Razia de la Velodromul de iarn?

Razia de la Velodromul de iarn? (in francez? La Rafle du Velodrome d'Hiver sau La Rafle du Vel d'Hiv) a fost cea mai mare razie ?i opera?ie de arestare in mas? de evrei realizat? in Fran?a in timpul celui de al Doilea R?zboi Mondial . Ea a avut loc la 16 iulie 1942 ?i a vizat in special evrei str?ini sau apatrizi (f?r? cet??enie ) refugia?i in Fran?a. Obiectivul opera?iei a fost restrangerea num?rului de evrei din Fran?a ocupat? de germani, potrivit cu planurile naziste de nimicire a evreilor din Europa.

Regimul colabora?ionist de la Vichy a mobilizat sub codul Vant de prim?var? (Vent printanier) poli?ia francez? pentru a participa la aceast? opera?ie: in Parisul (aflat sub ocupa?ia Germaniei), circa 4,500 poli?i?ti' jandarmi ?i voluntari francezi au c?utat ?i arestat circa 11,000 evrei. Intr-o s?pt?man? au fost aresta?i 13,152 evrei, inclusiv 4,115 copii. ^[1] De acolo ei au fost trimi?i in lag?rul de concentrare Drancy ?i in alte cateva locuri, in a?teptarea deport?rii lor in lag?re de exterminare de pe partea din Polonia denumit? de nazi?ti ?Guvern?mantul General”.

Mai pu?in de o sut? de persoane, dintre care nici un copil, au supravie?uit deport?rii.

Razia. M?suri preliminare ?i planificare [ modificare | modificare surs? ]

In anul 1940 nordul Fran?ei a fost ocupat de armata Germaniei naziste ?i anexat la al III+lea Reich In schimb, administra?ia sudului Fran?ei a r?mas, cu acordul Germaniei,in mainile regimului colabora?ionist de la Vichy, de sub conducerea mare?alului Philippe Petain . Acestui regim ii era subordonat? poli?ia din intreag? Fran??. Pan? la ocuparea Fran?ei de c?tre Germania nazist? in anul 1940, nu se mai efectuaser? in ?ar? recens?minte dup? apartenen?? religioas? sau etnic? din anul 1872 .

De aceea, din ordinul autorit??ilor de ocupa?ie, in octombrie 1940 s-a efectuat recens?mantul popula?iei din Parisul ocupat ?i cu aceast? ocazie au fost num?ra?i in prefectura Sena, care cuprindea capitala Fran?ei ?i suburbiile, circa 150,000 evrei. evreii au fost convoca?i s?-?i afirme identitatea evreiasc? in toate sta?iile de poli?ie ?i la subprefecturile arondismentelor. Numele ?i adresele lor au fost inregistrate de poli?ie, in a?a numitul registru Tolard, in care erau men?ionate ?i cet??enia, profesia ?i originea etnic?. Circa 64,000 din cei 150,000 evreii inregistra?i in registrul Tolard erau de origine str?in?, fiind refugia?i din Europa de est , inclusiv Polonia ?i Rusia , din Germania , Austria , Cehoslovacia etc.

In 1942 oficiali germani ?i francezi au inceput preg?tirile pentru organizarea unei razii in mas? la Paris, ca parte din planurile de exterminare a evreilor din Europa. Razia urm?rea arestarea a circa 25,000 evrei str?ini ?i f?r? cet??enie men?iona?i in Fi?ierul Tulard. La ac?iune au participat circa 4500 poli?i?ti francezi care s-au folosit de 50 autobuze municipale.

Razia la Paris, denumit? La Grande rafle du Vel d'Hiv, a avut loc la 16 - 17 iulie 1942. Au fost aresta?i 13,000 evrei, dintre care peste 4,000 copii. Arest?rile la domiciliile familiilor evreie?ti au inceput la orele 4 diminea?a, ?i au inclus femei pan? la 55 ani, copii de la varsta de 2 ani in sus, inso?i?i de p?rin?ii lor, ?i b?rba?i intre 16 ?i 60 ani. Au fost aresta?i ?i bolnavi afla?i interna?i in spitale.

Un num?r mare de evrei, care fuseser? in pericol de a fi prin?i, s-au salvat, fiind intre altele, preveni?i de unii func?ionari ai poli?iei. Mul?i evrei fuseser? avertiza?i dinainte de diver?i factori, din politie, din rezisten??, zvonuri, crezand c? arest?rile ii vor atinge numai pe b?rba?i, ?i din aceast? cauz? femeile ?i copiii nu au fost ascun?i.

Ca prim loc de concentrare a evreilor a fost ales Velodromul de iarn? din Paris, un stadion acoperit construit in anul 1909 ,(ulterior demolat in 1959 ), din arondismentul 15, unde aveau loc de obicei curse de biciclete , de patinaj, meciuri de hockey, de box, ?i mitinguri politice. Persoanele singure sau f?r? copii au fost trimise direct la lag?rul de la Drancy. Sub acoperi?ul de sticl? al velodromului temporatura ajunsese la cifre foarte inalte. Serviciile sanitare erau pu?ine, iar oamenii stran?i cu for?a, aveau acces la pu?in? mancare ?i b?utur?, furnizate de ni?te organiza?ii de asisten??. 30 din persoanele de?inute au murit la fa?a locului. Dup? 5 zile aresta?ii adul?i au fost du?i in lag?rele amenajate la Drancy, Beaune-la-Rolande ?i Pithiviers (Departamentul Loiret), iar de acolo, la sfar?itul lunii iulie ?i inceputul lunii august 1942 au fost trimi?i la Auschwitz , separa?i de copiii lor. Peste 3,000 prunci ?i copii au r?mas singuri in lag?rele de la Pithiviers ?i Beaune-la-Rolande. Ei au fost deporta?i in cele din urm? la Auschwitz la sfar?itul lunii august, neinso?i?i, in vagoane sigilate, printre adul?i str?ini.

Circa o sut? dintre evreii de?inu?i s-au sinucis inainte de deportarea in Polonia. In lunile urm?toare a continuat deportarea de evrei din Paris in ritm de circa 1,000 tot la 2-3 zile. Pan? la sfar?itul lui septembrie 1942 au fost deporta?i din Paris la Auschwitz circa 38,000 evrei. In 1945 au r?mas dintre ei in via?? 780.

Autorit??ile locale au semnalat in rapoartele lor reac?iile publicului francez, multe din ele critice fa?? de arestarea ?i deportarea evreilor, mai ales fa?? de tratamentul cutremur?tor aplicat femeilor ?i pruncilor. Razia de pe velodromul Vel d'Hiv, organizat? de autorit??i franceze ?i pus? in execu?ie de poli?i?ti francezi,a r?mas inscris? in memoria na?ional? francez?, ca simbol al responsabilit??ii administra?iei franceze ?i al intregii na?iuni fa?? de Holocaustul evreilor din Fran?a.