De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Regiunea Kosovo
(Vilaietul Kosovo) (in
turc?
Kosova Vilayeti
; in
albanez?
Vilajeti i Kosoves
; in
macedonean?
Покраина на Косово,
Pokraina na Kosovo
; in
sarb?
Косовски вила?ет
, cu
alfabetul latin
:
Kosovski vilajet
) a fost un
vilaiet
din
Imperiul Otoman
in
Peninsula Balcanic?
, corespunz?torul actualei provincii
Kosovo
?i p?r?ii de vest a
Republicii Macedonene
in care locuiau etnicii albanezi. Acesta a fost creat din fosta provincie
Rumelia
, ca parte a reformei administrative otomane din 1864. Ca urmare a
r?zboaielor balcanice
din 1912-1913, provincia a fost imp?r?it? intre
Muntenegru
,
Serbia
?i
Albania
.
Provincia Kosovo a avut o suprafa?? mult mai mare decat actualul
Kosovo
; ea a inclus nu numai provincia actual?, ci ?i p?r?i din nord-vestul Macedoniei, inclusiv capitala provinciei,
Skopje
(pe atunci Uskub). De?i Skopje era mai mare decat actuala
Pri?tina
(centru administrativ al provinciei), a fost de asemenea ?i mult mai semnificativ? cu toate c? popula?ia din ambele ora?e a fost de mai multe ori mai mici. Skopje a fost capitala vilaietului Kosovo. De asemenea, Kosovo cuprindea sec?iuni din regiunea Sand?ak, din actuala Serbie Central?, ?i din Muntenegru impreun? cu regiunea Kukes din jurul municipiului in actualul nord din Albania.
Grani?ele provinciei au fost schimbat pe m?sur? ce Imperiul Otoman a pierdut din suprafa?a teritoriilor controlate c?tre statele vecine, dup? Tratatul de la
Berlin
, in urma
r?zboiului ruso-turc din 1877-1878
, iar cateva p?r?i au fost date
Provinciei Monasti
de la
Provincia Salonika
. In 1878, Sanjakul Novi Pazar, o subdiviziune a provinciei Kosovo, a c?zut sub ocupa?ia armatei
Imperiului Austro-Ungar
, in conformitate cu Tratatul de la Berlin.Tratatul avea s? dureze pan? in 1908.
Popula?ia din provincie a avut un amestec de etnie sarb? ?i albanez?, cu acesta din urm? devenind majoritatea cea mai mare in etapa de existen??
[
necesit? citare
]
. Cea mai mare parte a popula?iei apar?ineau religiei
islamice
, cu prezen?e semnificative de
cre?tini ortodoc?i
, ?i ca?iva apar?inand
Bisericii catolice
.
Regiunea a fost imp?r?it? in urm?toarele sangeacuri (Ora?ele scrise inclinat sunt in
albanez?
):
- Uskub
(Skopje) cuprindea ora?ele
Skopje
,
Kumanovo
,
Ka?anik
(
Kacanik
),
?tip
,
Kratovo
?i
Ko?ani
.
- Prizren
cuprindea ora?ele
Prizren
(
Pirzerin
) ?i
Tetovo
(
Kalkandelen
; in
albanez?
Tetove
).
- ?pek
(Pe?) cuprindea ora?ele
Pe?
(?pek; in
albanez?
Peje
),
Ðakovica
(
Yakova
; in
albanez?
Gjakove
),
Gusinje
,
Berane
?i
Trgovi?te
.
- Pri?tine
(Pri?tina) cuprindea ora?ele
Pri?tina
(
Pri?tine
; in
albanez?
Prishtine
),
Kosovska Mitrovica
(Mitrovica; in
albanez?
Mitrovice
),
Vu?itrn
(
Velcetrin
; in
albanez?
Vushtrri
),
Gnjilane
(
Gjilan
) ?i
Pre?evo
(
Pre?ova
; in
albanez?
Presheve
).
- Yenipazar
(Novi Pazar) cuprindea ora?ele
Novi Pazar
,
Sjenica
(Senice),
Kola?in
(
Kola?in
),
Nova Varo?
(Yeni Varo?) ?i Prijepolje (Akova).
Lista guvernatorilor din provincie:
- pan? in 1893 : Ibrahim Edem Pasha
- 1894-1899 : Hafiz Mehmed Pasha
- 1900-1902 : Reshad Bey Pasha
- 1903-1904 : Shakir Pasha Numan
- 1905-1907 : Mehmed Shefket Pasha
- .. . . . 1908 : Hadi Pasha
- 1909-1910 : Mazhar Bey Pasha
- .. . . . 1911 : Halil Bey Pasha
- .. . . . 1912 : Ghalib Pasha
- Sureti defter-i sancak-i Arvanid,
Halil ?nalcık
, Ankara 1954.
tr
- Sureti defter-i esami vilayeti Dibra, f. 124-176, Ba?bakanlık Ar?ivi, maliyeden mudever, nr.508.
tr
- Regjistri turk i vitit 1485* - Prof. As. Dr. David Luka
tr
- A.F. Gilferding, Putovanje po Hercegovini, Bosni i Staroj Srbiji, Sarajevo, 1972, 241-245
sr