Republica de la Weimar

	Istoria Germaniei
	; Acest articol este parte a unei serii
Antichitatea
	Triburile germanice
	Perioada migra?iilor
	Imperiu Francilor
Evul Mediu
	Sfantul Imperiu Roman
	Colonizarea r?s?ritului
Apari?ia na?iunii germane
	Confedera?ia Rinului
	Confedera?ia German?
	Confedera?ia German? de Nord
Imperiul German
	Imperiul German
	Primul R?zboi Mondial
Republica de la Weimar
	Republica de la Weimar
Germania nazist?
	Germania nazist?
	Al Doilea R?zboi Mondial
Germania postbelic?
	Germania intre 1945-1990
	Ocupa?ia ?i imp?r?irea
	Expulzarea germanilor
	Republica Democrat? German?
	Germania de Vest
	Reunificarea Germaniei
Germania modern?
	Germania
	Portal Germania ; v ? d ? m

(de) : Deutsches Reich

Germania

←

1919 ? 1933

→


Drapel	Stema Republicii de la Weimar

Imn na?ional

Das Lied der Deutschen

Republica de la Weimar

Capital?

Berlin

Limb?

Guvernare

- 1919 - 1925

- 1925 - 1934

Reichstag [*]

Istorie

Fondare

1919

sporirea puterii cancelarului Adolf Hitler

23 martie 1933

Economie

Moned?

Papiermark (1919-1923)
Reichsmark (1924-1933)

Republica de la Weimar (in german? Weimarer Republik ) este numele dat de istorici Germaniei dup? Primul R?zboi Mondial ?i a fost prima democra?ie parlamentar? din istoria Germaniei . Republica de la Weimar a existat intre 1919 - 1933 , de la proclamarea republicii, in urma Primului R?zboi Mondial , ?i pan? la numirea lui Adolf Hitler in func?ia de cancelar. Adunarea constituant? din 1919 s-a intrunit la Weimar , din cauz? c? la Berlin persistau luptele de strad? ?i instabilitatea generat? de Liga Spartachist? , de orientare comunist?. De?i a fost o republic? parlamentar? , avand in fruntea ei un pre?edinte ?i nu un monarh, numele oficial al ??rii a r?mas Deutsches Reich (Imperiul sau Reichul German).

Evenimentele premerg?toare [ modificare | modificare surs? ]

Guvernul provizoriu era dominat de sociali?tii modera?i. Ace?tia nu erau de acord cu o transformare radical? a societ??ii, ci voiau s? pun? la punct un sistem democratic ?i pluralist. Alegerile generale pentru o Adunare Constituant? prin vot universal (pentru intaia dat? au votat acum ?i femeile) au fost anun?ate pentru luna ianuarie 1919 .

In toamna anului 1918 , infrangerea din Primul R?zboi Mondial ?i mi?c?rile revolu?ionare interne l-au determinat pe imp?ratul Wilhelm al II-lea s? abdice ?i s? plece in exil, in Olanda. Sociali?tii au preluat puterea ?i au proclamat republica . Pentru a impiedica invadarea ??rii, ei au semnat armisti?iul, atr?gandu-?i ostilitatea na?ionali?tilor , care refuzau s? recunoasc? infrangerea din Primul R?zboi Mondial .

In ianuarie 1919, spartaki?tii , aripa stang? a sociali?tilor, asemenea bol?evicilor ru?i , au incercat s? preia puterea. Cu ajutorul unor forma?ii paramilitare credincioase guvernului, mi?carea spartakist? a fost in?bu?it?, iar conduc?torii spartaki?ti Karl Liebknecht ?i Rosa Luxemburg au fost asasina?i, dup? arestare. S?pt?mana dintre 5 ?i 12 ianuarie 1919 este denumit? ?s?pt?mana sangeroas?”. O a doua insurec?ie va fi in?bu?it? la Berlin, in martie 1919 .

In prim?vara anului 1919, Adunarea Constituant? reunit? la Weimar a adoptat o constitu?ie care transforma Germania intr-o democra?ie , o republic? federal? condus? de un parlament ( Reichstag ) ?i de un pre?edinte ales prin vot universal . Noul guvern a fost imediat confruntat cu agita?iile politice atat de stanga, cat ?i de dreapta, precum ?i cu grava criz? economic? ?i social?.

Evenimentele de dup? constituirea Republicii de la Weimar [ modificare | modificare surs? ]

Constitu?ia, care a intrat in vigoare in septembrie 1919 , a dat na?tere unei republici federale ?i democratice, avandu-l ca pre?edinte pe social-democratul Friedrich Ebert . Germania a fost imp?r?it? in 17 landuri , care aveau fiecare Adunarea lor constituant? aleas?, precum ?i guvernul lor de land. Landurile aveau anumite prerogative in domeniul poli?iei, al cultelor, culturii ?i educa?iei. Cel care de?inea adev?rata putere era, ins?, statul federal, putere care era imp?r?it? intre Parlament ?i pre?edintele Republicii. Repara?iile de r?zboi impuse Germaniei, ocuparea bogatei zone Ruhrgebiet de c?tre Fran?a , in 1923 , dar ?i labila democra?ie au adus economia german? in pragul colapsului . Infla?ia a devenit galopant? ?i a izbucnit foametea. Republica, nepopular? chiar de la na?terea ei, a trebuit s? fac? fa?? unor incerc?ri de lovituri de stat, precum cea din 1920 a lui Wolfgang Kapp de la Berlin , sau cea din 1923 , a?a-zisul ?puci” al lui Adolf Hitler de la Munchen .

Intre 1924 ?i 1929 Germania ?i-a reg?sit o oarecare prosperitate, gra?ie investi?iilor americane ?i stabiliz?rii monetare. Mare?alul Paul von Hindenburg , candidatul dreptei, a ca?tigat alegerile preziden?iale din 1925 , in ciuda varstei sale inaintate. Regimul s-a consolidat. Berlinul a revenit din nou la o via?? intelectual? ?i artistic? normal?.

Ultimii ani ai Republicii de la Weimar [ modificare | modificare surs? ]

Marea criz? economic? din anii 1929 ? 1933 ?i cre?terea influen?ei na?ional-sociali?tilor au schimbat, ins?, radical situa?ia. ?omajul a crescut enorm, lovind, in 1932 , circa 6 milioane de germani. Societatea german? oscila intre comuni?ti ?i nazi?ti , adep?ii Partidului Muncitoresc German Na?ional-Socialist ( NSDAP ), partidul nazist condus de Hitler. Comuni?tii nu colaborau cu sociali?tii din cauza in?bu?irii in 1919 a insurec?iei spartakiste. Hitler a profitat de dezbinarea stangii, iar partidul s?u, fiind finan?at de mari industria?i germani, precum Alfred Krupp , a ca?tigat (f?r? majoritate absolut?) alegerile parlamentare din noiembrie 1932 , ?i a emis preten?ii la func?ia de prim-ministru. La 30 ianuarie 1933 pre?edintele Germaniei, von Hindenburg, l-a numit pe Hitler cancelar ( Kanzler = prim-ministru). Spre deosebire de Mussolini , care a f?cut presiuni "de strad?" pentru a ajunge la putere - prin Mar?ul asupra Romei -, Hitler a ajuns la putere pe c?i legale, ca?tigand, la urne, alegerile.