De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Republica Socialist? Federativ? Iugoslavia
a fost o
entitate iugoslav?
care a existat din a doua jum?tate a celui de-
Al Doilea R?zboi Mondial
(1943) pan? la dizolvarea acesteia in 1992 (
de facto
dizolvat in 1991 cu niciun lider reprezentand-o), in perioada
R?zboaielor iugoslave
. A fost un
stat socialist
?i o
federa?ie
alc?tuit? din
Bosnia ?i Her?egovina
,
Croa?ia
,
Macedonia
,
Muntenegru
,
Serbia
,
Kosovo
?i
Slovenia
. In 1992, cele dou? republici care au r?mas in cadrul federa?iei, Serbia ?i Muntenegru, au format
Republica Federal? Iugoslavia
, care nu a fost recunoscut? ca fiind succesoarea de drept a RSFI de liderii interna?ionali.
Format? din r?m??i?ele
Regatului Iugoslavia
, ?ara a fost proclamat? in 1943, ?i numit?
Republica Federal? Iugoslavia
. In 1943, a fost renumit? in
Republica Federativ? Popular? Iugoslavia
[1]
iar in 1963 in
Republica Socialist? Federativ? Iugoslavia
. In limbile regionale, acest ultim nume a fost:
Sub conducerea lui
Iosip Broz Tito
, Iugoslavia a urm?rit o politic? de neutralitate in perioada
R?zboiului Rece
?i a devenit una din membrele fondatoare ale
Mi?c?rii de Nealiniere
.
Revoltele etnice na?ionaliste in anii 1980 ?i 1990 din RSFI a ini?iat o sciziune intre numeroasele etnii, care au dus in cele din urm? la c?derea ??rii pe fronturi etnice care erau urmate de r?zboaie cu discrimin?ri etnice ?i numeroase drepturi umane inc?lcate. Colapsul Iugoslaviei ?i r?zboaiele care au urmat au l?sat rela?iile incordate intre statele succesoare ?i numeroase grade de
xenofobie
care exist? in special intre grupurile etnice care s-au luptat reciproc in
R?zboaiele iugoslave
.
