Republica Slovac?
(in
slovac?
Slovenska republika
) a fost un stat na?ional independent
slovac
care a existat din
14 martie
1939
pan? pe
8 mai
1945
. Republica Slovac? a fost un aliat ?i
stat clientelar
al
Germaniei Naziste
. Teritoriul ocupat de prima republic? slovac? este cu aproxima?ie acela?i cu cel al
Slovaciei
din zilele noastre (cu excep?ia al p?r?ilor sudice ?i estice ale statului din zilele noastre). Republica Slovac? se invecina cu Germania,
Protectoratul Boemiei ?i Moraviei
,
Polonia
?i
Ungaria
.
Republica Slovac? a fost recunoscut? de Germania Nazist? ?i statele aliate cu aceasta sau neutre fa?? de Reich ?
Italia Fascist?
,
Imperiul Japonez
?i
statele sale marionet?
(
Manchukuo
,
Mengjiang
?i
Guvernul provizoriu al Chinei
),
Uniunea Sovietic?
,
Spania
,
Croa?ia
,
Lituania
,
Estonia
,
Elve?ia
,
El Salvador
,
Vatican
?i
Ungaria
. Existen?a legal? a primei republici slovace a fost anulat? retroactiv de puterile victorioase in
al doilea r?zboi mondial
ca rezultat al anul?rii
Acordului de la Munchen
?i a tuturor consecin?elor acestuia.
Republica Slovac? din perioada celui de-al doilea r?zboi mondial mai este denumit ?i
Prima Republic? Slovac?
(
prva Slovenska republika
) sau
Statul Slovac
(
Slovensky ?tat
) pentru a o deosebi de
Slovacia
din zilele noastre ?
A doua Republic? Slovac?
, care nu este ins? considerat din punct de vedere legal un
stat succesor
al primei republici. Denumirea de
Slovensky ?tat
a fost folosit? in aproape toate textele istorice ap?rute in
Cehoslovacia comunist?
(1948-1989).
Schimb?ri teritoriale ale Republicii Slovace din 1938 pan? in 1947
(nu figureaz? schimb?rile de frontier? cu Polonia)
M?rcile po?tale, 1939-45
Dup?
Acordul de la Munchen
, Slovacia a ob?inut autonomia in cadrul Ceho-Slovaciei (noua denumire a Cehoslovaciei) ?i a pierdut teritoriile sudice in favoarea Ungariei dup?
primul arbitraj de la Viena
.
Adolf Hitler
, care se preg?tea s? invadeze
Cehia
, avea mai multe planuri in privin?a Slovaciei. (Oficialii germani fuseser? informa?i gre?it de cei maghiari c? slovacii doreau s? se uneasc? cu Ungaria). Decizia final? a lui Hitler a fost s? creeze un stat separat slovac, aflat sub ?protec?ia” Germaniei, care s? reprezinte o baz? strategic? de atac impotriva Poloniei.
Pe
13 martie
1939
, Hitler l-a invitat pe monseniorul
Jozef Tiso
(fostul premier al Slovaciei autonome, inl?turat prin for?? de trupele cehe cu cateva zile mai inainte) la
Berlin
, pentru a-l indemnat s? proclame independen?a Slovaciei, alternativa fiind imp?r?irea ??rii intre Ungaria ?i Polonia. Aceast? posibilitate a fost ?confirmat?” de
Joachim von Ribbentrop
, care a prezentat un raport fals cu privire la mobilizarea trupelor maghiare la grani?a cu Slovacia. Tiso a refuzat s? ia decizia proclam?rii independen?ei de unul singur. Hitler a fost de acord ca problema independen?ei s? fie hot?rat? de Dieta (parlamentul) slovac. Pe 14 martie, a fost convocat? Dieta. In sesiunea parlamentului, Tiso a prezentat un raport asupra discu?iilor cu Hitler, iar deputa?ii au aprobat in unanimitate proclamarea independen?ei. Jozef Tiso a fost numit prim-ministru al noii republici.
Pe
23 martie
1939
, Ungaria, dup? ce ocupase deja
Rutenia Subcarpatic?
, ?i-a atacat vecinul slovac de pe pozi?ii din aceast? regiune. Slovacia a fost nevoit? s? cedeze 1.697 km² de teritoriu cu o popula?ie de aproximativ 70.00 de oameni, din care o mare parte era format? din maghiari.
Participarea Slovaciei la campania din Polonia din 1939
[
modificare
|
modificare surs?
]
Slovacia a fost singurul membru al Axei care a participat al?turi de Germania la
campania din Polonia
. In perioada in care Germania preg?tea invazia din Polonia din septembrie 1939,
OHW
a cerut ajutorul armatei Slovace. De?i for?ele armate slovace aveau o vechime de doar ?ase luni, au fost formate dou? mici grupuri mobile. Primul grup de lupt? a avut dimensiunea unei brig?zi ?i era compus din ?ase batalioane de infanterie, dou? de artilerie ?i o companie de geni?ti, aflate sub comanda lui Antonin Pulanich. Al doilea grup a fost compus din dou? batalioane combinate de cavalerie ?i motocicli?ti de recunoa?tere, plus nou? baterii motorizate de artilerie, sub comanda lui Gustav Malar. Cele dou? grupuri au fost organizate in jurul cartierelor generale ale Diviziilor I ?i III-a de infanterie slovac?. Cele dou? grupuri slovace au participat la luptele din sudul Poloniei. La final, Slovacia a ca?tigat teritorii poloneze locuite de slovaci.
Dup? izbucnirea
insurec?iei na?ionale antinaziste
din august 1944, germanii au ocupat din septembrie ?ara. Trupele germane au fost alungate pas cu pas de armatele sovietice, romane ?i cehoslovace care inaintau din r?s?rit. Teritoriile eliberate au devenit parte a Cehoslovaciei.
Prima republic? slovac? a incetat definitiv s? existe de facto pe
4 aprilie
1945
, cand Armata Ro?ie a eliberat
Bratislava
?i ultima parte a Slovaciei. De jure, Republica Slovac? a incetat s? existe pe 8 mai 1945, cand guvernul slovac in exil a capitulat la
Kremsmunster
(
Austria
) in fa?a in fa?a generalului
Walton Walker
, comandantul Armatei a 3-a americane.
Dup? patru zile de la declan?area
invad?rii URSS
de c?tre Germania, Slovacia a trimis propriile sale unit??i impotriva sovieticilor ? ?Grupul expedi?ionar slovac”. Acest grup de armat? era comandat de ministrul slovac al ap?r?rii,
Ferdinand ?atlo?
.
In timpul campaniei de pe
frontul de r?s?rit
, for?ele slovace au r?mas treptat in spatele celor germane. Acest fapt s-a datorat in principal lipsei de mijloace mecanizate pentru deplasarea celor 45.000 de solda?i slovaci.
Ca urmare a incapacit??ii Grupului expedi?ionar s? men?in? ritmul al?turi de trupele germane, s-a luat decizia cre?rii unei unit??i mobile care s? aib? o mobilitate crescut?. Toate unit??ile motorizate ale Grupului expedi?ionar au fost concentrate in a?a-numita ?Comenduirea mobil? slovac?”, cunoscut? ?i ca ?Brigada Pilfousek”, dup? numele comandantului, Rudolf Pilfousek, fostul comandant al Diviziei a II-a slovace.
Brigada Pilfousek a inaintat spre
Lvov
?i
Vinni?a
. Dup? 8 iulie 1941, brigada a trecut sub comanda tactic? a Armatei a 17-a germane. Restul Grupului expedi?ionar slovac, (care nu mai ac?ionau ca forma?ii independente), a fost folosit in spatele liniilor germane pentru asigurarea securit??ii Grupului de Armate Sud, in lupta impotriva partizanilor sovietici. De pe 22 iulie, Brigada Pilfousek a participat la luptele din regiunile Vinni?a ?i Lipov??, in timpul c?rora a avut pierderi grele. Dup? aceea, brigada a fost mutat? in nord, luptand la
Berdiciv
,
Jitomir
?i mai departe spre
Kiev
.
La inceputul lunii august 1941, Grupul expedi?ionar slovac a fost retras de pe liniile frontului ?i s-a trecut la formarea a dou? unit??i noi care trebuiau s? fie mai bine dotate ?i organizate pentru r?zboiul modern. Cele mai bune unit??i ale grupului au fost organizate in dou? noi divizii ? Divizia I (mobil?) de infanterie ?i Divizia a II-a (securitate) de infanterie. Divizia I (mobil?) de infanterie a fost cunoscut? ?i ca ?Divizia I slovac?”.
Divizia I slovac? a fost comandat? la inceput de Gustav Malar, care participase ?i la luptele din Polonia din 1939. Pe la mijlocul lunii septembrie 1941, Divizia I slovac? s-a reintors pe front, in apropierea Kievului. Dup? cucerirea Kievului, Divizia I slovac? a fost transferat? la rezerva Grupului de Armate Sud. Aici, divizia slovac? a inaintat de-a lungul raului
Nipru
, participand la luptele Armatei I Panzer din dreapta ?i stanga Niprului. Divizia slovac? a fost transferat? mai apoi in regiunile
Maripol
?i
Taganrog
, dup? care a petrecut iarna 1941-1942 pe pozi?ii de-a lungul raului
Mius
. Mai apoi, divizia slovac? a participat la luptele din
Caucaz
. La sfar?itul lunii septembrie 1942, la comanda diviziei a fost numit
Jozef Turanec
. Sub conducerea sa, divizia a for?at raul
Kuban
?i a inaintat pan? in regiunea Taupze. La sfar?itul anului 1942, a fost transferat din cadrul Diviziei a II-a (securitate) la Divizia I-a un regimente de artilerie. In ianuarie 1943, Divizia I-a a primit un nou comandant, generalul-locotenent Gen Jurech.
Dup? infrangerea grea suferit? de
for?ele Axei
la
Stalingrad
in iarna 1942-1943, situa?ia frontului german din Caucaz a devenit foarte dificil?, toate unit??ile Axei din zon? fiind retrase rapid pentru a evita incercuirea lor. Divizia slovac? a fost in primejdie s? fie incercuit? lang? Saratovskaia, dar a reu?it s? scape. Unit??ile diviziei mobile au fost transferate pe calea aerului din regiunea Kuban, dar a fost nevoit? s? p?r?seasc? tot echipamentul ?i armamentul greu. Mai tarziu, divizia slovac? a fost folosit? ca ariergard? in evacu?rile capetelor de pod de la
Siva?
?i
Perekop
. Dup? aceast? dat?, inregistr?rile din jurnalele de front s-au pierdut. La un moment dat, a fost numit un nou comandant, Elmir Lendvay. Divizia I reapare in lupt? lang?
Melitopol
. In ciuda faptului c? a c?zut in incercuire, divizia slovac? a reu?it s? str?pung? liniile sovietice ?i s-a reintors in randurile frontului german. Slovacii au pierdut aproximativ 2.000 de oameni in timpul acestei ac?iuni. Divizia I a fost practic distrus? ?i a fost retras? din prima linie.
La inceputul anului 1944 a fost recreat? fosta Divizie mobil?, cu efective ?i armament mult reduse. Noua unitate a mai fost cunoscut? ?i ca ?Grupul de lupt? Tartarko” ?i era incadrat? cu 12 ofi?eri, 13 subofi?eri ?i 775 solda?i. Grupul de lupt? a fost trimis in regiunea
Crimeei
pentru a asigura securitate spatelor liniilor Grupului de Armat? Sud. In iunie 1944, grupul a fost retras de pe front ?i a fost transferat in
Romania
, unde i s-a schimbat destina?ia, fiind transformat? in brigad? de construc?ii.
Divizia a II-a (securitate) de infanterie a fost implicat? in principal in asigurarea securit??ii spatelui frontului ?i in lupta impotriva partizanilor sovietici. La inceput, Divizia a II-a a fost folosit? pentru cur??area pungilor de rezisten?? sovietice, pe care le dep??iser? germanii in inaintarea lor. Mai tarziu, divizia a fost folosit? in lupta impotriva partizanilor sovietici din regiunea Jitomir. Mai multe subunit??i din Divizia a II-a au fost transferate in cadrul Diviziei I (mobil?), inclusiv Regimentul al 31-lea de artilerie. Dup? infrangerea de la Stalingrad, moralul solda?ilor slovaci a inceput s? scad? iar ei au fost transfera?i in regiunea ora?ului
Minsk
. Dup? 1 noiembrie 1943, ca urmare a cre?terii num?rului de dezertori din cadrul diviziei, militarii r?ma?i au fost dezarma?i ?i transfera?i in
Italia
, la
Ravenna
ca unitate de construc?ii.
?Slovenske vzdu?ne zbrane” (SVZ) a fost For?ele aeriene ale efemerului stat slovac. For?ele aeriene slovace au avut misiunea s? asigure sprijin aerian pe frontul de r?s?rit ?i s? apere zona metropolitan? a Bratislavei impotriva atacurilor aeriene Aliate.
Inc? de la inceputul existen?ei ei, Republica Slovac? a fost puternic dependent? de Germania Nazist?. Prin ?Tratatul asupra rela?iilor de protec?ie dintre Reichul German ?i Statul Slovac” (Tratatul de protec?ie), Slovacia i?i subordona practic politica extern?, de ap?rare ?i economic? intereselor germane. Slovacia s-a al?turat in mod logic
Axei
?i a participat la r?zboiul impotriva Poloniei. De asemenea, Slovacia a participat la r?zboiul impotriva URSS ?i a declarat r?zboi Angliei ?i SUA. Cu excep?ia unei por?iuni inguste de la frontiera cu
Protectoratul Boemiei ?i Moraviei
(?Schutzzone Slowakei”), Slovacia nu a fost ocupat? de trupele germane cea mai mare parte a r?zboiului.
Cea mai mare problem? de politic? extern? a Slovaciei a fost rela?ia cu Ungaria, care anexase cam o treime din teritoriul ??rii dup?
Primul arbitraj de la Viena
?i care incercase s? ocupe ?i restul teritoriului republicii. Slovacia a incercat in mai multe randuri s? ob?in? revizuirea arbitrajului, dar Germania s-a opus de fiecare dat?. De asemenea, intre guvernele de la Bratislava ?i de la Budapesta au existat fric?iuni neintrerupte cu privire la tratamentul aplicat slovacilor din Ungaria.
85% dintre locuitorii ??rii erau
slovaci
, iar restul erau
germani
,
unguri
,
evrei
,
?igani
. 50% din popla?ia ??rii lucra in agricultur?. Slovacia era imp?r?it? in ?ase regiuni ("
?upy
"), 58 districte ("
okresy
") ?i 2.659 de municipalit??i. Capitala Bratislava avea peste 140.000 de locuitori.
Slovacia a continuat sistemul legal cehoslovac, care a fost modificat treptat. In conformitate cu prevederile constitu?iei din 1939, pre?edintele (Jozef Tiso) era ?eful statului. ?Dieta Republicii Slovaciei” era aleas? pe 5 ani ?i era cel mai inalt corp legislativ al ??rii, dar nu au fost organizate alegeri generale pentru alegerea deputa?ilor parlamentului. In schimb, a func?ionat a?a-numitul ?Consiliu de stat” cu func?iile unei camere superioare a unui parlament (Senat). Organul executiv al puterii de stat era guvernul cu opt mini?tri.
Republica Slovac? din timpul celui de-al doilea r?zboi mondial era un stat autoritarist cu elemente fasciste. Uneori, regimul slovac din perioada amintit? este caracterizat ca fiind ?clerical-fascist”. Acesta a fost de fapt termenul folosit de-a lungul intregii perioade de existen?? a Cehoslovaciei comuniste. Partidul politic conduc?tor era ?Partidul Poporului Slovac al lui Hlinka” (sau Partidul Unit??ii Na?ionale Slovace). A mai fost autorizat? func?ionarea partidelor unor minorit??i na?ionale ? ale germanilor ?i maghiarilor), in vreme ce toate celelalte partide politice au fost interzise. (Ar mai trebui spus c? ac?iunea de interzicere a partidelor politice a avut loc de fapt mai inainte de proclamarea independen?ei ??rii). Guvernul a emis o serie de legi antisemite, iar mai tarziu a sprijinit deportarea evreilor in lag?rele de concentrare germane. Pe de alt? parte, nu a fost pronun?at? nicio condamnare la moarte in perioada de existen?? a republicii.
Existen?a statului independent slovac a avut ?i efecte pozitive asupra ?tiin?ei, culturii, inv???mantului ?i economiei slovace. In 1942 a fost fondat?
Academia Slovac? de ?tiin?e
. Au fost infiin?ate mai multe licee ?i universit??i cu limba de predare slovaca, iar arta a inflorit in republic?.
Republica Slovac? in 1944
Republica Slovac? era imp?r?it? incepand cu 1 ianuarie 1940 in ?ase regiuni ?i 58 de districte:
- Bratislavska ?upa
? 3.667 km², 455.728 locuitori
- Nitrianska ?upa
? 3.546 km², 335.343 locuitori
- Tren?ianska ?upa
? 5.592 km², 516 698 locuitori
- 12 districte:
Banovce nad Bebravou
,
?adca
,
Ilava
,
Kysucke Nove Mesto
,
Myjava
,
Nove Mesto nad Vahom
,
Pie??any
,
Pova?ska Bystrica
,
Puchov
,
Tren?in
,
Ve?ka Byt?a
,
?ilina
- Tatranska ?upa
? 9.222 km², 463.286 locuitori
- 13 districte:
Dolny Kubin
,
Gelnica
,
Ke?marok
,
Levo?a
,
Liptovsky Svaty Mikula?
,
Namestovo
,
Poprad
,
Ru?omberok
,
Spi?ska Nova Ves
,
Spi?ska Stara Ves
,
Stara ?ubov?a
,
Trstena
,
Tur?iansky Svaty Martin
- ?ari?sko-zemplinska ?upa
? 7.390 km², 440 372 locuitori
- Pohronska ?upa
? 8.587 km², 443 626 locuitori
- 12 districte:
Banska Bystrica
,
Banska ?tiavnica
,
Brezno nad Hronom
,
Dob?ina
,
Hnu??a
,
Kremnica
,
Krupina
,
Lovinoba?a
,
Modry Kame?
,
Nova Ba?a
,
Revuca
,
Zvolen
La scurt? vreme dup? proclamarea independen?ei, Republica Slovac? a inceput s? ia anumite m?suri antisemite. G?rzile lui Hlinka au inceput s? atace evreii, iar in septembrie 1941 a fost pus in practic? un ?Cod evreiesc”. Acest cod era inspirat de
Legile de la Nurnberg
?i cerea evreilor s? poarte o banderol? galben?. De asemenea, evreilor li s-a interzis s? ocupe anumite func?ii sau s? exercite o serie de meserii, iar c?s?toriile interconfesionale au fost interzise. Pan? in octombrie 1941, 15.000 de evrei au fost expulza?i din Bratislava. Cea mai mare parte a lor a fost trimis? in lag?rele de concentrare.
Republica Slovac? a fost una dintre ??rile care a fost de acord cu deportare a evreilor ca parte a ?
Solu?iei finale naziste
”. La inceput, guvernul slovac a incercat s? fac? un targ cu Germania in octombrie 1941 prin care evreii trebuiau ?livra?i” in schimbul muncitorilor slovaci necesari economiei naziste de r?zboi. Dup?
Conferin?a de la Wannsee
, germanii au fost de acord cu propunerea slovacilor ?i intre cele dou? p?r?i s-a incheiat un acord prin care Republica Slovac? trebuia s? pl?teasc? pentru fiecare evreu deportat o sum? fix?, iar, in schimb, Germania promitea c? evreii deporta?i nu aveau s? se mai intoarc? niciodat? in Slovacia. La inceput s-a c?zut de acord asupra a ?20.000 de evrei tineri ?i puternici", dar, dup? scurt? vreme, guvernul slovac a fost de acord cu propunerea german? de ?evacuare a intregii popula?ii evreie?ti in teritoriile din est”.
Deportarea evreilor slovaci a inceput pe 25 martie 1942, dar a fost intrerupt? pe 20 noiembrie 1942 dup? ce un grup de cet??eni evrei, condu?i de
Gisi Fleischmann
?i
Michael Ber Weissmandl
, au apelat la
Curia Roman?
(Vaticanul). Printr-un amestec de negocieri ?i mit?, procesul deport?rii a fost oprit. Cu toate acestea, aproximativ 58.000 de evrei fuseser? deja deporta?i, in special in lag?rul de concentrare
Auschwitz
. Guvernan?ii slovaci au declarat c? au crezut c? evreii au fost for?a?i s? lucreze in fabricile de armament germane ?i a depus o plangere oficial? cand a devenit clar c? evreii au fost victime ale execu?iilor in mas?.
Deport?rile evreilor au fost reluate pe 30 septembrie 1944, cand
Armata Ro?ie
a ajuns in apropierea grani?elor slovace ?i a izbucnit
Insurec?ia na?ional? slovac?
. Ca rezultat a acestor evenimente, germanii au decis s? ocupe toat? Slovacia, care ?i-a pierdut astfel independen?a. In timpul ocupa?iei germane, al?i aproximativ 13.000 de evrei au fost deporta?i, iar cam 5.000 au fost aresta?i. Deport?rile evreilor au continuat pan? pe 31 martie 1945. In total, autorit??ile germane ?i slovace au deportat aproximativ 70.000 de evrei slovaci. In jur de 65.000 de evrei slovaci au murit in lag?rele de concentrare germane. Exist? estim?ri recente care afirm? c? aproximativ 105.000 de evrei slovaci, sau 77% din popula?ia evreiasc? interbelic? a Slovaciei, au murit in timpul r?zboiului.
[1]
Partidul de guvern?mant ?i cele dou? fac?iuni ale sale
[
modificare
|
modificare surs?
]
In randurile partidului de guvern?mant ?Partidul Poporului Slovac al lui Hlinka” s-a remarcat inc? din 1939 existen?a a dou? fac?iuni. Fac?iunea conservatoare ?i moderat? condus? de monseniorul Jozef Tiso, pre?edinte al Slovaciei ?i al partidului, dorea crearea unui stat autoritarist ?i religios. Aceast? fac?iune controla cele mai importante posturi guvernamentale, ale partidului ?i clerul.
Cealalt? fac?iune era format? din radicali inspira?i de modelul
na?ional socialist german
, era puternic antisemit, milita pentru indep?rtarea tuturor cehilor ?i pentru crearea unui stat fascist bazat pe principiile colectivismului ?i ale ?
sangelui ?i p?mantului
”. Principala lor organiza?ie era
Garda lui Hlinka
(
Hlinkova garda
). Reprezentan?ii lor in guvern erau premierul
Vojtech Tuka
?i ministrul de interne
Alexander Mach
.
Problema aripii extremist-fasciste era aceea c? popula?ia sprijinea latura moderat? a partidului, deoarece latura demagogic? nu era compatibil? cu convingerile
catolice
a majorit??ii slovacilor ? ??rani ?i mici afaceri?ti. In plus, ?ara se bucura de o situa?ie economic? bun?, cel pu?in in compara?ie cu ??rile vecine, devastate de r?zboi, chiar comparativ cu Germania. Fac?iunile moderat?-catolic? ?i cea nazist? erau unite de aversiunea comun? impotriva
bol?evismului
.
Germania a sprijinit la inceput pe Tuka ?i fac?iunea sa extremist?, dar dup? inceperea deport?rilor evreilor in 1942, conform ?principiului Fuhrerului” prin care dictatorul se identific? cu ?ara, fac?iunea moderat? a lui Tiso s-a bucurat de increderea nazi?tilor germani. Aceast? atitudine i-a permis lui Tiso s? intrerup? la un moment dat deport?rile evreilor.
Politicieni ?i conduc?tori ai Republicii Slovace
[
modificare
|
modificare surs?
]
Moneda de 50 de coroane slovace din argint b?tute cu ocazia s?rb?toririi a 5 ani de la fondarea Republicii Slovace. Moneda poart? efigia pre?edintelui Josef Tiso.
- Gottlob Berger: 29 august 1944 ? 20 septembrie 1944
- Hermann Hofle: 20 septembrie 1944 ? 3 aprilie 1945