ional Liberal , este in func?ie din octombrie 2020. Incepand cu alegerile locale din 2020 , consiliul local are urm?toarea componen?? pe partide politice: ^[23]

Primarii ora?ului [ modificare | modificare surs? ]

• 1990 - 1992 - Buzea Ioan Gelu
• 1992 - 1996 - Buzea Ioan Gelu, FSN ^[24]
• 1996 ^[25] - 2000 - Buzea Ioan Gelu, Independent
• 2000 ^[26] - 2004 - Dumitrescu Flavius, de la APR
• 2004 ^[27] - 2008 - Dumitrescu Flavius, de la PD
• 2008 ^[28] - 2012 - Dumitrescu Flavius, de la PDL
• 2012 ^[29] - 2016 - Dumitrescu Flavius, de la PDL
• 2016 ^[30] - 2020 - B?rda? Nicolae-Liviu, de la PSD
• 2020 ^[31] - 2024 - Opri? Alexandru, de la PNL

Personalit??i [ modificare | modificare surs? ]

• Nicolaus Zabary de Kuholm (1332), nobil transilv?nean, castelan de Rupea, originar din Nograd
• Bartholomaus Baussner (1629-1682), episcop evanghelic al Transilvaniei (1679-1682)
• Johann Hoszmann von Rothenfels, notar, senator (1702) ?i primar al Sibiului ( Provincialburgermeister ), fiu al preotului evanghelic Johann Hoszmann din Rupea, a studiat la Universitatea din Wittenberg ; a fost innobilat in 1698
• Wilhelm von Dressery (1770-1822), general-maior in armata Habsburgic?, a participat la campaniile impotriva lui Napoleon, fiind decorat in 1821 cu Ordinul Militar Maria Tereza; a decedat la Mantova ^[32]
• Michael Joseph Czelli (n.1783), ofi?er in regimentul 40 Infanterie, a participat la R?zboaiele Revolu?iei Franceze (Asediul Luxemburgului, 1795), fiu al judelui regal din Rupea
• Johann Karl Krauss von Ehrenfeld (n.1805), ofi?er (Oberleutnant) in regimentul V dragoni Eugen Prinz von Savoyen , fiu al judelui regal din Rupea, Johann Gottlieb Kraus; a fost innobilat in 1822
• Ludwig Pieldner von Steinburg (n.1788), ofi?er in regimentul 31 Infanterie, fiu al judelui regal din Rupea, Karl Pieldner von Steinburg
• Gabriel Wolff (1811-1892), farmacist ?i botanist educat la Pesta, membru al unei familii de medici ?i farmaci?ti de origine armean? ^[33]
• Josef Wilhelm Baumgarten (1828-1861), ofi?er in regimentul 11 Husari, decedat la Pesta
• Michael Konnerth (n.1832), ofi?er in regimentul 64 Infanterie, a participat la cel de- al Doilea R?zboi de Independen?? Italian (B?t?liile de la Magenta ?i Solferino, 1859); a fost decorat de dou? ori pentru curaj pe campul de lupt?
• Michael Zikeli (1847-1929), dirijor, compozitor ?i scriitor, director al orchestrei s?se?ti a ora?ului Rupea intre 1872 ?i 1913, a contribuit la renumele culturii muzicale din ora?ul c?ruia i-a fost ad?ugat in perioada interbelic? titulatura de Rupea muzical? ("musikalische Reps") ^[34]
• Arpad Tamasy von Fogaras (1861-1939), ofi?er austro-ungar ridicat la gradul de general ( Feldzeugmeister ), Comandant al Corpului 4 Armat? in 1918 ?i participant la b?t?lia de la Vittorio Veneto
• Richard Julius Muller (1877-1930), inginer ?i arhitect cu studii in Budapesta , Hanovra ?i Paris, a fost profesor la Universitatea din Hanovra ?i la Universitatea Tehnic? din Dresda , a c?rui rector a ?i fost in anul ?colar 1926-1927; a murit la Dresda unde a fost inmormantat in cimitirul Außerer Plauenscher ^[35]
• Aurel P. B?nu? (1881-1970), jurist ?i scriitor, doctor in drept al Universit??ii din Cluj , fondator al revistei Luceaf?rul ?i prefect al jude?elor Tarnava Mare ?i Some? in perioada interbelic? ^[36]
• Bela Issekutz Erzsebetvarosi (1886-1979), farmacolog, profesor la universit??ile din Cluj, Szeged ?i Budapesta, rector la universit??ii din Szeged ?i membru al Academiei Maghiare de ?tiin?e , provenind dintr-o familie armean? originar? din Dumbr?veni (Elisabetopol) care a fost innobilat? in 1758 de c?tre imp?r?teasa Maria Terezia
• Ioan Iosif (1887-1969), bancher, doctor in economie la Universitatea din Lausanne , delegat al cercului electoral Rupea la Marea Adunare Na?ional? de la Alba Iulia, consilier la Congresul de Pace de la Paris ?i deputat in primul Parlament al Romaniei Mari (1919) ^[37]
• Reinhold Gustav Melas (1900-1977), pianist ?i avocat, fiu al farmacistului Eduard Melas, a fost educat la Viena ?i este considerat ca unul dintre reformatorii sistemului de securitate social? modern in Austria (pentru care i-a fost acordat? Marea Decora?ie de Onoare in Aur pentru servicii aduse Republicii Austria), fiind in egal? m?sur? recunoscut in cercurile vieneze interbelice pentru activitatea sa muzical? pentru care i-a ?i fost acordat? medalia Franz Schalk de c?tre Filarmonica din Viena; a fost inmormantat in cimitirul Hernalser din Viena ^[38]
• Laszlo Gyula (1910-1998), istoric, profesor la Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta
• Wilhelm Georg Berger (1929-1993), compozitor, muzicolog, violist ?i dirijor, membru corespondent al Academiei Romane
• Maria Protase (n. Magdun, 1929-), istoric literar, profesor universitar la Facultatea de Filologie din Cluj ?i decan al aceleia?i facult??i
• Cristian Mandeal (1946-), muzician, pianist ?i dirijor, director muzical general al Filarmonicii din Bucure?ti (1987-2010) ^[39]
• Carmen P?sculescu Florian (1947-2011), muzicolog ?i scriitor, director general al Muzeului Na?ional Cotroceni
• Gheorghe-Iosif Bercan (1949-), istoric ?i director al Bibliotecii Na?ionale a Romaniei (1989-1997)
• Hellmut Seiler (1953-), poet, traduc?tor ?i scriitor satiric de limba german?
• Anna Lili Farkas (1955-), educator ?i politician, deputat? in Parlamentul Romaniei (2008-2012), i-a fost acordat Ordinul "Meritul pentru Inv???m?nt" in grad de Ofi?er ^[40]
• Claudiu M. Florian (1969-), scriitor, ca?tig?tor al Premiului Uniunii Europene pentru literatur? (2016) ?i director al Institutului Cultural Roman , Berlin
• C?t?lin Borcoman (1973-), jurist, procuror european pe lang? Parchetul European (EPPO), Luxemburg
• Arpad-Andras Antal (1975-), politician, deputat in Parlamentul Romaniei (2004-2008), primar al municipiului Sfantu Gheorghe (2008-)

Imagini [ modificare | modificare surs? ]

• 
  Rupea (Kehalon) pe Tabula Hungariae (cea mai timpurie reprezentare cartografic? a Regatului Ungariei, 1528)
• 
  Rupea in Harta Iosefin? a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Danga pentru vitele din Rupea (1826)
• 
  Biserica evanghelic?, interior (1996)
• 
  Fanfara ??r?neasc? Rupea (fondat? in 1923)
• 
  Casa paznicului din cetate (secolul al XIX-lea)
• 
  ?coala (monument istoric de sec. XIX)
• 
  Casa Nicolae Filipescu (monument istoric sec. XVIII-XX)

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Borcoman, Mariana. A?ez?ri transilvane: Rupea. Editura Academia Roman?, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2010, 224 p.
• Fabritius-Dancu, Juliana. "Bauernburgen im "Schenker und Repser Stuhl", Komm mit (1984): 59-85.
• Florian, Claudiu. Varstele jocului. Strada Cet??ii . Editura Polirom, Ia?i, 2016, 376 p.
• Muller, Heinrich. Die Repser Burg , Sibiu, 1900, 73 p.
• Stoica, Liviu, Gheorghe Stoica ?i Gabriela Popa. Castele ?i cet??i din Transilvania: jude?ul Bra?ov, Bucure?ti, 2010, 76 p.

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Castrul roman Rupes
• Castrul roman de la Hoghiz
• Scaunul Rupea
• Cetatea Rupea
• Biserica evanghelic? din Rupea
• Hartibaciu Sud - Est ( sit de importan?? comunitar? inclus in re?eaua ecologic? european? Natura 2000 in Romania).

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Rupea

• ro Dic?ionar de localit??i din Transilvania Arhivat in 18 iunie 2009 , la Wayback Machine .
• de Burgen im Repser Land - Juliana Fabritius-Dancu

v   ?   d   ?   m Subdiviziunile administrative ale jude?ului Bra?ov Re?edin?a Bra?ov (253.200 loc.) Municipii Codlea (21.708 loc.)   · F?g?ra? (30.714 loc.)   · S?cele (30.798 loc.) Ora?e Ghimbav (4.698 loc.)   · Predeal (4.755 loc.)   · Ra?nov (15.022 loc.)   · Rupea (5.269 loc.)   · Victoria (7.386 loc.)   · Z?rne?ti (23.476 loc.) Comune Apa?a   · Augustin   · Beclean   · Bod   · Bran   · Budila   · Bune?ti   · Ca?a   · Cincu   · Com?na   · Cristian   · Crizbav   · Dr?gu?   · Dumbr?vi?a   · Feldioara   · Fundata   · H?lchiu   · H?rman   · Harseni   · Hoghiz   · Holbav   · Homorod   · Jibert   · Lisa   · Mandra   · M?ieru?   · Moieciu   · Ormeni?   · P?r?u   · Poiana M?rului   · Prejmer   · Raco?   · Recea   · Samb?ta de Sus   · Sanpetru   · ?ercaia   · ?inca   · ?inca Nou?   · ?oar?   · T?rlungeni   · Teliu   · Ticu?u   · Ucea   · Ungra   · Vama Buz?ului   · Vi?tea   · Voila   · Vulcan Sate Sate din jude?ul Bra?ov

v   ?   d   ?   m Bisericile sa?ilor din Transilvania   Jude?ul Alba B?lcaciu • Boz • Calnic (cetate) • Cenade • Garbova • Jidvei • M?n?rade • Pianu de Jos • Petre?ti • Reciu • ?ona • T?tarlaua • Valea Lung? • Veseu? • Vingard   Jude?ul Bistri?a-N?s?ud Albe?tii Bistri?ei • Arcalia • Bistri?a • Budacu de Jos • Cepari • Chirale? • Corvine?ti • Crainim?t • Dip?a • Domne?ti • Dorolea • Dumitra • Dumitri?a • Herina • Jelna • Lechin?a • Livezile • Monariu • Moru? • Petri? • Posmu? • Satu Nou • Sangeorzu Nou • Sl?tini?a • ?ieu M?gheru? • T?rpiu • Teaca • Unirea • Verme? • Vii?oara   Jude?ul Bra?ov B?rcu? • Beia • Bod • Bra?ov • Bune?ti • Cinc?or • Cincu • Ca?a • Codlea • Cristian • Cri? • Dacia • Dr?u?eni • F?g?ra? • Feldioara • Feldioara (cetate) • Felmer • Fi?er • Ghimbav • H?lchiu • H?lmeag • H?rman • Homorod • Lovnic • M?ieru? • Merchea?a • Me?endorf • Prejmer • Ra?nov • Roade? • Rodbav • Rotbav • Rupea • Rupea (cetate) • Sanpetru • Seli?tat • ?ercaia • ?oar? • Ticu?u Vechi • Toarcla • Ungra • Viscri • Vulcan   Jude?ul Hunedoara Or??tie • Romos   Jude?ul Mure? Apold • Archita • B?gaciu • Bato? • Cloa?terf • Cri? • Cund • Dane? • Daia-Mure? • Dedrad • Domald • Filitelnic • Hetiur • Ideciu de Jos • Ideciu de Sus • Idiciu • Logig • M?gheru? • Ormeni? • Petelea • Reghin • Santioana • ?ae? • Saschiz • Seleu? (Zag?r) • Seleu? (Dane?) • Senereu? • Sighi?oara I • Sighi?oara II • Sighi?oara III • Stej?renii • ?igmandru • Uila • Vii?oara • Vulcan • Zag?r   Jude?ul Sibiu Agarbiciu • Agnita • Alma Vii • Al?ana • Apoldu de Sus • Apo? • A?el • Avrig • Axente Sever • Bazna • Biertan • Boarta • Boian • Br?deni • Brateiu • Bradu • Bruiu • Buia • Buzd • Car?a • Chirp?r • Cisn?die • Cisn?dioara (Sf. Mihail) • Cop?a Mare • Cristian • Curciu • Daia-Sibiu • Darlos • Dealu Frumos • Dobarca • Dupu? • Flore?ti • Gherdeal • Giac?? • Gusu • Gu?teri?a • Hamba • Ha?ag • Hoghilag • Hosman • Iacobeni • Ighi?u Nou • Laslea • M?lancrav • Marpod • Media? • Merghindeal • Meti? • Mic?sasa • Miercurea Sibiului • Mighindoala • Moard?? • Mo?na • Movile • Nem?a • Netu? • Nocrich • Noi?tat • Nou • Nou S?sesc • P?uca • Peli?or • Prod • Pro?tea Mare (Tarnava) • R?v??el • Reti? • Richi? • Roandola • Ro?ia • Ruja • Rusciori • Ru?i • S?c?date • ?aro? pe Tarnave • ?eica Mare • ?eica Mic? • ?elimb?r • Slimnic • Slimnic (cetate) • ?mig • ?oala • ?omartin • Stej?ri?u • ?ura Mare • ?ura Mic? • T?lmaciu • Turni?or • ?apu • Valchid • Valea Viilor • V?rd • Vel? • Veseud (Chirp?r) • Vurp?r • Zlagna

v   ?   d   ?   m Bisericile maghiarilor ?i secuilor din Transilvania   Jude?ul Alba Abrud • Aiud I • Aiud II • Alba Iulia • B?r?ban? • Benic • Bucerdea Granoas? • Cetatea de Balt? • Ciumbrud • Cric?u • Ighiu • Lopadea Nou? • Ocna Mure? • Petrisat • R?de?ti • Rimetea • Ro?ia Montan? • Sancrai • Sanmicl?u? I • Sanmicl?u? II • Santimbru • Sebe? • ?ard • Teiu? I • Teiu? II • Tiur • Valea Lung? • Vin?u de Jos • Vurp?r   Jude?ul Bihor Abram • Albi? • Balc • Budusl?u • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • Diosig • Fughiu • Hodo? • Marghita I • Marghita II • Mi?ca • Oradea I • Oradea II • Parhida • Palota • Po?oloaca • Remetea • Salonta I • Salonta II • S?cueni I • S?cueni II • S?lacea • S?lard • ?imian • ?i?terea • T?ma?da • T?uteu • Tileagd   Jude?ul Bistri?a-N?s?ud Beclean • Bozie? • Comlod • Delureni • Fantanele • Fantani?a • Malin • Matei • Nu?eni • Reteag • S?sarm • Strugureni • ?ieu • ?ieu Odorhei • ?intereag • ?irioara • Tonciu • ?ig?u • Uriu • Vi?a   Jude?ul Bra?ov Apa?a • Bra?ov • Cobor • F?g?ra? I • F?g?ra? II • Granari • Hoghiz • Ione?ti • Jimbor I • Jimbor II • Raco? • Satu Nou   Jude?ul Cluj Aghire?u • Aiton • Aluni? • Aluni?u • B?deni • B?de?ti • B?gara • Bic?latu • Bon?ida • Boteni • C?m?ra?u • C?pu?u Mare • C?pu?u Mic • C?tina • Campia Turzii • Ches?u • Chidea I • Chidea II • Chidea III • Chinteni • Cium?faia • Cluj I • Cluj II • Corne?ti • Cuble?u Some?an • Cuzdrioara • Darja • Dej I • Dej II • D?baca • Diviciorii Mari • Dorol?u • Dumbrava • Feldioara • Fize?u Gherlii • Gheorghieni • Gherla • Ghirolt • Giula • Huedin • Inucu • Izvoru Cri?ului • Leghia • Legii • Luna de Jos • Luna de Sus • Luncani • M?n?stireni • Mera • Mihai Viteazu I • Mihai Viteazu II • Mintiu Gherlii • Moldovene?ti • N?sal • Nima • Nire? • Ocna Dejului • Orman • Panticeu • P?latca • Pl?ie?ti • R?scruci • S?ndule?ti • Sancraiu • Sic I • Sic II • Stejeri? • Stoiana • Suceagu • Tiocu de Jos • Tiocu de Sus • Turda I • Turda II • Turda III • Tureni • Ungura? • Vaida-C?m?ra? • V?leni • Vii?oara • Vi?tea • Vlaha   Jude?ul Covasna Aita Mare • Aita Medie • Aita Seac? • Albi? • Araci • Arcu? • Baraolt • B??anii Mari I • B??anii Mari II • Belani • Belin I • Belin II • Bibor?eni • Bicfal?u • Bodoc • Brate? • Calnic I • Calnic II • Catalina • C?peni • Cernat • Chichi? • Chilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de Sus • Estelnic • Ghelin?a • Ghidfal?u • H?ghig • H?tuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisn?u • Lunga • M?rcu?a • M?rtineni • Ojdula • Ozun • P?dureni • Petriceni • Poian • Raco?ul de Sus • Reci • Saciova • Sancraiu • Santionlunca • Sanzieni • Sfantu Gheorghe • Targu Secuiesc I • Targu Secuiesc II • Turia • Valea Cri?ului • Z?bala • Z?lan • Zoltan   Jude?ul Harghita Arm??eni • Atia • Atid • Avr?me?ti • Bisericani • Bodogaia • Br?de?ti • Car?a • Ciucsangeorgiu • Corund • Cozmeni • Cr?ciunel • Cri?eni • Cristuru Secuiesc • Cu?med • Daia • Darjiu • Dealu • Delni?a • Ditr?u I • Ditr?u II • Eliseni • Feliceni • Filia? • Firt?nu? • For?eni • Gheorgheni • Inl?ceni • Joseni • Leliceni • L?zarea I • L?zarea II • Lupeni • Luti?a • M?ti?eni • Medi?oru Mare • Mih?ileni I • Mih?ileni II • Misentea • Mugeni • Mujna • Ocna de Jos • Ocna de Sus • Odorheiu Secuiesc I • Odorheiu Secuiesc II • Odorheiu Secuiesc III • Odorheiu Secuiesc IV • P?ltini? • Pl?ie?ii de Jos • Poloni?a • Porumbenii Mari • Porumbenii Mici • Praid • Racu • Rug?ne?ti • Satu Mic • Satu Nou • Sandominic • Sanmartin I • Sanmartin II • Santimbru • Secuieni • ?imone?ti • ?umuleu Ciuc • T?rce?ti • T?ureni • Tarnovi?a • Teleac • Turdeni • Ulie? • Valea Stramb? • V?leni • Zetea   Jude?ul Hunedoara Baia de Cri? • Deva • Mintia • Or??tie • Pe?teana • Rapoltu Mare • Rau Alb   Jude?ul Maramure? Baia Mare • Baia Sprie I • Baia Sprie II • Cavnic • Campulung la Tisa • Co?tiui I • Co?tiui II • Co?tiui III • Sighetu Marma?iei • Some?-Uileac • T?u?ii de Sus • Vi?eu de Sus   Jude?ul Mure? Abud • Ac??ari • Ad?mu? • Agri?teu • Albe?ti • Apalina • Bahnea • Band • Bara • Berghia • Bordo?iu • Brancovene?ti • Breaza • Budiu Mic • C?lim?ne?ti • C?lug?reni • C?lu?eri • Candu • Ceua?u de Campie • Chendu Mic • Chinari • Chibed • Cinta • Cip?u • Corne?ti • Cotu? • Cr?ie?ti • Cuci • Cuie?d • Culpiu • D?mieni • Deaj • Deleni • Dumbr?vioara • Dumitreni • Ercea • Eremieni • Eremitu • Fantanele • Filpi?u Mare • Filpi?u Mic • G?l??eni • Gheorghe Doja • Ghindari • Ghine?ti • Gl?j?rie • Gogan-Varolea • Goreni • Gorne?ti • H?r?nglab • H?r??u • Hodo?a • Iernut • Isla • Leordeni • Maiad • M?d?ra? • M?gherani • M?trici • Mitre?ti • Mo?uni • Mureni • Nicole?ti • Papiu Ilarian • P?net • P?cureni • P?s?reni I • P?s?reni II • P?dureni • Peri? • Petrilaca de Mure? • Rigmani • Roteni • Roua • S?r??eni • Sancraiu de Mure? I • Sancraiu de Mure? II • Sangeorgiu de P?dure • Sanpaul • Sansimion • Santana de Mure? • Santana Nirajului • Sanv?sii • Seuca • Solocma • Sovata • Stejeri? • Suplac • Suseni • Targu Mure? • Tarn?veni • Torba • Trei Sate I • Trei Sate II • V?lenii • V?lenii de Mure? • Ve?ca • Van?tori • Voivodeni   Jude?ul Satu Mare Aca? • Catedrala din Satu Mare • Palatul Episcopal din Satu Mare • T??nad   Jude?ul S?laj B?biu • Borla • Cehu Silvaniei • Co?eiu • Crasna • Cristur-Cri?eni • Horoatu Crasnei • Jebucu • Lompirt • Mese?enii de Jos • Mineu • Nu?fal?u • Petrindu • Recea • S?l??ig • Sf?ra? • ?imleu Silvaniei • Teti?u • Uileacu ?imleului • Zal?u • Zimbor   Jude?ul Sibiu Alma • Cop?a Mic? I • Cop?a Mic? II • Dumbr?veni • Media? • Mic?sasa • Ocna Sibiului (Vizocna) • S?c?date • Sibiu

v   ?   d   ?   m Localit??i care au apar?inut pan? in 1876 de ? Scaunul Rupea ”, unitate administrativ? component? a organismului de autoadministrare al sa?ilor transilv?neni, numit ? ?apte scaune ” ?i care a fost inglobat din 1486 in ? Universitatea S?seasc? ”. Ca?a • Cobor • Dacia/?tena • Dr?u?eni • Felmer • Fi?er • H?lmeag • Homorod • Jibert • Jimbor • Lovnic • Merchea?a • Rupea/Cohalm • ?ona • Ticu?u Nou • Ticu?u Vechi • Ungra • Viscri Date preluate din Th.Nagler , ?A?ezarea sa?ilor in Transilvania” ? Bucure?ti, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.