Regatul Neapolelui
Neapole
Regatul de Napoli
Regno di Napoli
← 1285  ?  1816 →
Drapel Stem?
Localizare
Capital?	Napoli
Limb?	limba italian? , limba napoletan? , limba latin?
Religie	Biserica Catolic?
Guvernare
Form? de guvernare	Monarhie
Rege
- 1285- 1309	Carol al II-lea
- 1815-1816	Ferdinand I
Istorie
Fondare	1285
Uniune formal? cu Sicilia, formarea Regatului celor Dou? Sicilii	1816
Economie
Moned?	Piastrul neapolitan Lira neapolitan? ( 1812 - 1815 )
Modific? date / text

Regatul de Napoli a fost nume informal folosit pentru a desemna forma?iunea statal? cunoscut? drept Regatul Siciliei care a existat in sudul Peninsulei Italice dup? secesiunea insulei Sicilia fa?? de vechiul Regat al Siciliei , ca urmare a rebeliunii Vecerniilor Siciliene din 1282 . ^[1] Cunoscut contemporanilor ca regat al Siciliei a?a cum era el de jure ca parte din acel regat, i s-a conferit numele de Regatul Napolelui pentru a-l distinge de teritoriul insular al Siciliei . Pe parcursul existen?ei sale, teritoriul a constituit obiectul disputei dintre dinastiile din Fran?a ?i Aragon . In 1816 , el a fost din nou unificat cu Regatul Siciliei insulare, pentru a forma Regatul celor Dou? Sicilii .

Regatul angevin al Napolelui [ modificare | modificare surs? ]

Ca urmare a Vecerniilor Siciliene, regele Carol I al Siciliei (Carol de Anjou) a fost constrans s? p?r?seasc? insula Sicilia , in fa?a trupelor lui Petru al III-lea al Aragonului . Cu toate acestea, Carol ?i angevinii ?i-au p?strat posesiunile continentale, care deja incepeau s? fie cunoscute drept "Regatul Napolelui", dup? numele principalului ora?, Napoli . Carol ?i succesorii s?i angevini au continuat s? emite preten?ii asupra Siciliei, concurandu-i pe aragonezi pan? in 1373 , atunci cand regina Ioana I a Neapolelui a renun?at in mod formal la preten?ie. Pe de alt? parte, regatul Ioanei a fost contestat de c?tre Ludovic cel Mare , regele angevin al Ungariei , care a capturat in cateva randuri Regatul Napolelui ( 1348 ? 1352 ).

Regina Ioana I a jucat ?i ea un rol in cesiunea final? a Regatului Napolelui. Neavand copii, ea l-a adoptat pe Ludovic I de Anjou ca mo?tenitor al ei, in pofida preten?iilor emise de v?rul ei, principele de Durazzo , intemeind efectiv o ramur? angevin? colateral? in competi?ia cu linia principal? a dinastiei. Aceast? m?sur? a condus la asasinarea Ioanei de c?tre principele de Durazzo in 1382 , care a preluat tronul Napolelui sub numele de Carol al III-lea . Cele dou? ramuri concurente ale angevinilor s-au contestat reciproc pentru st?panirea asupra Napolelui in urm?toarele decenii. Fiica lui Carol al III-lea, Ioana a II-la ( 1414 - 1435 ) l-a adoptat pe Alfonso al V-lea al Aragonului (pe care ulterior il va repudia) ?i apoi pe Ludovic al III-lea de Anjou ca mo?tenitori, pentru ca in cele din urm? s? hot?rasc? succesiunea pentru fratele lui Ludovic, Rene de Anjou din ramura colateral? a angevinilor, iar acesta i-a succedat in 1435 .

Rene de Anjou a unificat pentru o vreme preten?iile celor dou? ramuri angevine. Cu toate acestea, in 1442 , Alfonso al V-lea a cucerit Regatul Napolelui, unificand inc? o dat? Sicilia ?i Napoli, ca dependente fa?? de coroana aragonez? . La moartea sa din 1458 , regatul a fost din nou separat, iar Napoli a fost mo?tenit de c?tre Ferrante , fiul ilegitim al lui Alfonso.

Regatul Neapolelui sub aragonezi ?i spanioli [ modificare | modificare surs? ]

Atunci cand Ferrante a murit in 1494 , regele Carol al VIII-lea al Fran?ei a invadat Italia , folosindu-se ca pretext de preten?iile angevine asupra tronului din Napoli, pe care tat?l s?u le mo?tenise la moartea nepotului regelui Rene de Anjou din 1481 , astfel incepand R?zboaiele Italiene . Carol al VIII-lea l-a alungat pe Alfonso al II-lea al Neapolelui din Napoli in 1495 , ins? a fost nevoit curand s? se retrag?, ca urmare a sprijinului acordat de regele Ferdinand al II-lea al Aragonului v?rului s?u, fiul lui Alfonso al II-lea, Ferrantino . Ferrantino a fost restaurat pe tron, ins? a murit in 1496 , ?i a fost succedat de c?tre unchiul s?u, Frederic al IV-lea . Cu toate acestea, francezii nu au renun?at la preten?iile lor, iar in 1501 au c?zut de acord asupra unei imp?r?iri a regatului cu Ferdinand al Aragonului, care l-a abandonat pe v?rul s?u, regele Frederic. Acordul a fost ins? repede inc?lcat, iar Aragon ?i Fran?a ?i-au reluat r?zboiul asupra Neapolelui, care s-a incheiat pan? la urm? cu o victorie aragonez?, care l-a l?sat pe Ferdinand al II-lea la comanda regatului din 1504 .

Trupele spaniole care ocupau Calabria ?i Apulia , comandate de Gonzalo Fernandez de Cordova , ?i inspectorii trimi?i de Ferdinand Catolicul nu au respectat noile in?elegeri, iar francezii au fost alunga?i din sudul Italiei . Acordurile de parte care au urmat nu au fost niciodat? definitive, ins? cel pu?in ele au stabilit cel pu?in fap?tul c? titlul de rege al Neapolelui s? revin? lui Carol I al Spaniei (viitorul imp?rat Carol Quintul) ?i viitoarei sale so?ii Claudia. Totu?i, Ferdinand Catolicul a continuat s? se afle in posesia regatului napolitan, considerandu-se a fi un mo?tenitor legitim al unchiului s?u Alfonso I al Neapolelui ?i al fostului regat al Siciliei ( Regnum Utriusque Siciliae ).

Regatul Neapolelui a continuat s? se afle in miezul disputei dintre Fran?a ?i Spania pentru urm?toarele decenii, ins? eforturile franceze pentru a trece la controlul asupra sa sl?beau, in vreme ce domina?ia spaniol? era tot mai pu?in amenin?at?. In cele din urm?, francezii au renun?at la preten?iile lor asupra regatului, prin tratatul de la Cateau-Cambresis din 1559 .

Regatul Neapolelui intre Habsburgii austrieci ?i Bourbonii spanioli [ modificare | modificare surs? ]

Dup? R?zboiul Succesiunii Spaniole de la inceputul secolului al XVIII-lea , posesiunea asupra Regatului Neapolelui a fost din nou obiect de disput?. In virtutea stipula?iilor din tratatul de la Rastatt din 1714 , Neapole a fost acordat imp?ratului Carol al VI-lea de Habsburg . Acesta a preluat de asemenea ?i controlul asupra Siciliei in 1720 , ins? domina?ia austriac? nu a durat mult? vreme. Atat Neapole cat ?i Sicilia au fost cucerite, in urma b?t?liei de la Bitonto , de c?tre o armat? spaniol? in timpul R?zboiului de succesiune la tronul Poloniei din 1734 , iar ducele Carol de Parman , fiul mai tan?r al regelui Filip al V-lea al Spaniei a fost instalat ca rege al Neapolelui ?i Siciliei incepand din 1735 . Cand Carol de Parma a mo?tenit ?i tronul Spaniei de la fratele s?u vitreg in 1759 , el a l?sat Neapole ?i Sicilia fiului s?u mai tan?r, Ferdinand al IV-lea . In ciuda faptului c? cele dou? regate se aflau in uniune personal? sub dina?ti austrieci ?i spanioli, ele au r?mas separate pe plan constitu?ional.

Membru al Casei de Bouron , Ferdinand al IV-lea a fost un adversar natural al Revolu?iei franceze ?i al lui Napoleon I al Fran?ei . In 1798 , el a ocupat pentru o scurt? perioad? Roma , ins? a fost alungat de acolo de for?ele revolu?ionare franceze in mai pu?in de un an. Imediat dup? aceea, Ferdinand a fugit in Sicilia. In ianuarie 1799 , armatele franceze au instaurat Republica Parthenopaean? , care ins? s-a dovedit a fi de scurt? durat?, iar o contrarevolu?ie ??r?neasc? a?a?at? de c?tre cler i-a permis lui Ferdinand s? revin? in capitala sa. Cu toate acestea, in 1801 Ferdinand a fost constrans s? acorde importante concesii francezilor prin tratatul de la Floren?a , care a int?rit pozi?ia Fran?ei de putere dominant? in Italia continental?.

Regatul napoleonian al Neapolelui [ modificare | modificare surs? ]

Decizia lui Ferdinand al IV-lea de a se alia celei de-a Treia Coali?ii impotriva lui Napoleon I in 1805 s-a dovedit a fi mai degrab? d?un?toare. In 1806 , ca urmare a victoriilor decisive impotriva armatelor alia?ilor la Austerlitz ?i a celor neapolitane la Campo Tenese , Napoleon l-a instalat pe fratele s?u, Iosif , ca rege al Neapolelui. Atunci cand Iosif a fost trimis in Spania doi ani mai tarziu pentru a prelua coroana spaniol?, acesta a fost inlocuit de c?tre sora lui Napoleon, Carolina , ?i cumnatul imp?ratului, mare?alul Joachim Murat .

Intre timp, Ferdinand fugise in Sicilia, unde ?i-a p?strat titulatura, in ciuda incerc?rilor succesive din partea lui Murat de a invada insula. Britanicii vor ap?ra Sicilia pan? la sfar?itul r?zboiului, ins? de?i Regatul Siciliei a f?cut parte in mod formal din a Patra , a Cincea ?i a ?asea Coali?ie impotriva lui Napoleon, Ferdinand ?i britanicii nu au reu?it niciodat? s? pun? in pericol controlul francez asupra Peninsulei italice.

Dup? infrangerea lui Napoleon din 1814 , Murat a ajuns la o in?elegere cu Austria ?i i-a fost permis s? p?streze tronul Neapolelui, in ciuda protestelor lui Ferdinand ?i ale sus?in?torilor s?i. Cu toate acestea, din cauza ostilit??ii celorlalte puteri, in special a Marii Britanii, indreptate asupra sa, ?i dependent de sprijinul nesigur al Austriei, pozi?ia lui Murat a devenit din ce in ce mai nesigur?. De aceea, atunci cand Napoleon s-a intors in Fran?a pentru a declan?a cele o sut? de zile in 1815 , Murat s-a raliat din nou acestuia. Realizand faptul c? austriecii vor incerca curand s? il inl?ture de la putere, Murat a promulgat Proclama?ia de la Rimini, in speran?a de a-?i salva regatul printr-o alian?? cu na?ionali?tii italieni. R?zboiul neapolitan care a urmat, dintre Murat ?i austrieci, a fost de scurt? durat?, incheindu-se cu victoria decisiv? a for?elor austriece in B?t?lia de la Tolentino . Murat a fost nevoit s? fug?, iar Ferdinand al IV-lea al Siciliei a fost restaurat pe tronul Neapolelui. Murat va incerca s? i?i reca?tige regatul, ins? a fost rapid capturat ?i impu?cat de c?tre un pluton de execu?ie la Pizzo, Calabria . In urm?torul an, 1816 , a avut loc uniunea formal? dintre Regatul Neapolelui ?i Regatul Siciliei, ceea ce a dus la formarea noului Regat al Celor Dou? Sicilii .

Steagurile Regatelor Neapolelui ?i Siciliei [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• List? de monarhi ai Neapolelui

v   ?   d   ?   m State clientelare ale Primului Imperiu Francez Balcani Iliria Europa in 1811 Germania Confedera?ia Rinului : Baden  • Bavaria  • Berg  • Frankfurt  • Hesse-Darmstadt  • Leyen  • Nassau  • Saxonia  • Westfalia  • Wurttemberg  • Wurzburg  • Ora?ul Liber Danzig Italia Etruria  • Regatul Italiei  • Neapole Olanda Batavia  • Regatul Olandei Polonia Var?ovia Elve?ia Confedera?ia Elve?ian?