한국   대만   중국   일본 
Proton - Wikipedia Sari la con?inut

Proton

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Pentru alte sensuri, vede?i Proton (dezambiguizare) .
Proton
Structura protonului.
Clasificare: Barion
Compozi?ie: 2 quarci sus , 1 quarc jos
Grup?: Fermion
Subgrup?: Hadron
Interac?iune : Gravita?ie , electromagnetic? , slab? , tare
Simbol(uri): p, p + , N +
Antiparticul? : Antiproton
Teoretizat?: William Prout (1815)
Descoperit?: Ernest Rutherford (1919)
Mas? : 1.672621637(83) × 10 -27 kg
938.272013(23) MeV/c 2
1.00727646677(10) u [1]
Timp de via?? (particul?) : > 2.1 × 10 29 ani (stabil?)
Sarcin? electric? : +1 e
1.602176487(40) × 10 -19 C [1]
Raza sarcinii : 0.877 fm [1]
Moment electric dipolar : < 5.4 x 10 -24 e·cm
Polarizabilitate electric? : 1.20(6) x 10 -3 fm 3
Moment magnetic : 2.792847351(28) μ N
Polarizabilitate magnetic? : 1.9(5) x 10 -4 fm 3
Spin : 1 ? 2
Izospin : 1 ? 2
Paritate : +1
Condensat: I ( J P ) = 1 ? 2 ( 1 ? 2 + ) [2]

Protonii (din grecescul πρ?τον = primul) sunt particule subatomice din nucleele tuturor atomilor , avand masa m p = 1,673·10 ?27 kg ?i sarcina electric? pozitiv? q p = e = 1,602·10 ?19 C . Num?rul protonilor este caracteristic pentru to?i atomii unui element chimic . El reprezint? num?rul de sarcini nucleare Z (num?rul de sarcini electrice pozitive). Num?rul de protoni stabile?te pozi?ia elementului in sistemul periodic al lui Mendeleev : num?rul de protoni = num?rul de sarcini nucleare = num?rul de ordine . Protonul este simbolizat prin p+.

Deoarece to?i protonii unui atom au sarcin? pozitiv? ?i se afl? to?i in nucleu, apare intrebarea de ce nu se resping, fenomen fizic obi?nuit la particulele cu acela?i semn al inc?rc?turii electrice. R?spunsul este dat de teoria cuantic? a campului: protonii interac?ioneaz? nu numai prin for?a electrostatic?, dar ?i prin for?e nucleare tari . Acestea din urm? sunt transmise de gluoni .

Protonii au fost descoperi?i in anul 1919 de c?tre fizicianul Ernest Rutherford .

Raza sarcinii [ modificare | modificare surs? ]

Problema definirii razei unui nucleu este similar? cu problema razei atomice , in sensul c? nici atomii nici nucleul acestora nu au delimit?ri clare. Totu?i, nucleul poate fi reprezentat ca o sfer? de sarcin? pozitiv? pentru a analiza rezultatele experimentelor de impr??tiere a fasciculelor de electroni. Deoarece nucleul nu are limite bine definite, electronii ?v?d” o serie de sec?iuni eficace pentru care se poate considera o medie.

Raza protonului e determinat? prin impr??tierea fasciculelor de electroni pe ?inte con?inand hidrogen. E legat? de factorul de form? al impr??tierii ?i de sec?iunea eficace pentru transferul de impuls. Factorul de form? modific? sec?iunea eficace corespunz?toare unui proton punctiform.

Factorul de form? depinde de densitatea func?iei de und? a ?intei:

Factorul de form? poate fi scindat in factori de form? electric and magnetic. Ace?tia mai departe pot fi exprima?i ca o combina?ie linear? a factorilor de form? Dirac ?i Pauli.

Exist? o discrepan?? intre raza determinat? cu fascicule de electroni si cea din m?sur?tori spectroscopice cu hidrogen miuonic. Existen?a acestei discrepan?e e o enigm?. [3]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b c Mohr, P.J.; Taylor, B.N. ;i Newell, D.B. (2015), ?Valorile recomandate CODATA 2014 ale constantelor fizice fundamentale” (en.), NIST, Gaithersburg, MD, US.
  2. ^ B.P. Stein, R. Ladbury, P.F. Schewe ( ). ?Physics Update”. Physics Today . 48 (10): 9. doi : 10.1063/1.2808195 .  
  3. ^ Carlson, Carl E. ( ), ?The Proton Radius Puzzle” , Progress in Particle and Nuclear Physics  

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • I.G. Murgulescu Introducere in chimia fizic?, vol.I,1 Atomi.Molecule.Leg?tura chimic? , Editura Academiei RSR, Bucure?ti, 1976
  • I.G. Murgulescu, J. P?un Introducere in chimia fizic? vol I,3 Nucleul atomic. Reac?ii nucleare. Particule elementare Editura Academiei RSR, Bucure?ti 1982

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]