한국   대만   중국   일본 
Pocu?ia - Wikipedia Sari la con?inut

Pocu?ia

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Pocu?ia
Покуття Pokucie
—   Regiune istoric?   —

Stemă
Stem?
Coordonate: 48°31′00″N 25°02′00″E  ( {{PAGENAME}} )  /  48.516666666667°N 25.033333333333°E

?ar? Ucraina Ucraina

Prezen?? online

Poziția regiunii Pocuția
Pozi?ia regiunii Pocu?ia
Pozi?ia regiunii Pocu?ia
Harta Pocu?iei istorice (albastru-verde), dup? Jancu J. Nistor, Die moldauischen Anspruche auf Pokutien , Viena 1910

Pocu?ia (in ucrainean? Покуття , in polonez? Pokucie ) este o subregiune istoric? a Gali?iei , cuprins? intre raurile Bistri?ia din Gali?ia (afluent al Nistrului ) ?i Ceremu? (afluent al Prutului ), in zilele noastre parte a Ucrainei . Din punct de vedere istoric, a fost o regiune cultural? distinct?, locuit? de ucraineni , polonezi ?i romani . Centrul istoric al regiunii a fost ora?ul Colomeea . Denumirea regiunii poate fi tradus? prin "lang? col?", dup? numele ora?ului Cuturi (Cuti), care la randul lui inseamn? ?col?”.

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Moldova lui ?tefan cel Mare, cu Pocu?ia

Inceputurile in zon? le fac dacii intin?i in nord pan? la Vistula [1] . Rezultat al romaniz?rii popula?iei dace ( carpe ) din aceste p?r?i, romanii erau locuitori de ba?tin? in Gali?ia , lor ad?ugandu-li-se imigran?i romani din Transilvania .

Dup? Alexandru Boldur , romani alunga?i din Transilvania (probabil de triburile venite ale maghiarilor ) ?i-au indreptat exodul lor silit probabil in direc?ia nord-est deoarece curand dup? aceea apar ?tiri despre statele medievale ale bolohovenilor ?i brodnicilor .

Incepand cu 882 , Pocu?ia apar?ine Rusiei Kievene , ?i mai apoi din 1113 unuia dintre statele sale succesoare  : cnezatul de Halici-Volinia . Intre 1205 - 1241 , Pocu?ia a apar?inut Ungariei , iar dup? 1241, Poloniei [2] , pentru o scurt? perioad?.

In istoriografie e cunoscut cazul lui Otto al III-lea al Bavariei care la 1308 ajungand in captivitate la voievodul Transilvaniei , Ladislau Kan al II-lea a fost trecut la un voievod roman ?de peste mun?i” de unde a reu?it s? fug? la ruda sa, cneazul rutean al Haliciului. Am?nuntele permit s? se admit? c? ?ara voievodului roman ?de peste mun?i” se afla in sudul Haliciului la est de Carpa?i [3] .

Regiunea a fost reanexat? in 1349 de regele polonez Cazimir al III-lea . Cronicarul polonez Długosz pomene?te de o expedi?ie polon? in Moldova la 1359 , infrant? intr-o p?dure din ?ara ?ipeni?ului [4] .

In 20 ianuarie 1388 , Petru al II-lea Mu?at in unire cu fratele ?i co-regentul s?u Roman , imprumut? pe socrul s?u Vladislav (care era in c?utarea de fonduri necesare continu?rii r?zboaielor cu Ordinul Cavalerilor Teutoni ), regele Poloniei, cu 4000 de ruble, sum? redus? mai apoi la 3000 de ruble (493,440 kg argint fin) [5] primind z?log Haliciul , inlocuit apoi cu Pocu?ia, pentru cazul in care suma nu ar fi fost restituit? in trei ani. ?Noile hotare” nu erau deloc un ?inut str?in dat fiind prezen?a elementului romanesc in zon?. Lui Petru ii trebuia la nord hotar pe Nistru , iar regele Poloniei nu il putea ceda chiar cand trebuia s? fac? dovada destoiniciei sale, ci vandu sub forma unui imprumut, teritoriul inc?lcat de moldoveni .

Hart? de Beauplan a Pocu?iei, 1648
Harta Pocu?iei la 1648

Intre anii 1331 ?i 1463 , Pocu?ia este cump?rat?, r?scump?rat?, cedat? ca mo?tenire de cateva ori intre Lituania ?i Polonia sfar?ind la 1463 cand Polonia o r?scump?r? adunand banii printr-un impozit aplicat locuitorilor provinciei [6] .

In 1490 , ?tefan cel Mare s-a socotit indrept??it s? reia Pocu?ia pe care ?tefan al II-lea o pierduse [7] . Deta?amente ale o?tirii Moldovei au p?truns in Pocu?ia ?i la 22 august trupele lui ?tefan cel Mare de?ineau deja Colomeea , Haliciul ?i asediau cetatea Sniatin , polonezii propunand negocieri in rezolvarea litigiului [8] . Intre 1490 ?i 1492 regiunea este bulversat? de r?scoala ??r?neasc? a lui Muha .

Regiunea a fost disputat? intre cele dou? state, deoarece sumele imprumutate de regele polonez nu au fost returnate niciodat?. Prin victoria de la Codrii Cosminului din 1497 , ?tefan i?i int?reste autoritatea. Polonezii vor tergiversa tratativele ?i ca urmare in octombrie 1503 trupele domnului Moldovei au p?truns in Pocu?ia prin locuri ne?tiute de poloni. ?tefan cel Mare a numit in fruntea administra?iei provinciei, moldoveni, a preluat veniturile provinciei, a reglementat ridicarea la oaste ?i in paralel invit? partea advers? la tratative [9] .

Pocu?ia a constituit obiect de disput? intre Moldova ?i Polonia pe tot parcursul istoriei medievale . In vremea lui Petru Rare? existau in Pocu?ia 13 ora?e ?i targuri ?i cateva sate locuite atat de ruteni cat ?i de moldoveni. In 1531 , dup? b?t?lia de la Obertyn , Pocu?ia a fost recucerit? de polonezii condu?i de hatmanul Jan Tarnowski , care l-a invins pe domnitorul moldovean Petru Rare?.

In secolele XV - XVI un mare num?r de sate din Gali?ia se conduceau dup? dreptul romanesc ( ius valachicum ). Dovad? e ?i numele de provenien?? romaneasc? a zeci ?i zeci de sate [10] .

Mihai Viteazul a trimis pe Baba Novac cu circa 7.000 o?teni ?i pe Deli Marcu cu al?i 3.500 in Pocu?ia cu scopul de a face demonstra?ie de for?? ?i de a intarzia riposta Poloniei la opera unificatoare a voievodului [11] .

In urma diviz?rii Poloniei din 1772 , Pocu?ia a devenit parte a Imperiului Austriac , fiind incorporat? in Regatul Gali?iei ?i Lodomeriei .

Dup? incheierea Primului R?zboi Mondial ?i dizolvarea Austro-Ungariei , Pocu?ia a fost disputat? de Polonia ?i de efemerul stat Na?ional al Ucrainei Occidentale , care a avut capitala sa in Stanisl?u dup? pierderea Liovului . In timpul r?zboiului polono-ucrainean ?i al interven?iei Alia?ilor in r?zboiul civil rus , trupele poloneze conduse de generalul Franciszek Kraliczek-Krajowski ?i romane?ti conduse de generalii Nicolae Petala ?i Iacob Zadik au intrat in Pocu?ia in mai 1919 , f?cand leg?tura intre Polonia ?i Romania ca s? impiedice Republica Sovietic? Federativ? Socialist? Rus? ?i Republica Sovietic? Ungaria s? deschid? intre ele un ?coridor bol?evic” prin Pocu?ia ?i Maramure? . Dup? o scurt? ocupa?ie a estului regiunii, in august 1919, armata romaneasc? s-a retras, predand Pocu?ia autorit??ilor poloneze. [12] Dup? r?zboiul Polono-Sovietic , zona a r?mas in cadrul Poloniei.

Drept urmare a parti?iei Poloniei din 1939 intre Germania Nazist? ?i Uniunea Sovietic? , Pocu?ia a fost incorporat? in RSS Ucrainean? , pentru ca, mai apoi, dup? declan?area Opera?iunii Barbarossa , zona s? ajung? sub st?panirea german?. Dup? eliberarea ei de Armata Ro?ie , zona a r?mas in cadrul RSS Ucrainene, iar in momentul de fa?? face parte din regiunea Ivano-Frankovsk a Ucrainei.

Galerie de imagini [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ A. Boldur, Istoria Basarabiei , Bucure?ti 1992, pag.35
  2. ^ M. Iacobescu, Din istoria Bucovinei , Bucure?ti 1993, pag.63
  3. ^ I.Parasca, in ?Basarabia” Chi?in?u nr.7-1992, pag.126
  4. ^ Gh. Br?tianu , Istoria Militar? , Bucure?ti 1986, vol. II, pag. 144
  5. ^ I. C?runtu, Istoria Romaniei in date , Chi?in?u 1992, pag. 75
  6. ^ N. Iorga , Romanii de peste Prut in Basarabia , Chi?in?u nr.11-1992, pag.89
  7. ^ N. Iorga, Istoria romanilor pentru poporul romanesc , Chi?in?u 1992, pag. 80
  8. ^ N. Iorga, Istoria militar? , vol. II, Bucure?ti, 1986, pag. 342
  9. ^ N. Iorga, Istoria militar? , vol. II, Bucure?ti, 1986, pag. 372
  10. ^ ?t. Pascu, Voievodatul Transilvaniei , vol. III, Cluj, 1986, pag. 447
  11. ^ ?t. Pascu, Istoria militar? , vol. III, Bucure?ti, 1987, pag.196
  12. ^ Philippe Henri Blasen: Pocuce, injuste prius detractum, recepit... Rumanische Anspruche auf die sudostgalizische Gegend Pokutien ? In: Analele Bucovinei, 1/2014

Bibliografie suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]