Acest articol sau aceast? sec?iune are bibliografia incomplet? sau inexistent?. Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea sus?inerii bibliografice a afirma?iilor pe care le con?ine.

Acest articol sau aceast? sec?iune pare s? con?in? cercetare original? . Dac? textul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia , atunci va fi ?ters.

Nisporeni
—   Raion   —
Drapel Stem?
Nisporeni (Moldova) Pozi?ia geografic? in Republica Moldova
Coordonate: 47°05′00″N 28°10′00″E  ( {{PAGENAME}} )  /  47.083333333333°N 28.166666666667°E
Regiunea de dezvoltare	Centru [1]
Centrul raional	Nisporeni
Guvernare
- Pre?edinte de raion	Ion Diavor ( PAS [2] , 2023)
Suprafa??
- Total	629  km²
Altitudine	430  m.d.m.
Popula?ie (2014) [3]
- Total	▼ 53.154 locuitori
-  Densitate	85 loc./km²
Cod po?tal	MD-64xx [4]
Prefix telefonic	+373 264 [5]
Prezen?? online
Site oficial OpenStreetMap relation
Raionul Nisporeni pe harta Republicii Moldova
Amplasare zonal? / Caracteristici hidrografice ?i de relief
Modific? date / text

Raionul Nisporeni este un raion din partea central-vestic? a Republicii Moldova . Re?edin?a sa este ora?ul Nisporeni .

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Prima atestare documentar? a targului Nisporeni poart? data de 4 ianuarie 1618. La acel moment localitatea avea o popula?ie de aproximativ 600 de locuitori, ?i era condus de boierul Nicolae F?ram?, al doilea dup? nume, pe atunci ultim urma? al renumitei familii boierie?ti F?ram?, familie care a avut un rol foarte important pe vremea primei uniri a principatelor romane (1600), fiind inrudit? cu domnitorul Mihai Viteazul . Denumirea este probabil o deformare a patronimului Nistor.

Geografie [ modificare | modificare surs? ]

Raionul Nisporeni este situat in partea central? a Moldovei, in zona codrilor.

La nord se invecineaz? cu raionul C?l?ra?i , la sud cu raionul Hince?ti , la vest cu raionul Ungheni ?i Romania , la est cu raionul Str??eni .

Teritoriul este cuprins intre paralele 47 00` ?i 47 16`` lat. nordic? ?i 28 00 ?i 28 00` long. estic?, iar centrul geografic al ora?ului Nisporeni are coordonatele geografice 47 05` lat. nordic? ?i 28 13`` long. estic?, la distan?e aproximativ egale fa?? de punctele extreme de nord ?i de sud ale republicii (Naslavcea ? Nord ?i Giurgiule?ti Sud).

Raionul Nisporeni este situat in cadrul podi?ului Moldovei centrale, iar in partea de vest se m?rgine?te cu riul Prut, care constituie grani?a dintre Romania ?i Republica Moldova.

Pozi?ia fizico-geografic? avantajat?, relieful, clima temperat continental? blind?, solurile fertile de cernoziom au favorizat popularea ?i valorificarea acestui teritoriu.

Relieful este deluros fragmentat de vag?uni, ravene , ceea ce ocup? cea mai mare parte din terenurile arabile.

In apropierea satului B?l?ne?ti se afl? cel mai inalt deal din ?ar? cu altitudinea de 429,50 m ?i care poart? acela?i nume ca ?i satul - B?l?ne?ti.

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

Statistici vitale [ modificare | modificare surs? ]

Principalii indicatori demografici, 2013 ^{[7] [8]} :

• Natalitatea : ▼ 732 (11,0 la 1.000 locuitori)
• Mortalitatea : ▼ 693 (10,4 la 1.000 locuitori)
• Spor natural : +39

Structura etnic? [ modificare | modificare surs? ]

Administra?ie ?i politic? [ modificare | modificare surs? ]

Pre?edintele raionului Nisporeni este Ion Diavor ( PAS ), ales la 12 decembrie 2023. ^[2]

Componen?a Consiliului Raional Nisporeni (33 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023 , ^[9] este urm?toarea:

Geologie [ modificare | modificare surs? ]

Structura [ modificare | modificare surs? ]

Caracteristicile tectonice ?i geologice ale teritoriul raionului Nisporeni, situat pe podi?ul Moldovei, sunt datorate structurei geologice a pl?cii Moldovene?ti in cadrul c?reia se deosebesc fundamentul cristalin de virst? precambrian?, ?i inveli?ul sedimentar alc?tuit din roci de virste diferite.

Fundamentul cristalin de la Nisporeni se afl? la o adincime mai mare de 3 km ?i este alc?tuit din roci magmatice ?i metamorfice de virst? arhean? ?i proterozoic?. In decursul evolu?iei lor geologice indelungate, aceste roci au suferit in repetate rinduri faze de cutare, ultrametamorfism ?i granitizare.

Pe fundamentul cristalin este depozitat inveli?ul sedimentar constituit dintr-un complex de strate de roci cu grosimea de pin? la 3.000 m. Straturile de roci sint a?ezate aproape orizontal cu o mic? inclinare in direc?ie sud-vestic?.

In sec?iunea geologic? se deosebesc urm?toarele complexe stratigrafice:

• rifeuri vendiene, alc?tuite din roci vulcanogene ? terigene
• siluriene-devoniene constituite din roci terigene-kemogene
• cretacice, reprezentate prin roci carbonatice.

Mai pu?in r?spindite ?i mai slab dezvoltate sunt rocile de virst? cambrian?, ordovicean?, jurasic? ?i paleogen?, iar depunerile carbonifere, permiene ?i cele triasice lipsesc.

In cadrul raionului Nisporeni se eviden?iaz? ?i depresiunea precarpatic? care intersecteaz? placa Moldoveneasc? in partea de vest. Ea cuprinde partea central? inclusiv ?i raionul Nisporeni ?i partea de sud a bazinului riului Prut. Este o structur? tin?r?, suprapus? aproape ‘in cruci?’ pe structurile tectonice mai vechi - placa Moldoveneasc?. A luat na?tere pe fundamentul precambrian ?hercinic in decursul epocii miocene medii ?i a celei pliocene. Grosimea maxim? a stratelor de roci pe teritoriul raionului este de 800 m. Depresiunea este orinetat? submeridional, iar structurile de grad superior care o completeaz? sunt dispuse perpendicular pe partea ei axial?. Zona depresiunii subcarpatice situat? de-a lungul riului Prut, se caracterizeaz? prin prezen?a a 3 ?iruri de recife fosile ce au o direc?ie submeridional? ?i care s-au format in p?r?ile cel mai puternic afectate de procese tectonice.

Forma?iunile geologice ?i condi?iile paleogeografice de formare a rocilor din raionul Nisporeni.

Cele mai vechi forma?iuni geologice dezvoltate pe teritoriul raionului Nisporeni sunt cele precambriene. Ele sint prezentate printr-un complex de roci cristaline de virst? arhaic-proterozoic? (2000-1.650 mln ani) ?i roci mai tinere ? sedimente terigene, sedimente vulcanogene ?i efuzive de virst? rifeu vednian? (1.150-570 mln ani).

Complexul de roci arhaico-proterozoice alc?tuie?te fundamentul pl?cii Moldovene?ti, iar complexul de roci de virst? rifeu vendian?-stratul de jos inferior al inveli?ului sedimentar.

La baza profilului geologic al complexului arhaic-proterozoic se dispun gnaisuri piroxenice, amfibolice ?i biotit amfibolice ce au luat na?tere datorit? metamorfiz?rii intense a rocilor vulcanogene bazice (vulcanite) precum ?i diverse tipuri de granite care prezint? produse ale cristaliz?rii rocilor magmatice acide.

Peste forma?iunea str?veche granito-gnaisic? se aseaz? un pachet de roci cu un con?inut mare de calciu (piroxin-plagioclazice, diopsid-scapolit-volastonitice, marmure) care sau format prin metamorfizarea sedimentelor argilo marna-carbonatice.

In partea superioar? a profilului geologic de v?rst? arhaic? proterozoic se dispune un pachet de roci cu un con?inut m?rit de alumin? (gnaisuri cu granat, cardierit, biotit) cu intercal?ri de corpuri stratiforme de roci efuzive acide metamorfizate.

Pe suprafa?a fundamentului cristalin se dispune complexul de roci rifeu vendiene care se subdivide in 11 suite grupate in 3 serii ( de jos in sus) voliniana moghilov-podolian? ?i avdarmin?.

Din aceste 3 serii doar seria moghilov-podolin? este prezent? in structura geologic? a raionului Nisporeni fiind alc?tuite din sedimente marine (gresii, aleurolite, argilite) cu intercal?ri de roci vulcanogene (bentonite, tufuri, tufite). Grosimea stratelor de roci variaz? intre 125 ?i 425 metri. In rocile din aceast? serie au fost eviden?iate impresiuni de organisme nevertebrate (meduzoide ?i urme ale activit??ii vitale ale acestora) precum ?i microresturi floristice (acritarci).

La inceputul paleozoicului in perioada cambrian? intreg teritoriul raionului Nisporeni impreun? cu teritoriul ce se desf??oara de-a lungul riului Prut era acoperit? de apele m?rii kambriene timpurii. Aici s-au depus nisipuri ?i miluri care au alc?tuit ulterior un pachet de roci terigene constituit din gresii aleurolite ?i argile de culoare cenu?ie inchis? ?i cenu?ie verzuie. Grosimea acestui pachet de roci atinge 270 m.

In perioadele ordoviceane ?i siluriane acest teritoriu sufer? mi?c?ri de coborire in continuare, fiind acoperit de apele marine clima predominant? cald? arid?. In aceste perioade s-au acumulat depozitele ordovicene ?i siluriene reprezentate prin gresii, sisturi argiloase, argelite, aleurite.

In perioadele devonian? ?i carbonifer? marea se retrage c?tre sudul ?arii ?i astfel ca urmare a retragerii m?rii in regiunea de Nord ?i central? respectiv ?i raionul Nisporeni s-a stabilit ulterior in regim continental, par?ial continental lagunar ceea ce confirma prezen?a unui pachet de roci continentale.

In perioada permian? acest teritoriu a fost supus proceselor de denuta?ie ?i peneplenizare.

La sfir?itul paleozoicului superior teritoriul raionului Nisporeni a fost supus unor mi?c?ri ascendente datorit? carui fapt a devenit o regiune continental?. Depozitele de virst? paleozoic? sunt strab?tute de roci magmatice in care au fost constatate manifest?ri de minereuri de metale colorate rare ?i nobile (zinc, cupru, plumb, argint).

Depozitele jurasice lipsesc deoarece teritoriul raionului se dezvolt? in condi?ii continentale in aceasta perioad?. Depozitele cretacicului super se eviden?iaz? prin forare la o adincime de pin? la 600 m. Iar cele ale cretacicului inferior lipsesc din regiunea central? ?i se g?asesc doar in sudul ??rii.

Forma?iunile cretacicului superior sint reprezentate prin aleurite nisipuri glauconitice cu concre?iuni de fosforite, prin calcare argiloase ?i silicioase cu concre?iuni de silex prin cret?.

Dup? o period? indelungat? de regim continetal din depresiunea M?rii Negre pe teritoriul Moldovei au p?truns apele marine care au ajuns in centrul ?i nordul Moldovei. In decursul erelor turanian, caniacian ?i santonian, bazinul marin cretacic s-a m?rit datorit? scufund?rii intense a depresiunii M?rii Negre ceea ce a contribuit la sedimentarea in acest bazin a unor miluri biogene fine, care au dat na?tere depozitelor de cret? ?i calcare cretacice. Spre sfir?itul perioadei cretacice marea s-a retras de pe teritoriul Moldovei, aici stabilindu-se un regim continental, in ale c?rei condi?ii depunerile cretacice au fost supuse timp indelungat unor procese de sp?lare, alterare ?i dezagregare.

Cele mai r?spindite depuneri de pe teritoriul raionului Nisporeni sint depunerile cainozoice. Pe parcursul celui mai mare interval de timp al perioadei paleogene teritoriul pe care il ocupa ast?zi raionul se dezvolt? in condi?ii continentale. Numai in epoca paleogenului mediu marea a ocupat acest teritoriu precum ?i partea central? a ??rii. Marea paleogen? a atins o dezvoltare maxim? in epoca cocen? superioar?.

La sfir?itul perioadei paleogene Marea s-a retras treptat ?i aproape intreg teritoriul s-a transformat intr-o cimpie slab fragmentat?. Ca rezultat al transgresiunii marine in epoca cocen? medie s-au acumulat sedimente marine in special argilo-carbonatice de adincime mare cu un con?inut mic de materiale terigene (aleurito-nisipoase). Aceste depuneri con?in cochilii de molu?te, resturi fosilizate de-arici de mare, de bure?i, cochilii de octracare, foraminifere mai ales de numuli?i.

Depunerile neogene sint dezvoltate pe intreg teritoriul raionului, ele ies la suprafa?a pe povirni?urile abrupte ale v?ilor ?i ravenelor. Sint alc?tuite din roci sedimentare de origine marin? ?i continental? apar?inind seriei mocine si celei pliocene. Grosimea lor nu dep??e?te 750 m. Virsta absolut? a acestor depuneri este apreciat? de la 16 pin? la 1,5 mln ani. Anume in depozitele neogene are loc dezvoltarea re?elei hidrografice ?i a reliefului contemporan.

La inceputul neogenului in epoca miocenului inferior terotoriul raionului la fel ca ?i teritoriul ??rii se dezvolt? in condi?ii continentale ?i reprezint? o cimpie slab fragmentat?.

Formarea Mun?ilor Carpa?i a contribuit la coborirea regiunilor limitrofe ?i la formarea depresiunii tectonice Precarpatice.

Cu aproximativ 13 milioane de ani in urm?, in miocenul superior, teritoriul era ocupat de Marea Sarma?ian?. Aceasta a fost cea mai mare transgresiune marin? din perioada neogen?. Depozitele acestei m?ri se g?sesc ?i pe teritoriul raionului ?i sint reprezentate prin calcare nisipuri, argile. Lumea organic? era bogat? ?i variat? in molu?te, alge, briozoare, pe?ti. In epocile badenian ?i sarma?ian predomina o clim? subtropical?. Pe m?sur? ce se ridicau mun?ii Carpa?i ?i platforma Moldoveneasc? marea regresa treptat spre sud.

Spre sfir?itul sarma?ianului (cu 8 - 8,5 mln ani in urm?) marea a p?r?sit teritoriul r?minind o cimpie aluvial acumulativ?.

La sfir?itul epocii miocene (veacul meotian) zona era o cimpie ridicat? pe care se dezvolta vegeta?ia de savan?. Iar la inceputul epocii pliocene vegeta?ia de savan? este inlocuit? cu land?afturile de silvostep?. In pliocenul mediu ?i superior, cu 3-4 mln ani in urm? partea central? impreun? cu teritoriul raionului de ast?zi au suferit mi?c?ri lente de ridicare si reprezenta o cimpie ridicat?. Tot in aceast? perioad? a inceput formarea re?elei hidrografice-v?ile riurilor Prut, Nistru, R?ut ?i Cogilnic ? ultimul formindu-se chiar pe teritoriul raionului. Odat? cu formarea v?ilor a inceput ?i formarea teraselor care s-au format din depunerile de nisip ?i prundi? cu grosimea de 3?8 m. Acestea sunt acoperite de lemuri leosoidecu intercal?ri de soluri fosile castanii. Mai tirziu pe terasele pleistocenului mediu au fost descoprite sta?iuni paleolitice ale omului primitiv in care au fost g?site unelte ale culturii a?el tirzii ?i ale celei musteriene.

In perioada cuaternar? teritoriul raionului a continuat s? se dezvolte in condi?ii continentale, fiind supus mi?c?rilor tectonice de ridicare. Ultimele au contribuit la accelerarea proceselor de eroziune, a alunec?rilor de teren ?i la fragmentarea reliefului. Pe parcursul cuaternarului s-au acumulat depozite continentale aluviale, deluviale, eoliene: nisip, prundi?, pietri?, argile locssoide ect.

Seismicitatea [ modificare | modificare surs? ]

Structura scoar?ei terestre de la temelia Podi?ului Codrilor pe care este situat ?i raionul Nisporeni sufer? mi?c?ri de ridicare care provoac? uneori cutremure de p?mint cu magnitudinea de pin? la 2-3 grade pe care popula?ia nu intodeauna le simte. Teritoriul raionului face parte din regiunea seismic? carpatic?.

Intensitatea seismic? maxim? a cutremurelor ce provin de la focarele din scoar?? nu dep??e?te (chiar ?i in zona lor epicentral?) intensitatea seismic? a cutremurelor provocate de focare situate la adincimi mari de 180?200 km. Aceste focare se localizeaz? intr-o zon? restrins? ce coincide cu regiunea curburii arcului carpatic ?i sint cunoscute in literatur? sub denumirea de “focarul Vrancea”.

Energia lor maxim? atinge magnitudinea de 7,5 iar atenuarea undelor seismice cu distan?a se petrece incet, datorit? carui fapt cutremurele perceptibile se resimt ?i peste hotarele Ucrainei.

Raionul Nisporeni este situat in apropierea nemijlocit? a focarului Vrancea. Din aceast? cauz? pe teritoriul raionului au loc cutremure de p?mint cu o intensitate de la 6 pina la 8 grade dup? scara M5K-64.

Conform calculelor, in aceste zone seismice au loc cutremure de p?mint cu intensitatea maxim? (6-8 grade) numai rar decit odata in 200 ani. Un cutremur de p?mint puternic cu magnitudinea de 7,2 grade a avut loc la 4 martie 1977. Acest cutremur s-a f?cut foarte sim?it pe teritoriul raionului, iar in unele sate a provocat alunec?ri de teren ?i surp?ri de case (satul Gaureni, care se afla la o distanta de 14 km de raionul Nisporeni).

Zguduiturile seismice mai slabe de 5,5 grade sunt destul de frecvente (pin? la 18-20 pe an).

Construirea cladirilor in ora? se efectuiaz? cu respectarea strict? a regulilor de asigurare a rezisten?ei lor la cutremurele de p?mint.

Z?c?mintele minerale folositoare [ modificare | modificare surs? ]

Pe teritoriul raionului se exploateaz? materiale pentru contruc?ie, precum calcarele , argilele, deatomitele ?i nisipurile de virst? neogen? precum ?i depunerile de pietri? ?i prundi? de varst? pliocen? ?i cuaternar?, care datorit? eroziunii, sunt dezvelite in valea Prutului ?i ale afluen?ilor acestuia. De obicei aceste depozite se dispun aproape pe intreaga suprafa?? a raionului ceea ce inlesne?te exploatarea lor prin cariere deschise. Sint r?spindite ?i z?camintele de argile ?i silem care se folosesc pentru producerea c?r?mizii ?i a ?iglei.

Calcarul pentru construc?ie [ modificare | modificare surs? ]

Z?c?minte de calcar pentru construc?ie se g?sesc de obicei la adincimi mici in zona de subdezvoltare a rocilor calcaroase de virst? miocen?. Calcarele care pot fi folosite pentru construc?ie formeaz? straturi cu o grosime de 2?18 m. Se caracterizeaz? printr-o parazitate inalt? de 30-40 %, compozi?iei chimic? stabil? (82-95 % de CaCo3) culoarea alb? sau cenu?ie deschis?, conductibilitate termic? ?i acustic? mic?, se prelucreaz? u?or. In raion cele mai mari cariere de calcare sint la ?i?cani, V?rz?re?ti.

Materia prim? pentru producerea c?r?mizilor ?i a ?iglei [ modificare | modificare surs? ]

Se folosesc argilele de virst? cuaternar?, precum ?i argilele neogene. Aceste roci au o r?spindire larg? pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorit? depozitelor insemnate de argile in Nisporeni a fost construita o fabric? pentru producerea c?r?mizii ?i a ?iglei.

Nisipuri prundi?uri ?i pietri?uri pentru construc?ie [ modificare | modificare surs? ]

Aceste roci constituie depunerile aluviale ale Prutului ?i afluentilor s?i, care se utilizeaz? ca materie prim? pentru construc?ii producerea c?r?mizii ?i a ?iglei.

Resursele materialelor de construc?ie satisfac in linii mari necesit??ile economiei raionului Nisporeni.

Relieful [ modificare | modificare surs? ]

Teritoriul raionului Nisporeni este o parte component? a podi?ului Moldovei centrale. Relieful este variat complicat deluros, fragmentat de v?i adinci ?i ravene de 150?250 m cu versan?i priporo?i ?i abrup?i pe care se dezvolt? numeroase alunec?ri de teren. Interfluviile au form? de ?iruri de dealuri t?iate de numeroase curm?turi. Raionul Nisporeni este situat pe partea cea mai inalt? a podi?ului ?i anume pe podi?ul codrilor foarte faimoase prin fragmentarea puternic? de care dispune. Iprejurimile lor amintesc un relief premontan, ceea ce l-a determinat pe V. Docuceaev s?-i numeasc? ?Elve?ie Basarabean?”. In codri, spre deosebire de restul teritoriului republicii, cele mai active sunt procesele de eroziune ?i alunec?ri de teren.

In func?ie de altitudine, relieful contemporan al raionului face parte din prima treapt?-superioar? ce include relieful cu altitudini mai mari de 250 m ?i cuprinde podi?uri, platouri si coline.

Aspectul contemporan al reliefului raionului Nisporeni s-a format pe parcursul ultimelor perioade geologice-neogen? ?i cuaternar? sub influen?a proceselor tectonice ?i exogene. Din cauza acestor procese teritoriul raionului, ca ?i al intregii republicii, a suferit mi?c?rii intense de ridicare lent?, care la rindul lor au contribuit la accelerarea proceselor de eroziune ?i de fragmentare a reliefului.

Mi?c?rile tectonice au contribuit la apari?ia numeroaselor fracturi tectonice de diferite orient?ri ?i virste.

Aceste fracturi str?b?tind ?i deformind straturile de roci ale cuverturii sedimentare au creat condi?ii favorabile pentru dezvoltarea larg? a eroziunii fluviale ?i pentru formarea unui relief deluros puternic fragmentat.

Analizind h?r?ile topografice putem sesiza faptul c? mi?c?rile tectonice au determinat in mare m?sur? caracterul puternic ramificat al re?elei hidrografice ale raionului.

Majoritatea albiilor riurilor ?i a afluen?ilor lor sau dezvoltat de-a lungul fracturilor tectonice de diferite ranguri, fapt despre care m?rturise?te paralelismul evident al v?ilor riurilor ?i direc?iile comune predominante.

Formarea lor de-a lungul fracturilor se explic? ?n felul urm?tor: cr?p?turile tectonice c?p?tau u?or torente migratoare de ap?, in lipsa albiilor care ap?reau episodic pe teritoriul abia eliberat de apele m?rilor, straturile de depozite de-a lungul fracturilor tectonice, prezentate prin roci sedimentare, fiind mai afinate, creau condi?ii favorabile pentru adincirea albiilor primelor torente de ap?: deseori prin fracturile tectonice ie?eau la suprafa?? ape subterane care contribuia la apari?ia noilor riuri. Astfel s-au format ?i s-au dezvoltat albiile riurlor Prut, Nirnova, Cogilnic care i?i desf??oar? activitatea pe teritoriul raionului.

Relieful din cadrul raionului continu? s? se formeze ?i in prezent. Formele rincipale de relief cu altitudini mari cum sunt podi?urile platourile, dealurile au aparut ?i s-au format in urma mi?c?rilor tectonice de ridicare mai intensive iar relieful cu altitudini mai mici au suferit mi?c?ri tectonice moderate.

Formarea reliefului raionului Nisporeni [ modificare | modificare surs? ]

Relieful raionului Nisporeni se caracterizeaz? prin morfostructur? ?i morfosculptur? foarte specifice, precum ?i printr-un ?ir de particularit??i ale dinamizmului actual al proceselor exogene de formare a reliefului. Toate acestea se explic? prin ins??i caracterul de formare a suprafe?ei terestre care a decurs in anumite condi?ii tectonice predeterminate de a?ezarea teritoriului raionului in limitele Podi?ului Moldovei Centrale.

Formarea reliefului actual din partea central? inclusiv relieful raionului Nisporeni a inceput in miocenul superior cind in urma regresiunii m?rii sarma?iene, aici s-a stabilit un regim continental cimpia joas? de acumulare marin? ce s-a format a fost supus? la inceput unei denuda?ii slabe. Dtorit? intensific?rii mi?c?rilor tectonice ?i a proceselor de denuda?ie, stratele superioare ale depozitelor marine sarma?iene medii ce alcatuiau suprafa?a cimpiei de acumulare au fost distruse iar mai tirziu aici s-a format o suprafa?? de denudatie care pe parcursul timpului a fost supus? unui proces lent de cufundare. Aici in decursul veacurilor mio?ian ?i pon?ian s-au acumulat depozite avandeltaice ?i destaice lacustre.

La inceputul epocii pliocene teritoriul raionului care devenise o cimpie cu suprafa?a relativ plat?, continua procesul de formare a depizitelor deltaice-lacustre ?i aluviale. Datorit? mi?c?rilor lente de ridicare a teritoriului care incepuse in pliocenul mediu procesul de acumulare a depozitelor continentale a incetat. In centrul ??rii cit ?i pe teritoriul raionului Nisporeni s-a terminat formarea suprafe?ei de nivelare constituit? din acumul?ri aluvial deltaice. Cimpia intins? ce se formase la sfir?itul pliocenului mediu a fost treptat fragmentat? datorit? intensific?rii proceselor exogene. Aceste procese au jucat un rol important in pliocenul superior cind o mare parte din teritoriu a fost supus unor mi?c?ri tectonice de ridcare.

La inceputul cuaternarului s-au intensificat brusc mi?c?rile tectonice cuprinzind intreg terotoriul raionului Nisporeni. Datorit? acestor mi?c?ri s-a produs deformarea suprafe?ei de nivelare pliocene ?i separarea ei in blocuri izolate fapt care contribuit la o activitate intens? a proceselor exogene de formare a reliefului. Ulterior aceste procese au shimbat aspectul primar al morfostructurilor complicindu-le suprafa?a cu diferite morfosculpturi.

Procesele actuale de formare a reliefului [ modificare | modificare surs? ]

Cele mai insemnate procese datorit? carora relieful raionului Nisporeni se afl? intr-o continu? dezvoltare sunt procesele exogene:

• eroziunea
• alunec?rile de teren
• torentele de noroi

Cel mai mare rol la formarea reliefului contemporan al R.M ii revine eroziunii. Eroziunea se manifest? foarte intens pe versan?ii vilcelelor, v?ilor, dealurilor.

Ea apare sub 2 forme:

• Eroziunea de suprafa?? (plan?)
• Eroziunea de adincime (liniar?)

Eroziunea de suprafa?? ? este r?spindit? acolo unde relieful are altitudini mai mari ?i este mai fregmentat. Ea se dezvolt? ?i pe cimpiile fragmentate constituite din roci argilo-nisipoase afinate.

Teritoriile afectate de eroziunea de suprafa?a se observ? bine la inceputul prim?verii dup? topirea z?pezii cind cimpurile nu au reu?it s? inverzeasc?. Aceste sectoare ale versan?ilor v?ilor, dealurilor, colinelor au forma de pe?e de diferite dimensiuni, deoarece solul a fost sp?lat iar la suprafa?? a r?mas dezgolit? roca-mam? de diverse culori. Eroziunea de adincime ? de asemenea are o larg? r?spindire pe teritoriul republicii noastre. Ea contribuie la constituirea unor forme de relief negative cum sunt: v?ile, vilcelele, rovenele.

Versan?ii inclina?i ai hirtoapelor ?i propriet??ile antierozionale slab pronun?ate ale rocilor geologice condi?ioneaz? o activitate intens? ?i a eroziunii toren?iale. In total 600 km patra?i ai versan?ilor hirtoapelor din codri sunt puternic dezmembra?i de ripe ?i ravene. Iar o mare suprafa?? dezmembrat? de ravene ii revine ?i raionului nostru.

In general toate formele eroziunii toren?iale pot fi plasate in urmatorul rind evolu?ional: oga?a-ravena-ripa de versan?i-ripa de vilcea ? sistemul de ripe. Dezvoltarea in continuare a formelor elementare de eroziune toren?ial? in mai multe cazuri ?i in timp mai indelungat poate duce la formarea unor sisteme ramificate de rip?.

Dezvoltarea oga?elor ?i a ravenelor e un rezultat al erod?rii ini?ial prin ?uvi?e de ape mici care pe parcurs se contopesc ?i formeaz? torente de ap? mai pronun?ate. Activitatea acestor torente cauzeaz? reliefarea unor v?g?uni cu o adincime de pin? la 1,0-2,0 m. Proprietatea caracteristic? a oga?e?lor ?i ravenelor e faptul c? talvegul lor str?bate numai structurile superficiale ale profilului geologic iar caracterul lui repet?, in general profilul versan?ilor. Ele reprezint? formele cele mai tinere de eroziune ?i sunt indisolibil legate de activitatea omului. De obicei oga?ele ?i ravenele se dezvolt? pe pantele cumpenelor de ap? pe corni?ele hirtoapelor ?i a treptelor alunec?rilor str?vechi, cit ?i pe al?i versan?i intens folosi?i in agricultur?. In condi?ii favorabile ele pot progresa considerabil chiar in decurs de o ploaie toren?ial? atinging adincimea de 1?2 m.

Factorul ce poate z?d?rnici activitatea eroziunii toren?iale este covorul vegetal natural. In codri aceste forme practic nu se dezvolt?.

Dezvoltarea intens? a oga?elor ?i ravenelor in zonele pe larg folosite in agricultur? e condi?ionat? ?i de propriet??ile slabe antierozionale ale solurilor brune ?i cenu?ii de p?duri care sunt r?spindite in zona dat?.

Compozi?ia lor nisipoas? ?i argilo-nisipoas? contribuie lipsei inveli?ului vegetativ ce protejeaz? solul. Ripele. Au o mare r?spindire in zona codrilor unde sunt atestate circa 5000 de ripe cu o lungime de 5 m. Cea mai mare r?spindire o au ripile in hirtoapele amplasate in partea superioar? a riurilor Nirnova, Lapu?na din codrii Centrali ?i Apuseni. ?i in cazul dat putem accentua c? in condi?iile cu paduri ripele au o r?spindire foarte redus?. Concetrarea lor e maximal?, in hirtoapele intesn folosite in agricultur? avind ariile compuse din rocile nisipoase ale sarma?ianului superior.

Investiga?iile anterioare ne permit sa conchidem c? particularit??ile de r?spindire a ripelor, parametrii lor marfolmetrici cit ?i de dezvoltare sunt intr-o mare m?sur?, condi?ionate de caracterul sctuctural-tectonic al teritoriului. Influen?a acestui factor e indirect? - se manifest? prin modificarea indicilor marfometrici ai versan?ilor ?i prin propriet??ile antierozionale ale structurilor geologice. De aici men?ion?m c? blocurile tectonice cu o vitez? de alternare mai pronun?at? le revin ?i un num?r mai mare de ripe ce se dezvolt? mai intens. In medie viteza cre?terii in lungime a ripelor din Codri e de 0,88 m pe an. In Codrii Apuseni cu o intensitate mai sporit? a mi?c?rilor necotectonice, viteza cre?terii ripelor e mai mare. Asftel unele ripe ale hirtopului Nisporeni cre?teau cu o vitez? de 3?4 m pe an.

Flancurile mai ridicate ?i inclinate ale blocurilor tectonice sunt ?i mai afectate de ripe. In condi?iile acestor flancuri se formeaz? ripe ?i sisteme intregi de ripe cu pante supuse alunec?rilor de teren. In hirtoapele mari ele pot atinge adincimea de 30?40 m, avind pantele abrupte cu caracter de prabu?ire a blocurilor de roci num?rul maximal de ripe e carcteristic versan?ilor localiza?i in zonele fracturilor tectonice, la intretaierea lor sau in zonele de unire a citorva blocuri tectonice. Majoritatea ripelor aici se dezvolt? destul de activ.

Hirtoapele de pe versan?ii flancurilor domoale ale blocurilor tectonice sunt mai pu?in afectate de ripe. In cadrul lor intilnim de obicei citeva ripe de vilcea lungi ?i cu adincime redus? (2-4m). Activitatea lor e mai pu?in pronun?at?. O proprietate caractersitic? a ripelor din codri e c? ele str?b?tind alternan?e de orizonturi acvifere ?i impermeabile, au pe fundul lor riule?e cu un debit de ape mic ins? permanent. Aceasta condi?ioneaz? formarea actov? pe versan?ii ripelor ai alunec?rilor de teren cu un caracter de dezvoltare pronun?at. Prin intermediu acestor complexe exodinamice se efectuiaz? transportarea cantit??ilor considerabile de noroi.

Sisteme de ripe. Dezvoltarea in coninuare a ripelor in cadrul hirtoapelor duce in fine la crearea unor sisteme integre. Practic toate hirtoapele sunt str?b?tute de asemenea sisteme, ce realizeaz? un enorm lucru de retragere din cadrul lor a maselor de roci ?i sol. De regul? aceste sisteme sunt compuse dintr-o rip? de vilcea care intens se ramific? in partea superioar? a hirtoapelor (fig. 3-4).

La formarea lor contribuie propriet??ile slabe antierozionale ale straturilor geologice, cit ?i morfologia versan?ilor inclina?i cu un caracter centripet. Aceasta duce la concetrarea torentelor elementarea ?i formarea ?uvoaielor mai puternice de ap?. Num?rul total de ripe poate atinge circa 20-25 in hirtoapele mai mari, lungimea lor 15?20 km, iar suprafa?a total? a terenurilor afectate din ele pin? la 15-20%.

Activitatea intens? a sistemelor date e legat? de ploile toren?iale. Inclinarea pronun?at? a talvegului, prezen?a in albia ripelor a torentelor de ape permanente prezen?a cantit??ilor enorme de material al alunec?rilor de teren, ramificarea puternic? ? toate acestea contribuie la formarea in urma ploilor toren?iale a ?uvoaielor de noroi, pietre , mil, aidoma ?uvoaielor din mun?i. Procesele numite au avut loc in unele din hirtoapele codrilor in anii 1948,1949,1967,1969 (dup? V. Proca). Ca rezultat au fost milite terenuri imense, poduri, case s.a.

Alunec?rile de teren [ modificare | modificare surs? ]

Se ?tie ca alunec?rile de teren reprezint? o deplasare a blocurilor ?i maselor de roci a diferitor versan?i puternic deformate sub influen?a for?ei de gravot?ie. Ele sunt urmate de distrugerea solului, vegeta?iei cit ?i a diverselor construc?ii.

Condi?iile variate geologice, hidrogeologice, geomorfologice ale codrilor au adus la formarea diferitelor. Luind drept baz? mecanismul alunec?rilor ?i structura deluviului lor, am elaborat una din shema a alunec?rilor ce se dezvolt? in aria Moldovei Centrale. In continuare voi carateriza principalele tipuri ?i subtipuri de alunec?ri.

Alunec?rile de bloc (structurale) ? reprezint? deplasarea blocurilor de roci cu volume de obicei considerabile (pin? la mln metri cubi). Au un caracter pronun?at de bloc. Se intalnesc mai des in codrii Apuseni ?i in partea superioar? a versan?ilor hirtoapelor. Aceste alunec?ri se produc in condi?iile unor versan?i cu denivel?ri accentuate formati din alternante de argile, de nisipuri ?i gresii cu bogate straturi acvifere. De obicei ele reprezint? o cornis? liniar? sau semicircular? de la baza c?reia incepe o succesiune de trepte cu dimensiuni variabile. Uneori aceste au lungimi de sute de metri ?i la?imi de zeci de metri.

Aspectul terasat al versan?ilor afecta?i de asemenea alunec?ri se explic? prin faptul ca blocurile de roci surpate din cornise nu se sf?rim? ci i?i p?streaz? individualitatea, continu]nd s? se deplaseze spre partea inferioar? a versan?ilor.

La inceput intre aceste trepte se inti?nesc chiar denivel?ri cu aspect de corni?e cu sp?l?ri ?i procese de eroziune toren?ial?.Pe m?sur? ce se dep?rteaz? de obir?ie ele devin mai estompate iar fragmentarea suprafe?ei lor se accentuiaz?. Grosimea deluviului aici atinge 40m. De regul? ele sunt plasate pe versan?ii flancurilor mai ridicate ?i inclinate ale blocurilor tectonice ?i sunt compuse din blocurile rocilor sarma?ianului mediu la cel superior e cel mai des afectat de alunec?ri de deplasare.

Mecanismul acestor alunecari reprezint? o deplasare a blocurilor mari de roci care i?i p?streaz? intr-o m?sur? oarecare structura ini?ial?. Formarea lor e condi?ionat? de cre?terea sporit? a presiunii tangen?iale in masivele de roci ce alc?tuiesc versan?ii ?i mai ales in zonele sl?bite de fisurarea tectonic? de contact intre diferite straturi geologice ect. Ca rezultat al influen?ei mi?c?rilor tectonice pozitive intense influen?ei zguduiturilor seismice surp?rilor poalelor de versan?i in urma eroziunii riurilor ?uvoaielor toren?iale sporadice din ripe ?.a. Deseori aceste alunec?ri sunt cauzate de c?derea excesiv? a precipita?iilor atmosferice ceea ce provoac? mic?orarea rezisten?ei argilelor din zonele de acum sl?bite.

Alunec?rile date de regul? cuprind sistemuri de blocuri dimensiunile c?rora se mic?oreaz? de sus in jos. Ini?ial se deplaseaz? blocuri intregi de roci care pe parcurs se dezmembreaz?. In condi?iile unei umidit??i sporite in partea inferioar? a alunec?rilor blocurilor de roci, in fine se pot transforma intr-o mas? de roci f?r? nici o urm? de structur? ini?ial?.

Dezvoltarea mai intens? a alunec?rilor de bloc s-a produs in perioada pleistocenului superior ?i a holocenului drept consecin??a mi?c?rilor neotectonice pozitive ?i a eroziunii riurilor. In urma acestor procese se formau versan?i inal?i ?i inclina?i ce condi?ionau o cre?tere considerabil? a for?elor tangen?iale ?i ca rezultat a deplas?rilor grandioase ale blocurilor de roci.

La momentul actual dezvoltarea acestor tipuri de alunec?ri e cu mult mai redus?. Predomin? alunec?ri active ce se dezvolt? in cadrul versan?ilor de alunec?ri str?vechi cu un caracter de scurgere. In unele cazuri alunec?rile actuale atrag in mi?care ?i blocurile vechi ale alunec?rilor structurale., avind un mecanism de dezvoltare complicat.

In dependen?? de pozi?ia alunec?rilor fa?? de structurile geologice ?i de componen?a lor se pot eviden?ia un ?ir de subtipuri de alunec?ri structurale. Alunec?rile de scurgere ? au o r?spindire considerabil? ?i sunt reprezentate prin diferite subtipuri in dependen?? de compozi?ia litologic?, gradul de saturare cu ap? forma in plan ?.a. Mecanismul acestor alunec?ri il constituie o scurgere lent? a rocilor puternic deformate argilo-nisipoase saturate cu ap? cu o vitez? ce e determinat? de mai mul?i factori.

Alunec?rile de scurgere se formeaz? de regul? in deluviul alunec?rilor str?vechi ?i in argilele dezintegrate ale sarma?ianului mediu in rocile tehnogene, argilo-nispoase in condi?iile suprasatur?rii cu ape atit de la precipita?iile atmosferice cit ?i de la apele subterane. Alunec?rilor de scurgere le sunt caracteristice formele alungite in plan. Direc?ia lor este orientat? spre v?g?unile microreliefului pantelor unde se produce o concetrare a apelor subterane ?i terestre o suprasaturare anumit? de ap?, acestea fiind provocate de leg?turile strinse dintre activitatea primelor ?i regimului precipita?iilor atmosferice. Volumul alunec?rilor de asemenea difer? de la ci?iva pin? la sute de mii de metri cubi. Profilul geologic tipic ?i o vedere a uneia dintre aceste alunec?ri sunt prezentate in fig. 4.1.

De obicei alunec?rile de scurgere se formeaz? pe versan?ii forma?i din alternan?e de roci plastice-argile , marne separate de erizonturi nisipoase ale sarma?ianului mediu. Ele se men?in pe intinderi de sute de metri cu unele straturi acvifere etajate. In partea inferioar? ele des reprezint? unele valuri paralele cu un interval de ci?iva metri, sunt cazuri cin ele se prezint? sub forma unor mici culmi, paralele cu corni?ele separate de ni?te uluce umedesau ocupate chisr cu b?l?i ?i mla?tini alimentate atit superficial cit ?i subteran.

Prin fragmentarea valurilor de alunecare se transform? in aliniamente de forme mai mult sau mai pu?in monticulare deosebite de formele eroziunii toren?iale. Deluviul de alunecare alc?tuit dintr-un amestec de argile , nisipuri , prundi?uri etc. Cu o grosime ce dep??e?te uneori 15-20m, in cele mai dese cazuri prezint? o suprafa?? cu fragmene de trepte mici, monicule cu altitudine variabil? (0,5-10m) ?i mici depresiuni umede, transformate pe alocuri in b?l?i ?i mla?tini. Din loc in loc corpul alunec?rilor date este sec?ionat de ravene prin care se face drenarea natural? a sectoarelor mai bogate in ape subterane. Neuniformitatea suprafe?ei versan?ilor face ca scurgerea superficial? s? fie mult mic?orat?.

In unele zone ale alunec?rilor cu dimensiuni mai mari ca urmare a supraumezirii unor por?iuni se formeaz? toren?i de alunecare. Ei au aspectul unor fi?ii cu l??imi de zeci de metri inaintind spre baza versantului. Se deosebesc de restul deluviului de alunecare printr-o plasticitate mai mare prin viteza mare de deplasare ?i prin microrelieful lor. Suprafa?a alunec?rilor curg?toare are de obicei neregularit??i foarte mici prezentind aspectul unei ar?turi boln?vicioase (fig. 4.2 p 51).

Un subtip al alunec?rilor de scurgere e alunecarea in form? de cuib. Ea se dezvolt? pe versan?ii forma?i din alternan?e de roci argiloase ?i nisipoase acolo unde apar straturi acvifere lenticulare sau focare mai puternice de umiditate. Evolu?ia lor incepede la nivelul acestor puncte cu umiditate sporit? manifestindu-se prin apari?ia unei corni?e semicirculare ?i a unui deluviu redus lenticular cu fragmentare slab?. In?l?imea corni?ei ca ?i grosimea deluviului de alunecare este redus? de obicei pin? la 5m.

O r?spindire deosebit? o au alunec?rile de tipul dat in hirtoapeledin codrii Apuseni amplasate pe pantele de stinga ale v?ilor riurilor ?i in Codrii Centrali, situate pe pantele drepte ale riurilor Cula, Bic, Bucov?? (hirtoapele Vorniceni, Lozova, Bravicea, N?p?deni ?.a.). Ele se manifest? destul de activ si pe versan?ii artificiali ai debleurilor ?oselelor ( Chi?in?u, Cern?u?i etc).

Un rol deosebit la formarea acestor alunec?ri procesele de dezagregare a argilelor cauzate de umiditatea excesiv? ?i uscarea perioduc? a masivelor de roci. Aceste multiple deformatii ale rocilor ce au loc tot timpul sunt inso?ite de formarea de fisuri, dezintegrarea rocilor in particule mici ridicind capacitatea de infiltrare a apelor ?i mic?orind considerabil rezisten?a ?i stabilitatea versan?ilor. Alunec?rile cu mecanism complex ? se caracterizeaz? printr-un amestec de monticule, trepte, valuri etc. Ele se dezvolt? de obicei in condi?iile unor versan?i cu energie de relief mare cu o componen?? litologic? variat? argile, nisipuri, gresii, prundi? ?.a.

Mecanismul lor prezint? o ambian?? de deplasare a blocurilor de roci in partea superioar? a alunec?rilor ?i o scurgere in partea inferioar? sau o succesivitate intreag? de zone cu caracter de scurgere ?i de deplasare a blocurilor. Deseori pe fondul alunec?rilor complexe de amplasare in unele v?g?uni unde se concetreaz? apele ?i subterane ?i terestre apar alunec?ri secundare de scurgere.

In cele mai dese cazuri formarea alunec?rilor complexe e condi?ionat? de deplasarea blocurilor de roci ale alunec?rilor str?vechi care ?i-au p?strat inc? intr-o m?sur? oarecare integritatea . P?r?ile de jos ale acestor alunec?ri suprasaturate cu ap? reprezint? practic torente valuri de noroi ce inainteaz? lent peste zonele nedeformate ale versan?ilor. Aceste alunec?ri se dezvolt? in rocile sarma?ianului mediu atr?gind in mi?care ?i blocurile de roci ale sarma?ianului superior, fapt ce condi?ioneaz? caracterul complex al mecanismului de dezvoltare precum ?i structura lor morfologic?: pentru zona superioar? sunt caracteristice diferite trepte, movile, pe cind partea inferioar? prin suprafe?e line ondulate (fig. 4.3).

Dezvoltarea incontinuu a alunec?rilor date ?i contopirea lor in condi?ii favorabile pot duce la formarea unor masive intregi de alunec?ri active frontale sau policirculare. In anumite imprejur?ri ele pot ocupa hirtoape intregi de exemplu hirtopul mai la sud de Nisporeni (fig. 4.4, 4.5, 4.6). De men?ionat c? caracteristica principal? a alunec?rilor din hirtoape ca in cazul dat este convergent? ele indreptindu-se din toate p?r?ile spre axa principal? a acestor forme de relief. In multe cazuri sectoarele cu alunec?ri de amploare sunt numite de c?tre localnici “ponoare” mai ales in raioanele centrale ale Codrilor ?Nisporeni, C?l?ra?i, Str??eni ?i Hincesti. Termenul dat cit ?i expresia “s-a ponorit coasta” in localit??ile numite sunt a?a de r?spindite incit ar merita o circula?ie mai larg? in literatura de specialitate.

Torenti noroiosi [ modificare | modificare surs? ]

In urma c?derii ploilor toren?iale de pe versan?ii v?ilor, vilcelelor, hirtoapelor, ravenelor se spal? ?i se transform? o cantitate mai mare de material (sol, argil?, nisip, prundi?, calcar, bolovani) care formeaz? torente de noroi. Acest material se acumuleaz? pe fundul ravenelor, hirtoapelor, luncilor din v?ile riurilor, depresiunilor distrugind vegeta?ia de cultur? ?i spontan? avariind c?ile de comunica?ie ?i diferite construc?ii. Torentele de noroi sunt raspinditein raioanele fizico-geografice cu relief fragmentat ? podi?ul Moldovei centrale in cadrul c?rui este situat ?i raionul Nisporeni.

Clima ?i resursele agroclimatice [ modificare | modificare surs? ]

Clima raionului Nisporeni ca ?i in intreaga republic? este temperat?-continental?. Iarna este blind? ?i scurt?, vara este c?lduroas? ?i lung?. In medie pe un an au fost inregistrate 2195 ore cu soare, in partea central? a Republicii Moldova. Durata str?lucririi solare variaz? de la 43-65 ore in decembrie, pan? la 300-340 ore in iulie. Temperatura medie anual? a aerului pe intreg teritoriul este pozitiv? in partea central? a republicii constituie +9 grade, +9,5 grade C. Temperaturi medii lunare pozitive se inregistreaz? din martie pin? in noiembrie, temperaturi negative din decembrie pin? in februarie. Amplitudinea anual? a temperaturilor medie lunar? a aerului este de circa 25grade, a temperaturilor absolute de 67-72 grade C.

Cantitatea medie anual? de precipita?ii oscileaz? intre 380-550mm. C?derea precipita?iilor se caracterizeaz? printr-o mare instabilitate in timp.

Pe teritoriul raionului Nisporeni radia?ia anual? total? atinge 113kkal/cm p?tra?i. In perioada cald? (aprilie-octombrie) aceasta constituie 93 kkal/cm p?tra?i, ceea ce reprezint? 82% din radia?ia anual? total?. Suma lunar? maxim? a radia?iei care este de 27,5 kkal/cm p?tra?i se constat? in iulie. Perioadei reci noiembrie-martie, ii revin circa 18% din cantitatea de radia?ie solar? anual?. Suma lunar? minim? de radia?ie este de 2 kkal/cm p?tra?i ?i se inregistreaz? in decembrie. In martie se m?re?te ziua cre?te in?l?imea soarelui fa?? de orizont, se reduce innourarea ?i ca urmare cre?te valoarea radia?iei totale pin? la 8kkal/cm p?tra?i.

Albedoul raportul dintre radia?ia reflectat? ?i cea total? constituie in perioada de iarn? 32-39% in perioada de prim?vara ?16, -22% ?i in cea de var? ?18, -19%. Valoarea cea mai mic? (16%) a acestuia se constat? in aprilie cind nu mai este z?pad?, solurile sunt dezgolite ?i adesea foarte umede. Radia?ia maxim? efectiv?se remarc? in iulie-august. Un rol hot?ritor in formarea regimului termic al teritoriului il joac? bilan?ul de radia?ie in care cantitatea de radia?ie primt? o constituie radia?ia direct? ?i cea difuz?, iar cea emis? ? radia?ia efectiv?. Valoarea anual? a bilan?ului de radia?ie este egal? aproximativ cu 50kkal/cm p?tra?i, valoarea maxim? lunar? a bilan?ului de radia?ie care este de 9kkal/cm p?tra?i a fost inregistrat? in iulie iar cea minim? de la 0-4kkal/cm p?tra?i a fost inregistrat? in decembrie-ianuarie.

Temperatura medie anual? a aerului pe teritoriul raionului Nisporeni este pozitiv? ?i oscileaz? intre +8grade C ?i +9grade C, iar la suprafa?a solului intre +10 +11 grade C. Temperatura medie al lunii ianuarie in regiune este de ?4 grade C. Minimul absolut al temperatrilor constituie ?30 grade C in partea central? a ??rii. Perioadele reci ale anului sint scurte. Foarte frecvent aerul arctic rece se substituie cu cel cald mediteranean, fapt ce condi?ioneaz? apari?ia dezghe?urilor de iarn?.

Prim?vara ac?iunea aerului arctic Siberian trepat scade ?i se activeaz? p?trunderea aerului cald mediteranean. Pentru prim?vara este caracteristic? cre?terea rapid? a temperaturilor medii diurne ale aerului, ajungind uneori pin? la +20 grade C ?i mai sus.

In cadrul raionului ?i a p?r?ii centrale a ??rii temperatura medie a lunii martie este egal? cu +2 grade C. In aceast? perioad? infloresc primele plante de prim?var?: ghioceii, viorelele, brindu?ele, zambiile ect.

In aprilie temperatura aerului ?i a solului continu? s? creasc?. Infloresc unele specii de plante de p?dure ?i de step?. Sint cazuri de schimb?ri bru?te ale temperaturii ? geruri, inghe?uri. In luna mai temperatura medie a aerului atinge +15 grade C pe teritoriul raionului. La sfir?itul lunii mai se stabile?te o vreme de tipul celei de var?. Temperatura medie in luna iunie constituie +17 +20 grade C. Cea mai cald? lun? a anului este iulie cind temperatura medie a aerului constituie 21 grade C in centrul ??rii. In iulie ?i august zilele cu o temperatur? mai mare de +25 grade C variaz? intre 16-27. La sfir?itul lunii august temperatura aerului treptat scade, indeosebi noaptea. In octombrie mai persist? zile calde cu toate c? in timpul nop?ii pot fi uneori inghe?uri. La sfir?itul lunii noiembrie temperatura scade sim?itor, in unele zile constatindu-se o temperatur? medie negativ? diurn?. Durata perioadei f?r? ger constituie in medie 180 zile la centrul ??rii.

Cea mai mare cantitate de precipita?ii (55-85%) cade in perioada de vegeta?ie (aprilie, noiembrie). Au fost inregistrate ?i valorile lunare a precipita?iilor ?i anume cele maxime (60-70mm) revin pentru iunie, iar cele minime pentru august ? septembrie. Vara in decursul unei zile poate c?dea norma lunar? de precipita?ii. Astfel la 8 iulie 1948 au c?zut 218mm precipita?ii pe cind in al?i ani in aceea?i lun? au constituit 2-7mm (in anii seceto?i).

In perioada rece (decembrie-martie) cad doar 20-25% din cantitatea anual? de precipita?ii solide, lichide ?i mixte. Precipita?iile solide sunt caracteristice in special, pentru lunile ianuarie ? februarie. Cantitatea lor este redus? ?i constituie 5-10% din cea anual?. Stratul de z?pad? in unii ani este stabil doar in regiunea Codrilor. Precipita?iile in perioada de toamn?-iarn? sunt de lung? durat?. Ele contribuie la imbibarea solului cu ap?. Se acumuleaz? principalele rezerve de umiditate care depind mult cre?terea ?i dezvoltarea plantelor in anul urm?tor.

Regimul vinturilor. Iarna predomin? vinturile sud-estice ?i cele sudice, uneori se inregistreaz? vinturi nordice ?i nord-vestice. In luna mai frecven?a vinturilor sudice si sud ?estice scade. In urma intensific?rii influen?ei exercitate de o ramifica?ie a anticiclonului Azorelor cre?te frecven?a vinturilor de rumburi Nordice ?i nord-vestice, care in iunie devin dominante. Cu toate acestea, in perioada cald? a anului, vinturile sud-estice ?i cele sudice sunt destul de frecvent pe acest teritoriu. Aceste vinturi sunt caracterstice perioadei cum temperatura aerului de +23 grade +30 grade C (iulie, august). In octombrie concomitent cu vinturile nord-vestice frecvente in partea de nord ?i cele nordice in partea de sud.

In cadrul raionului predomin? vinturile slabe (in medie 2,5-4,5 m/s) uneori bat ?i vinturile moderate (6?10 m/s). Vinturile puternice (15 m/s) sunt proprii sezonului de prim?var? (martie-aprilie) media anual? a zilelor cu vinturi puternice variz? intre 6 ?i 50. In timpul anului se intesific? pe intreg teritoriul in lunile octombrie- aprilie. Viteza medie a vintului in perioada cald? a anului este de 2?4 m/s. Vitezele maxime (20?30 m/s ) se observ? rar. Mi?carea vintului intr-un interval de 24 ore este mai pronun?at? in lunile calde. Viteza maxim? (in iulie circa 5 m/s) se inregistreaz? in orele de amiaz?, cea minim? (circa 2 m/s) in orele de sear? ?i de noapte.

Nebulozitatea. In timpul rece al anului deasupra teritoriului raionului Nisporeni ca ?i in toat? ?ara domin? cerul acoperit. Aceasta se observ? mai rar ins? in cadrul in?l?imii moldovei centrale cit ?i in cadrul raionului nostru. In lunile de iarn? num?rul de zile cu cer senin este minim (2-3). In iulie nr de zile cu cer senin in raport cu nebulozitate total? cre?te de la 6-8 zile in partea central? a ??rii. Probabilitatea cerului senin atinge valoarea maxim? in august-septembrie. Media anual? a zilelor cu cer acoperit in raport cu nebulozitatea total? variaz? intre 115-120 zile in cadrul raionului Nisporeni. Cel mai mare nr de zile f?r? soare se observ? in decembrie ?i ianuarie (de la 14 pin? la 17 zile), cel mai mic in perioada de var? (in iulie astfel de zile aproape c? nu sint).

Iarna frecven?a cerului senin constituie 15-25% iar vara 50?55 %. In perioada rece a anului intr-un interval de 24 ore nebulozitatea maxim? revine orelor de diminea?? ?i celor de noapte, cea minim? orelor de sear? ?i celor de zi in perioada cald? a anului nebulozitatea maxim? se deplaseaz? in orele de zi. Cea minim? in orele de sear? ?i noapte. In jumatatea rece a anului se observ?, de obicei nouri stratiformi sunt mai frecven?i (40-58%) in noiembrie-decembrie. Din luna mai predomin? norii cumulus, care sint mai frecven?i (63-71%) in iunie. Intr-un interval de 24ore ace?tea sunt caracteristici cea de-a doua jum?tate a zilei.

Stratul de z?pad? este instabil, nu se depunde si nu dispare in acela?i timp pe tot teritoriul raionului aici stratul de zapad? se formeaz? in decada a treia a lunii decembrie ?i in prima decad? a lunii ianuarie. Prima z?pad? cade la sf. lui octombrie, in decembrie stratul de z?pad? devine stabil. In partea central? a ??rii, inclusiv raionul Nisporeni z?pada se men?ine 60 zile. In locurile ad?postite media celor mai mari grosimi (decade) ale stratului de z?pad? este egal? 10?25 cm, in locurile deschise cu 10?20 cm, in unele ierni straturile de z?pad? dep??e?te 50 cm in aceast? regiune.Densitatea medie a stratului de z?pad? variaz? intre 0,18-0,25 G/cm cubi. In raioanele centrale stratul de z?pad? se tope?te de regul? in decada a treia a lunii februarie ?i dispare complet la sfir?itul lunii martie. Cea mai devreme z?pad? se tope?te in decada a doua a lunii februarie, cel mai tirziu in decada a doua a lunii aprilie.

Furtunile ? In regiunea podi?ului Moldovei centrale se num?r? in medie pe an cite 35 zile cu furtuni, iar pe restul teritoriului cite 30 zile. In raionul Nisporeni nr anual de zile cu furtuni poate ajunge la 50-60 zile, totodat? maximul (8-10 zile) revine lunii iunie, minimul lunilor decembrie ?i februarie (odata la 10 ani). Furtunile au cea mai lung? durat? medie lunar? (16-25ore) in iunie. Ele sint mai frecvente in cea de-a doua jum?tate a zilei (intre orele 15-19), durata furtunilor in majoritatea cazurilor nu trece de 2 ore.

Ce?urile ? Num?rul mediu anual de zile cu cea?? variaz? in limitele 21-58 zile, dintre care 18-50 zile revin perioadei reci iar 3-8 zile revin perioadei calde. In unii ani pe in?l?imi ?i in apropierea bazinelor de ap? pot fi la 70-80 zile cu cea??. Num?rul maxim de zile cu cea?? se remarc? in decembrie-ianuarie cel minim (1-7) in lunile mai-august. Cea?a se observ? mai des dup? miezul nop?ii ?i persisit? pin? 10 ore. Durata medie a ce?ii in perioada rece a anului este de 160-387 ore in cea cald? ? de 10-33 ore, durata maxim? in unele cazuri constituie 200ore.

Grindina ? Cade mai ales in perioadele calde ale anului. Raionul Nisporeni este una dintre regiunile cele mai amenin?ate de grindin? ale ??rii. In regiunea podi?ului Moldovei Centrale se inregistreaz? in medie anual 2-3 zile cu grindin?. Num?rul cel mai mare de zile cu grindin? pe an variaz? de la 4 pin? la 8. Maximul se observ? in lunile mai ?i iunie (4-5 zile) minimul in martie ?i noiembrie (1 zi). Intr-un interval de 24 ore grindina cade de obicei dup? amiaz? (intre orele 13-19). In 45-65% de cazuri dureaz? peste 20 minute. Combaterea grindinei se face cu ajutorul unor rachete speciale.

Inghe?urile se produc prim?vara ?i toamna, datele medii ale ultimului inghe? la sol prim?vara in cadrul teritoriului raionului revin primele decade a lunii mai, cele ale primului inghe? toamna ? decadei a treia a lunii septembrie. Inghe?urile in aer prim?vara se termin? aproximativ cu 10-12 zile mai devreme decit inghe?urile la sol ?i tot cu atitea zile mai tirziu se produc toamna. In raionul Nisporeni inghe?urile in aer pe locurile deschise ?i inalte se termin? intre 25-30 martie ?i cel mai tirziu intre 14-24 mai. Num?rul mediu de zile cu inghe? la sol in aprilie ?i octombrie im partea central? a ??rii 10-12 zile, in lunile mai ?i se?tembrie in centrul ??rii avem 0,5 ? 1,0 zile.

Num?rul mediu de zile cu polei variaz? intre 10-18 zile pe podi?ul Moldovei Centrale. In perioada de formare a poleiului (octombrie-aprilie) frecven?a maxim? a acestuia ii revine lunii decembrie ?i ianuarie (4-6 zile), cea minim? revine lunii aprilie (0,1-0,3 zile). In octombrie poleiul se formeaz? odat? la 10 ani, depunerile maxime pe firele de cablu ?i pe alte construc?ii inginere?ti uneori pot atinge in diametru o valoare de 40mm sau mai mare.

Chiciura (promoroaca) ? In raion chiciura granuloas? se formeaz? la temperaturi de 0 ? 5 grade C (in 40-80% din cazuri) cea cristalin? la ?10, -20 grade C (in 50-75 din cazuri). Num?rul mediu de zile cu chiciura in locurile joase ?i ad?postite este de 5-7 iar pe in?l?imi de 10-16 zile. Frecven?a cea mai mare a zilelor cu chiciur? se inregistreaz? in decembrie-ianuarie (2-5 zile) cea mai mic? in aprilie (o data la 10 ani). Depunerile maxime pot sa ating? in diametru valori de 40-60mmsau mai mari.

Viscolul ? In regiunile centrale imp?durite se inregistreaz? o medie minim? de zile cu viscol care sunt 3-5 zile fa?? de 10-13 care se inregistreaz? in nordul ??rii. Cel mai mare num?r de zile cu viscol pe an este de 31 iar cel mai mic de 9 zile. Viscolele sunt mai frecvente in ianuarie ?i februarie (6-12 zile) mai rare in aprilie (1-2 zile) . In unele ierni aproape lipsesc. Direc?ia predominant? a vinturilor aduc?toare de viscole in raioanele centrale este cea nord-vestic?. Spulberarea z?pezii de pe suprafa?a solului in timpul viscolelor aduce pagube mari economiei na?ionale. Mijloacele principale de protec?ie a c?ilor de comunica?ie din raion ?i din ?ar? contra inz?pezirii sunt fi?iile forestiere plantate de-a lungul acestora. Pe suprafe?ele de acumulare a z?pezii este efectiv? re?inerea z?pezii cu ajutorul fi?iilor forestiere ?i a paraz?pezilor.

Vinturile fierbin?i (suhoveiurile) - Pentru teritoriul nostru este caracteristic suhoveiul de intensitate medie (de 80%) cu o vitez? de peste 8 m/s ?i un deficit de umeditate 22-29 mbar. Sau cu o vitez? mai mic? de 8 m/s ?i un deficit de umiditate (de 30-39mbar). Suhoveiuri intense se inregistreaz? mai rar. Aceste vinturi sunt mai frecvente in lunile iulie-august (in medie pe teritoriul raionului Nisporeni 5-6 zile), frecven?a medie anual? a zilelor cu suhoveiuri cre?te de la N-S ??rii iar in centru ??rii inregistreaz? 14-15 zile cu vinturi uscate ?i fierbin?i. Pentru a preveni ac?iunea d?un?toare a suhoveiului se practic? intens iriga?ia.

Caracteristica climei ?i schimb?rile fenologice in natur? pe anotimpuri

Prim?vara ? Incepe odat? cu trecerea temperaturilor medii diurne ale aerului peste 0 grade C ?i se termin? odat? cu trecerea acestora de +15 grade C. Conform datelor medii multianuale in centrul republicii prim?vara incepe la 5-7 martie. Prim?vara dureaz? in medie 55-70 zile. Uneori ea este scurt? durind circa o lun? ?i jum?tate a?a cum a fost ?n anii 1949 ?i 1963, alteori este indelungat? durind peste 3 luni, ca in anii 1955, 1957 ?i 1958. In prima decad? a lunii martie solul se dezghea?? pin? la 10 cm adincime, iar pe la 20 martie in intregime. In aceast? perioad? condi?iile sunt favorabile pentru inceperea lucr?rilor de cimp, la arbori ?i la vi?e de vie incepe circula?ia sevei. La sfir?itul lunii martie inceputul lunii aprilie media termic? diurn? a aerului trece de +5grade C . Acest interval de timp este cel mai favorabil pentru sem?natul culturilor timpurii de prim?var?. Spre sfir?itul decadei a doua a lunii aprilie temperatura medie diurn? a aerului trece de +10 grade C ?i timpul permite inceperea sem?natului p?pu?oiului ?i a altor culturi de prim?var? tirzii. La inceputul lunii mai cind temperatura medie diurn? atinge +13 +14 grade C, incep s? infloreasc? merii ?i peri. R?sare sfecla de zah?r ?i p?pu?oiul. In p?duri inflore?te fagul, ar?arul, socul ?.a. Prim?vara de?i cantitatea de precipita?ii se m?re?te intruci?iva (100-130mm), in sol din cauza evapor?rii intense se constat? o influen?? de umezeal?. Prim?vara cantitatea total? de ap? evaporat? dep??e?te cantitatea de precipita?ii atmoserice, constituind in medie 180-200mm.

Vara ? Vine odat? cu trecerea permanent? a temperaturii medii diurne peste +15 grade C. Ea incepe la 15-17 mai in partea central? a ??rii unde se afl? ?i raionul Nisporeni, ?i continu? de obicei 115-135 zile. Media lunar? a temperaturii aerului nu trece de 22 grade C. Vara scade umeditatea relativ? cre?te nr de zile cu cer senin. Cerul este mai senin in august (16-20 zile in raport cu nebulozitatea inferioar?).

Suma total? de precipita?ii din timpul verii oscileaz? in medie de 222mm in regiunea Codrilor. Maximele mediilor lunare de precipita?ii revin lunii iunie cind se inregistreaz? 60-80mm. Precipita?iile cad mai mult sub form? de ploi toren?iale (averse). Aversele deosebir de intense au fost inregistrate in luna iunie 1948, spre sfir?itul verii cantitatea de precipita?ii atmosferice scade pe tot teritoriul ??rii. In august cad in medie 40-60mm de precipita?ii.Vara mai ales in iulie incepe perioada secetoas? care dureaz? aproximativ 70-100 zile. Secete mari au fost inregistrate in anul 1946 ?i 1963, un fenomen meteorologic in perioada de var? este suhoveiul care provoac? evaporarea intens? a imezelii din sol. V?t?marea masei vegetative, p?lirea cerealelor ?.a. In iunie incepe a inflori vi?a-de-vie, griul de toamn?, cartoful. La mijlocul lui iulie inflore?te r?s?rita se incepe recoltarea orzului de prim?var? a griului de toamn?, a caiselor. In august la inceputurile lui septembrie se coc soiurile timpurii de struguri, prunele, perele, coarnele etc.

Toamna ? Incepe odat? cu trecerea temperaturilor medii diurne sub +15 grade C ?i se termin? cu trecerea acestora sub 0 grade C . In regiunea codrilor toamna incepe la 15-16 septembrie ?i dureaz? 75-80 de zile. In acest moment se observ? o sc?dere brusc? a temperaturilor medii lunare de la +14 la +16 grade C in septembrie pin? la +2,5 la +5,0 grade C in noiembrie. In septembrie predomin? un timp insorit anticiclonal care creeaz? condi?ii favorabile pentru recoltarea strugurilor , p?pu?oiului , sfeclei de zah?r , r?s?ritei ?i a altor culturi agricole. Uneori pe la mijlocul lui octombrie sunt frecven?i ciclonii nord-vestici care genereaz? ploi indelungate. Toamna precipita?iile atmosferice cad in medie uniform in fiecare lun? cite 30-40mm pe teritoriul raionului, ins? asigurarea solului cu umezeal? in perioada aceasta este insuficient?. In cea de-a doua decad? a lunii octombrie pe teritoriul raionului Nisporeni media diurn? a temperaturii aerului coboar? sub +10 grade C. In acest timp se termin? vegeta?ia activ? a principalelor culturi agricole, incep s? cad? frunzele de meri, peri, pruni, vi?a-de-vie. La sfir?itul primei decade ?i la inceputul decadei a doua a lunii noiembrie mediile termice diurne ale aerului coboar? sub +15 grade C ?i activitatea vital? a culturilor de toamn? inceteaz?.

Iarna ? Cuprinde perioada cu temperaturi negative, de la 16-18 decembrie pin? la 5-7 martie in regiunea. Podi?ului Moldovei Centrale, durata medie a iernii variaz? de la 85 de zile in partea central? a ??rii, cantitatea medie de precipita?ii constituie 70-90mm, ins? datorit? evapor?rii sc?zute ?i temperaturilor negative se creeaz? o anumit? rezerv? de umezeal?. La inceputul lunii decembrie se formeaz? primul strat sub?ire de z?pad? care se men?ine un timp scurt. In regiunea codrilor aproximativ dup? trecerea mediilor termice sub 0 grade C , se formeaz? un strat stabil de z?pad?. Perioada cu strat stabil de z?pad? dureaz? in medie 45-65 zile.

Particularit??ile agroclimatice ? Dup? gradul de asigurare cu c?ldur? ?i umezeal? necesare dezvolt?rii culturilor agricole, precum ?i dup? caracterul reliefului teritoriul rep. Moldova poate fi imp?r?it in 3 raioane agroclimatice principale ?i in dou? subraioane. Studiind harta raion?rii agroclimatice putem sesiza c? primul raion agroclimatic ocup? partea de nord, al doilea raion agroclimatic ocup? centrul ??rii ?i al treilea raion agroclimatic ocup? partea de sud a ??rii.

Raionul Nisporeni este situat cel deal doilea raion agroclimatic care ocup? partea de centru a republicii. Prim?vara trecerea mediei termice diurne a aerului peste +5 grade C se inregistreaz? intre 25 ?i 29 martie, iar terminarea inghe?urilor in aer ?i la sol are loc respectiv intre 12-19 aprilie ?i 27 aprilie-2 mai. Suma temperaturilor medii diurne ale aerului in perioada de vegeta?ie activ? a plantelor atinge 3000-3250 grade C, cantitatea de precipita?ii se inregistreaz? intre 265-335mm. Coeficientul hidrotermic in partea nordic? a raionului se caracterizeaz? printr-o ariditate de 1,1 iar in cea sudic? de 0,8. Primele inghe?uri toamna se produc in cea de-a doua decad? a lunii octombrie. In cadrul celui de-al doilea raion agroclimatic se include ?i subraionul al doilea ce cuprinde partea principal? a in?l?imii Moldovei Centrale in care se include ?i partea de N-E a raionului Nisporeni. Aici media termic? anual? a aerului este de 0,5 grade C, mai mic? decit in cel de-al doilea raion agroclimatic. Trecerea temperaturii medii diurne a aerului peste +5 grade C, ?i terminarea ultimilor inghe?uri are loc cu 1-2 zile mai tirziu. Suma temperaturilor medii diurne ale aerului in perioada de vegeta?ie activ? a plantelor constituie 3000-3150 grade C, coeficientul hidrotermic constituie 1,1-1,0.

Apele de suprafa?? ?i apele subterane [ modificare | modificare surs? ]

In raionul Nisporeni exist? un riu mare ? Prut ?i 3 riuri mai mici: Nirnova, L?pu?na ?i Cogilnic. Exist? totodat? 45 de iazuri care ocup? o suprafa?? 1580 hectare.

Din apele subterane fac parte izvoarele fintinile ?i apele minerale (Hincu).

Raionul prime?te o cantitate mic? de precipita?ii atmosferice, iar evaporarea din cauza temperaturilor ridicate in perioada cald? a anului este mai mare. De aceea toate bazinele acvatice au un debit mic, riurile ?i bazinele artificiale au un debit mai mare prim?vara in perioada topirii z?pezilor ?i dup? c?derea unor ploi abundente.

Excep?ie fac p?r?ile cu altitudini mari ca podi?ul Moldovei Centrale unde cad mai multe precipita?ii atmosferice iar riurile sunt relativ mai bogate in ap?.

Numai riurile Prut ?i Cogilnic au o lungime mai mare de 100 km fiecare. Riule?ele Nirnova ?i L?pu?na sint afluien?i ai Prutului. Aceste riule?e au direc?ia de la N-E spre S-V datorit? inclin?rii reliefului podi?ului Moldovei Centrale. Riule?ul Cogilnic se vars? spre sud in locurile M?rii Negre. Majoritatea v?ilor riurilor se dezvolt? in roci argilo-nisipoase afinate sunt largi, luncile bine exprimate, versan?ii domoli sau moderat inclina?i. Numai pe unele sectoare, unde v?ile se dezvolt? in roci dure ( calcare, marne, gresii) sunt adinci, inguste, cu versan?ii abrup?i ?i lunci slab exprimate.

Riurile enumerate se allimenteaz? din apele provenite de la ploi ?i din topirea z?pezilor, cu predominarea celor de ploaie. Apele subterane cu un rol secundar in alimentarea riurilor mai cu seam? a riurilor mici. Densitatea medie a re?elei hidrografice a raionului este de 0,48 km p?tra?i. Regimul hidrologic al riurilor noastre afecteaz? in linii generale particularit??ile climatice ale teritoriului, de aceea el are un caracter sezonier. Cu toate c? rolul principal in alimentarea riurilor apar?ine precipita?iilor atmosferice, nivelul apelor in riuri ?i debitul lor nu repet? reparti?ia anual? a precipita?iilor. In lunile iunie ?i iulie, in perioada cind cad cele mai multe precipita?ii nivelul apei in riuri se mic?oreaz? considerabil. Nivelurile cele mai ridicate ?i debitele mai mari se atest? prim?vara in timpul topirii z?pezilor. Rev?rs?rilor de prim?var? le revin 40-50 la sut? din scurgerea anual? a riurilor. Vara nivelul apelor in riuri scade brusc, mai ales in cele mici, deoarece se intensific? evaporarea ?i o mare cantitate de ap? se folose?te pentru iriga?ie. Tot vara pentru riurile noastre sint caracteristice vinturile cauzate de ploile toren?iale. Toamna ?i iarna in leg?tur? cu reducerea precipita?iilor atmosferice, care par?ial iarna cad sub form? de z?pad?, nivelul apelor in riuri scade sim?itor. Din cantitatea anual? de precipita?ii atmosferice ii revin 40?50 mm p?r?ii centrale a republicii din care face parte ?i raionul nostru.

Prutul este alimentat pluvial ?i nival. Alimentarea subteran? constituie numai 20-25 la sut?. Regimul hidrologic se schimb? in timpul topirii z?pezilor, cind riul se revars? ?i inund? lunca. In unii ani cind in Carpa?i ?i in bazinul acestui riu iarna cade mult? z?pad?, rev?rs?rile de prim?var? sunt mari ?i aduc pagube considerabile. Sint prim?veri in care nivelul apei riului Prut se ridic? brusc pin? la 8-10m. Rev?rs?ri mari au avut loc in anii 1967, 1969, 1971, cind apele Prutului au inundat mii de hectare de terenuri agricole situate in v?ile lui, multe localit??i c?i de comunica?ie. In perioada rev?rs?rilor cursul riului devine furtunos, se distrug malurile ?i se transport? o cantitate mare de aluviuni, acestea depunindu-se in lunc?. Rev?rs?rile de prim?var? dureaz? circa 2 s?pt?mini. Pentru riul Prut sint caracteristice vinturile de var? condi?ionate de ploile toren?iale. In verile secetoase nivelul apei acestui riu scade considerabil. Cele mai mici debite medii anuale se inregistreaz? toamna ?i iarna cind nivelul apei scade. Debitul riului Prut se schimb? nu numai dup? anotimpuri ci ?i in diferi?i ani in functie de cantitatea de precipita?ii atmosferice. Riul inghea?? de obicei in a doua jum?tate a lunii decembrie, mai rar in ianuarie pentru o perioad? scurt? de 1-2,5 luni. Grosimea medie a ghe?ii este de 15?25 cm. In unele ierni cind temperaturile sc?zute se men?in o perioad? mai mare stratul de ghea?? poate s? ajung? la 50 cm. In iernile cind se stabile?te o temperatur? pozitiv? timp de 1-2 ?i mai multe s?pt?mini riul se dezghea??. Inghe?area lui se caracterizeaz? prin formarea ochiurilor de ap? iar in iernile aspre se formeaz? aglomer?ri de ghea??. La sfir?itul lunii februarie ?i la inceputul lunii martie riurile se dezghea?? ?i incepe deplasarea solurilor de ghea?? care dureaz? 1-2 s?pt?mini.

Riurile mici Nirnova ?i L?pu?na afluien?ii riului Prut ?i riul Cogilnic care curge spre sud in locurile ? limanuri ale M?rii Negre, se alimenteaz? numai din precipita?ii atmosferice. Alimentarea subteran? este neinsemnat?. Aceste riuri cu un regim hidrologic instabil, au debitul anual este foarte mic. Cel mai mare debit se atest? prim?vara cind se topesc z?pezile ?i nivelul riurilor se ridic? aproximativ 1-2m. Durata rev?rs?rilor in compara?ie cu cea a riurilor mari e cu mult mai scurt?. In iernile cu pu?in? z?pad? rev?rs?rile de prim?var? sunt neinsemnate sau lipsesc. Vara din cauza evapor?rii intensive ?i a debitelor mici nivelul acestor riuri scade brusc iar unele seac? par?ial sau complet. Vinturile de var? de scurt? durat? sint condi?ionate de ploile toren?iale. Iarna riurile mici, avind o adincime neinsemnat? inghea??, de obicei pin? la fund.

Pe teritoriul raionului Nisporeni sunt foarte pu?ine lacuri naturale. Ele sint situate in lunca cursului mijlociu a riului Prut. Aceste locuri naturale de dimensiuni mici mai poart? denumirea de Prute?uri. Majoritatea lacurilor naturale sunt mici ?i cu o suprafa?? de 0,1-0,2 km p?tra?i. Ele sint amplasate in satele B?rboieni, Groze?ti, Zberoaia, B?l?ure?ti care sunt situate pe malul riului Prut. S-au format de obicei pe locurile albiei vechi a riului, au o adincime mic? sint joase ?i inml??tinite iar cea mai mare parte a lor este acoperit? cu vegeta?ie.

Nivelul apei lacurilor din lunca inundabil? a Prutului pe parcursul anului depinde de regimul hidrologic al acestui riu. In timpul rev?rs?rilor de prim?var? suprafa?a ?i lacurilor se m?re?te. Vara, datorit? evapor?rii, nivelul lor scade considerabil ?i aceste locuri i?i mic?oreaz? suprafa?a. Vara schimbarea nivelului apei in lacuri se datore?te vinturilor provocate de ploi.

Bazinele acvatice artificiale. In raionul Nisporeni au fost construite 45 iazuri ce cuprind 580 de hectare. Bazinele acvatice men?ionate au reparti?ie neuniform? pe teritoriul raionului dar ele se g?sesc aproape in fiecare sat in num?r de 2 sau 3 iazuri. Majoritatea iazurilor sint construite in v?ile riule?elor mici cu curgere permanent? sau temporar?. Aproximativ 2/3 din bazinele acvatice artificiale sunt situate la distan?e mari de localit??ile rurale ?i urbane ?i numai 1/3 din ele se g?sesc mai aproape de localit??i. Nivelul apei din iazuri depinde de sursele de alimentare, de scurgerile de pe suprafa?a de recep?ie ?i de factorii antropici. In procesul de umplere a bazinelor de ap? se observ? 2 perioade principale: de prim?var? (februarie-aprilie) ?i de var? (iunie-august). Regimul termic al bazinelor de ap? este influen?at de condi?iile climatice locale, vegeta?ia ?i condi?ile de alimentare. In bazinele acvatice temperatura stratului de ap? de la suprafa?? este aproximativ de +10 grade ?i se inregistreaz? la sfir?itul lui aprilie, temperatura maxim? lunar? de +22,7 grade se inregistreaz? in iulie, coborirea temperaturii pin? la +10 grade are loc la sfir?itul lunii octombrie.

Forma?iile de ghea?? apar la sfir?itul lui noiembrie inceputul lui decembrie. La sfir?itul lui decembrie iazurile inghea??. Durata perioadei de inghe? oscileaz? de la 80 pin? la 90 zile, grosimea ghe?ii fiind de 15?50 cm. Regimul hidrologic al iazurilor mici depinde de sursele de alimentare, de schimbul de ap? ?i de factorii antropogeni. In bazinele de ap? din raion se acumuleaz? ape ce con?in hidrocarbona?i, precum ?i ape cu hidrocarbona?i ?i sulfa?i cu o mineralizare pin? la 0,8-1,8 g/e. Apa din iazuri de folose?te pentru alimentarea intreprinderilor, pentru iriga?ie, piscicultur?, cre?terea p?s?rilor acvatice, ameliorarea sanitar? a teritoriului inconjur?tor ?i in scopuri sportive.

Apele subterane au fost eviden?iate in toate forma?iunile geologice de pe teritoriul raionului. Direc?ia general? a scurgerii subterane este orientat? de la nord spre sud. Resursele naturale ale apelor subterane formeaz? o subrafa?? delimitat? de apele riurilor Prut, Cogilnic ?i Nirnova.

Apele subterane sint principala surs? de ap? potabil? ?i de uz gospod?resc (90%). Toate localit??ile rurale folosesc in gospod?rii apele subterane. Apele subterane din valea Prutului au propriet??i de irigare satisf?c?toare, debitul lor constituie 100-180 metri cub pe or?. Pentru aprovizinarea cu ap? cea mai mare importan?? o are complexul acvifer badenian- sarma?ian, r?spindit aproape pe intreg teritoriul raionului ?i al ??rii.

In localit??ile rurale se exploateaz? ?i apele subterane de adincimi mari care ies la suprafa?? prin izvoare sau se extrag din fintini. In raionul Nisporeni avem citeva sute de izvoare ?i citeva mii de fintini de mare importan?? pentru aprovizionarea popula?iei cu ap? potabil?. Mai rar se intilnesc izvoarele cu ap? potabil? mineral? iar in unele locuri se intilnesc ape subterane minerale cu calit??i curative ?i diverse componente chimice. Pe baza unor asemenea ape a fost construit un sanatoriu pe teritoriul m?n?stirii Hincu in care se tratau oamenii. Dar in prezent acest sanatoriu a fost inchis din motive financiare. Totu?i apele minerale, inclusiv cele cu calit??i curative, pin? in prezent se exploateaz? doar par?ial. Valorificarea lor deplin? ar putea avea o mare importan?? balneologic?. In raionul Nisporeni se extrage de la adincimi apa numit? burcut? care con?ine o cantitate foarte mare de fosfor ceea ce contribuie la coroziunea sistemelor de conducte ce transport? apa c?tre consumatori. Ea este in uzul casnic, in domeniul zootehnic este mai pu?in folosit? in alimentare deoarece nu este potabil? din cauza concentra?iei foarte mari de fosfor ?i alte minerale. Pentru a deveni potabil? ar trebui supus? unor procese de epurare

Intrucit rezervele de ap? ale raionului sint limitate, iar necesit??ile cresc mereu, se planific? folosirea apelor subterane. Cu ajutorul acordat de Fonda?ia Elve?ian? prin proiectul Plan, Plai-Natal, acesta incepe s? se realizeze. In prezent in localit??ile rurale precum comuna Marinici, Hele?teni datorit? acestui proiect se sap? un num?r mare de fintini, se amenajeaz? ?i se construiesc noi izvoare de ap? de care se folose?te nemijlocit popula?ia.

Solurile [ modificare | modificare surs? ]

In raionul Nisporeni solurile constituie principala bog??ie natural?. Circa 80% din teritoriul raionului este acoperit cu cernoziomuri. De?i este destul de r?spindit? eroziunea ?i pe alocuri salinizarea, predomin? totu?i solurile fertile.

Stratul de sol din raion are grosimea de 1m pe o suprafa?? de un hectar, con?ine in medie 240 tone de humus 15 tone azot, 19 tone fosfor, 204 tone de potasiu, precum ?i o cantitate important? de microelemente, cupru, zinc, mangan, molibden ect.

Clasificarea solurilor din raionul Nisporeni se bazeaz? pe principiul profilo-substan?ial ?i genetic, precum ?i pe factorii de pedogenez?. Dup? genez? solurile raionului sint soluri de p?dure de 2 tipuri: fiind reprezentate de nr. 7 ?i 8 din cadrul h?r?ii 1)“raionarea solurilor republicii Moldova” 2) “soluri cenu?ii de p?dure, inclusiv variet??ile lor hleizate. In dependen?? de relief se disting: 1) soluri cu profilul profund ?i slab erodate intilnite mai ales in cimpiile cu pante domoale, 2) soluri r?spindite pe pantele cu o inclinare de peste 4-6 grade, puternic erodate ?i cu fertilitatea par?ial pierdut? (24%). 3) soluri de acumulare, intilne?te pe v?ile riurilor ?i in vilcele, cu o salinizare ?i umiditate excesiv? (12%). Pentru rezolvarea unor probleme de ordin agrotehnic, tehnologic ?i ameliorativ are importan?e clasificarea solurilor dup? textur?.

Solurile cu propriet??i fizice bune constituie 80% din teritoriul republicii invlusiv 63% argiloase u?oare ?i luto-argiloase ?i 17% lutoase ?i luto-nisipoase. Solurile argiloase grele ocup? 1% din suprafa??, solurile nisipo-lutoase ? 3, solurile pietroase-1,5, cele cu textur? mixt?-14,5%, ultimele sint r?spindite in lunile inundabile, pe pante ?i sectoarele cu alunec?ri de teren.

1. Solurile brune de p?dure. ? Apar?in fociesului cald ?i sint r?spindite in regiunile cu o altitudine de peste 300 metri ale podi?ului Moldovei centrale (in raioanele Nisporeni, Str??eni). Se deosebesc 2 subtipuri: slab debazificate ?i podzolite. Acestea sint cele mai vechi soluri care s-au format sub p?durile de stejar si fag. Au profilul slab diferen?iat, culoarea brun?-deschis?, uneori ro?cat? datorit? prezen?ei limonitului, textura u?oar?, structura glomerular?, afinat?, reac?ia acid? (pH=5,5-5,8): con?inutul de humus din stratul cu grosimea de 1 metru constituie circa 240 tone (hectar, nu con?in carbona?i umiditatea suficient?). Sint folosite pentru cultivarea unor specii de plante pomicole ?i a soiurilor de tutun aromat.

2.Solurile cenu?ii de p?dure. ? Apar?in fociesului cald ?i celui temperat. Formeaz? numeroase creole continui pe podi?ul Moldovei Centrale, predominind cea mai mare parte a raionului Nisporeni. Solurile cenu?ii de p?dure sau dezvoltat la o altitudine de 200-350m sub p?duri de stejar, carpen ?i stejar, de tei, frasin ?i stejar in condi?iile unui regim hidric periodic percolativ. Se eviden?iaz? 3 subtipuri: cenu?ii deschise, cenu?ii, cenu?ii inchise.

Majoritatea solurilor de primul subtip au o textur? u?oar?, cele de subtipurile al doilea ?i al treilea-de obicei, luto-argiloase. Profilul lor este bine diferen?iat in orizonturi genetice. Grosimea acestor soluri variaz? intre 40 ?i 85 cm, carbona?ii apar de obicei la 120?160 cm adincime. Structura este glomerular?-nuciform?. Au un grad de polarizare moderat care scade de la solurile cenu?ii deschise spre cele cenu?ii inchise. La fel se schimb? activitatea hidrolitic? ?i deficitul de satura?ie cu baze, cu o reac?ie acid? (pH=6,0-6,6) le este caracteristic lesivajul. In orizontul arabil al solurilor cenu?ii ?2,7 ?i ale celor brune, din care cauz? ele sunt denumite ?i soluri cenu?ii brune. Regimul hidric al solurilor cenu?ii de p?dure este favorabil (cu excep?ia anilor seceto?i).

Aceste soluri con?in substan?e nutritive in cantit??i insuficiente, reac?ioneaz? pozitiv la ingr???mintele organice, iar din ingr???mintele minerale la cele azotate. Se folosesc pe scar? larg? pentru cultivarea multor plante agricole mai ales s sfeclei de zah?r, tutunului, plantelor pomicole de specii, s?min?oase, a vi?ei de vie, in stare natural? sunt ocupate de diferite asocia?ii silvice in care predomin? speciile de stejar, frasin, tei carpen-european.

La periferiile raionului sint r?spindite ?i cernoziomurile livigate care sint mai fertile in compara?ie cu celelalte subtipuri ?i ocup? teritoriile cu altitudinile absolute de 160-270m. Ele s-au format in stepele de finea?? cu un bogat covor de diverse ierburi ceea ce a contribuit la acumularea unei cantit??i mari de humus in stratul acumulativ de 4-6%. Rezervele de humus in stratul de sol cu grosimea de 1m sint de 36410 hectare. Ele au o grosime de peste 1m, culoarea aproape neagr?. Structura granular? compozi?ia mecanic? predominant argiloas? ?i u?or argiloas? au cele mai bune propriet??i fizice ?i con?in o cantitate moderat? de azot ?i fosfor carbona?ii apar la adincimile de 70?100 cm. Sint mai umede decit celelalte cernoziomuri ?i mai pu?in dispuse spre eroziune. De pe solurile respective se ob?in cele mai mari recolte de culturi agricole, mai ales sfecl? de zah?r, tutun etc.

Diviziuni administrative [ modificare | modificare surs? ]

Raionul Nisporeni are 39 localit??i: 1 ora? ?i 38 de sate, dintre care 27 sunt organizate in 11 comune.

Atrac?ii turistice [ modificare | modificare surs? ]

• M?n?stirea V?rz?re?ti , cea mai veche m?n?stire din Basarabia ^{[ necesit? citare ]}
• M?n?stirea Hincu

Cultur? [ modificare | modificare surs? ]

In raionul Nisporeni activeaz? 30 de biblioteci publice administrate ?i finan?ate de consiliile comunit??ilor locale. ^{[10] [ este de incredere? ]}

Note [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Pagina oficial? a Raionului Nisporeni

v   ?   d   ?   m Organizarea administrativ-teritorial? a Republicii Moldova Municipii 1 B?l?i ? Chi?in?u ? Tighina Raioane Anenii Noi ? Basarabeasca ? Briceni ? Cahul ? Cantemir ? C?l?ra?i ? C?u?eni ? Cimi?lia ? Criuleni ? Dondu?eni ? Drochia ? Dub?sari ? Edine? ? F?le?ti ? Flore?ti ? Glodeni ? Hince?ti ? Ialoveni ? Leova ? Nisporeni ? Ocni?a ? Orhei ? Rezina ? Ri?cani ? Singerei ? Soroca ? Str??eni ? ?old?ne?ti ? ?tefan Vod? ? Taraclia ? Telene?ti ? Ungheni Unit??i teritoriale cu statut special Unitatea Teritorial? Autonom? G?g?uzia (raioane: Ceadir-Lunga , Comrat ?i Vulc?ne?ti ) ? Unit??ile administrativ-teritoriale din stinga Nistrului 1 Sunt enumerate doar municipiile care con?in cel pu?in dou? localit??i.