Republica Altai
(in limbile
rus?
Респу?блика Алта?й
;
altai
:
Алтай Республика
) este un
subiect federal
al
Rusiei
(o
republic?
). Republica Altai este o entitate administrativ? diferit? de vecina sa,
Kraina Altai
.
Republica este situat? in centrul
Asiei
, la limita la care se intalnesc
taigaua
siberian?
,
stepele
Kazahstanului
?i
semide?ertul
din
Mongolia
. P?durile acoper? peste un sfert din teritoriul republicii.
- Suprafa?a
: 92,600 km²
- Frontiere
:
- Cel mai inalt punct
:
Muntele Beluha
(4.506 m)
- L?time maxim? N->S
: 360 km
- Lungime maxim? E->W
: 380 km
Republica Altai este localizat? pe fusul orar al
Omskului
cunoscut ?i ca al
Novosibirskului
, cu o diferen?? fa?? de
UTC
de +06.00 (NOVT)/+07.00 (NOVST).
Raul Katun din nordul republicii
Peste 20.000 de rauri izvor?sc din zona muntoas? a republicii, a c?ror lungime insumat? are peste 60.000 de kilometri. Cele mai mari rauri ale republicii sunt
Katun
?i
Biia
, amandou? avand izvoarele in mun?i ?i amandou? curgand c?tre nord. Cele dou? rauri se unesc pentru a forma fluviul
Ob
, unul dintre cele mai mari cursuri de ap? ale
Siberiei
, care se vars? in nord, in
Oceanul Arctic
.
Raul Biia izvor??te din
Lacul Tele?koe
, cel mai mare lac al regiunii. Raul Katun i?i are izvoarele in
Ghe?arul Ghebler
, aflat pe pantele celui mai inalt munte al republicii, Muntele Beluha. Raul Katun are o semnifica?ie religioas? special? pentru poporul altai, dar ?i pentru unii ru?i, Muntele Beluha fiind considerat poarta c?tre mistica
?ambala
.
[1]
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
Re?eaua hidrografic? a republicii include ?i cam 7.000 de lacuri, cu o suprafa?? total? de aproximativ 700 km². Cel mai mare este
Lacul Tele?koe
, lung de 80 km, lat de 5 km, cu o suprafa?? de 230,8 km² ?i cu o adancime maxim? de 325 m. Lacurile montane din Altai reprezint? o mare rezerv? de
ap? dulce
de cea mai inlt? calitate, puritatea apei fiind asigurat? de lipsa surselor de poluare ?i a oric?rei activit??i omene?ti in apropiere.
[2]
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
. Lake Teletskoye alone contains more than 40 km³ of highly pure water.
Lacul ?avo din Mun?ii Ciuiski de Nord
Caracterica determinant? a geografiei Republicii Altai este reprezentat? de terenul muntos. Republica este situat? in zona orizontal? a lan?ului
Mun?ilor Altai
, care acoper? o mare parte a republicii ?i se continu? pe teritoriile ??rilor vecine
Kazahstan
,
Mongolia
?i
China
. Zona este activ? din punct de vedere seismic, cutremurele fiind cele care au modelat crestele abrupte ale mun?ilor, separate de v?i inguste ?i adanci. Cel mai inalt varf muntos din republic? este totodat? ?i cel mai inalt punct din Siberia ?
Muntele Beluha
, 4.506 m.
Rezervele de ap? reprezint? f?r? indoial? cea mai important? resurs? a republicii. Izvoarele t?m?duitoare de
ap? mineral?
sau termal? sunt puncte de atrac?ie pentru turi?ti ?i pentru localnici deopotriv?. Ghe?arii din Mun?ii Altai sunt rezervoare de ap? dulce de prim? importan??. Volumul general de ghea?? calculat pentru ghe?arii din Altai este de aproximativ 57 km³, 52 km³ fiind ap? pur?. Rezervele totale de ap? ale ghe?arilor dep??e?c suma debitelor anuale medii ale tuturor raurilor din Altai, care se cifreaz? in jurul valorii de 43 km³. Cei mai mari ghe?ari sunt: Bol?oi Taldurinski (35 km²), Mensu (21 km²), Sofiiski (17 km²) ?i Bol?oi Maa?ei (16 km²).
Principalele resurse minerale ale regiunii sunt
aurul
,
argintul
,
fierul
?i
litiul
. Marele ora?
Barnaul
din regiunea invecinat?
Altai
a fost fondat ini?ial ca centru pentru prelucrarea mineralelor din intreaga zon?. In zilele noastre, extrac?ia de minerale utile este mai sc?zut? fat? de cum era cu cateva decenii in urm?.
Republica are o
clim? temperat-continental?
, cu veri relativ scurte ?i c?lduroase (iunie ? august) ?i cu ierni lungi, reci, uneori cu temperaturi extrem de sc?zute (noiembrie ? martie).
In general, clima din zonele de sud-est ale republicii este mai dur? decat cea din zonele mai putin inalte din nord.
- Temperatura medie anual?
: +1 °C ... -6.7 °C.
- Temperaturi in luna ianuarie
: -9.2 °C ... -31 °C.
- Temperaturi in luna iulie
: +11 °C ... +19 °C.
- Cantitatea medie anual? de
precipita?ii
: 100-1000 mm.
- Popula?ia
: 202.947 (2002)
- Urban?
: 53.538 (26,4%)
- Rural?
: 149.409 (73,6%)
- B?rba?i
: 96.572 (47,6%)
- Femei
: 106.375 (52,4%)
- Femei la 1000 de b?rba?i
: 1.102
- Varsta medie
: 30,5 ani
- Urban
: 29,4 ani
- Rural
: 30,9 ani
- B?rba?i
: 29,0 ani
- Femei
: 32,0 ani
- Num?rul de gospod?rii
: 69.004 (cu 200.100 locuitori)
- Urban
: 19.864 (cu 55.578 locuitori)
- Rural
: 49.140 (cu 147.522 locuitori)
- Statistica demografic?
(2005)
- Na?teri
: 3.502 (rata na?terilor 17,2/1.000 locuitori)
- Decese
: 3.170 (rata deceselor 15,5/1.000 locuitori)
In conformitate cu rezultatele recens?mantului din
2002
,
ru?ii
reprezint? 57,4% din popula?ia republicii, in timp ce
altaicii
reprezint? numai 30,6%, adic? 62.192 persoane.
| Recens?mantul din
|
1939
|
1959
|
1970
|
1979
|
1989
|
2002
|
| Altaici
|
39.285 (24,2%)
|
38.019 (24,2%)
|
46.750 (27,8%)
|
50.203 (29,2%)
|
59.130 (31,0%)
|
67.995
1
(33.5%)
|
| Ru?i
|
114.209 (70,4%)
|
109.661 (69.8%)
|
110.442 (65,6%)
|
108.795 (63,2%)
|
115.188 (60,4%)
|
116.510 (57,4%)
|
| Kazahi
|
4.280 (2,6%)
|
4.745 (3,0%)
|
7.170 (4,3%)
|
8.677 (5,0%)
|
10.692 (5,6%)
|
12.108 (6,0%)
|
| Al?ii
|
4.405 (2,7%)
|
4.736 (3,0%)
|
3.899 (2,3%)
|
4.365 (2,5%)
|
5.821 (3,1%)
|
6.334 (3,1%)
|
- include 2.368 teleghini, 1.533 tubalari, 931 kumandini ?i 830 celcani, care nu fuseser? recunoscu?i ca na?ionalit??i separate pan? la recens?mantul din 2002.
Autonomia na?ional? a popoarelor altaice a fost proclamat? pe
1 iunie
1922
prin infiin?area
Regiunii Autonome Oirote
(Ойро?тская автоно?мная о?бласть), parte a
Regiunii Altai
. Pe
7 ianuarie
1948
, a fost creat?
Regiunea Autonom? Gorno-Altai
(Го?рно-Алта?йская автоно?мная о?бласть). In 1991, gradul administrativ a fost elevat ?i denumirea regiunii a fost schimbat? in
Republica Sovietic? Socialist? Gorno-Altai
. In 1992 Republica Altai a primit denumirea prezent?.
?eful statului ?i al guvernului este pre?edintele ales prin
vot universal
pentru un mandat de patru ani. In 2006, ?eful statului era
Alexandr Vasilievici Berdnikov
. Corpul legiuitor al republicii este
El Kurultai
, cu 41 de deputa?i, ale?i prin vot universal pentru un mandat de patru ani.
Constitu?ia Republicii Altai a fost adoptat? pe
7 iunie
1997
.
Republica Altai este o regiune agricol?. Cele cateva intreprinderi industriale sunt cele din industria alimentar?, metalurgia neforoaselor, chimic?, extragerea mineralelor utile (aur), prelucrarea pieilor ?i lemnului. Turismul a inceput s? aib? o tot mai mare importan?? pentru economia republicii dup? ce in zon? s-au costruit numeroase hoteluri ?i alte facilit??i turistice.
Datorit? caracteristicilor specifice regiunii, s-au dezvoltat dou? tipuri de transport: auto (peste 90% din intregul transport) ?i aerian (pasageri ?i po?t?). Transportul auto reprezint? principalul mijloc de transport, majoritatea locuitorilor tr?ind de-a lungul principalei autostr?zi (Ciuiski). In republic? sunt peste 3.500 de kilometri de ?osele (din care 572 km, ?oseaua Ciuiski), drum de importan?? republican? pe rela?ia
Novosibirsk
?
Biisk
?
Ta?anta
.
Lac din Mun?ii Altai care nu inghea?? iarna datorit? izvoarlor de ap? geortermal?
Dup?
pr?bu?irea Uniunii Sovietice
, turismul din Republica Altai s-a dezvoltat foarte mult. De?i ru?ii boga?i din statele vecine sunt cei mai obi?nui?i turi?ti din republic?, tot mai mul?i turi?ti din str?in?tate, in particular credincio?i New Age, vin in zon?, in special datorit? marii semnifica?ii spirituale a regiunii.
Cele mai populare destina?ii turistice se afl? in nord, unde starea drumurilor este mai bun?, mai ales de-a lungul autostr?zii Ciuiski, care este principala cale terestr? de p?trundere dinspre nord spre zona turistic?. In plus, clima in nordul republicii este mai bland? decat in sud, unde chiar ?i vara pot ap?rea zile friguroase.
Printre cele mai importante puncte de interes turistic din regiunea Altailor se afl? Lacul Aiia,
Belokurinha
(sta?ine cunoscut? in special pentru izvoarele de ap? mineral?), ?i foarte pitoreasca regiune Ciemal. Turi?tii aventuro?i pot vizita
Lacul Tele?koe
sau
Muntele Belha
din sud.
In republic? func?oneaz? o universitate, 12 colegii ?i 205 ?coli primare ?i gimnaziale.
Religia tradi?ional? a altaicilor nativi este
?amanismul
. Ru?ii sunt in principal
cre?tini-ortodoc?i
. Exist? ?i un num?r redus de credincio?i
budi?ti
.
Printre altaici, incepand cu anul 104 pan? pe la mijlocul celui de-al patrulea deceniu al secolului trecut, a fost popularizat? o nou? credin??,
burhaismul
("Ak Jang", "credin?a alb?"). Noua religie i?i avea origiea in regiune ?i punea accent pe aspectele "albe" ale ?amanismului. Dup? perioada de represiune religioas? comunist?, burhaismul a ren?scut in zilele noastre, devenind o parte important? a con?tiin?ei na?ionale altaice ?i a culturii indigenilor in general.
Credincio?ii
New Age
, discipoli ai lui
Agni Yoga
, vin deseori in pelerinaje pe
Muntele Beluha
, unde consider? c? se afl?
?ambala
, credin?? imp?rt??it? de altfel ?i de ?amani?tii altaici.
De?i ?amanismul este mult mai pu?in practicat ast?zi, datorit? coloniz?rii ruse?ti ?i a represiunii sovietice, credin?a religioas? a ren?scut ca rezultat al noii libert??i religioase care a urmat dup? colapsul URSS-ului.
Commons