Harta Pocu?iei istorice (albastru-verde), dup? Jancu J. Nistor,
Die moldauischen Anspruche auf Pokutien
, Viena 1910
Pocu?ia
(in
ucrainean?
Покуття
, in
polonez?
Pokucie
) este o subregiune istoric? a
Gali?iei
, cuprins? intre raurile Bistri?ia din Gali?ia (afluent al
Nistrului
) ?i
Ceremu?
(afluent al
Prutului
), in zilele noastre parte a
Ucrainei
. Din punct de vedere istoric, a fost o regiune cultural? distinct?, locuit? de
ucraineni
,
polonezi
?i
romani
. Centrul istoric al regiunii a fost ora?ul
Colomeea
. Denumirea regiunii poate fi tradus? prin "lang? col?", dup? numele ora?ului
Cuturi
(Cuti), care la randul lui inseamn? ?col?”.
Moldova lui ?tefan cel Mare, cu Pocu?ia
Inceputurile in zon? le fac
dacii
intin?i in nord pan? la
Vistula
[1]
. Rezultat al
romaniz?rii
popula?iei dace (
carpe
) din aceste p?r?i,
romanii
erau locuitori de ba?tin? in
Gali?ia
, lor ad?ugandu-li-se imigran?i romani din
Transilvania
.
Dup?
Alexandru Boldur
,
romani
alunga?i din Transilvania (probabil de triburile venite ale
maghiarilor
) ?i-au indreptat exodul lor silit probabil in direc?ia nord-est deoarece curand dup? aceea apar ?tiri despre
statele medievale
ale
bolohovenilor
?i
brodnicilor
.
Incepand cu
882
, Pocu?ia apar?ine
Rusiei Kievene
, ?i mai apoi din
1113
unuia dintre
statele sale succesoare
: cnezatul de
Halici-Volinia
. Intre
1205
-
1241
, Pocu?ia a apar?inut
Ungariei
, iar dup? 1241,
Poloniei
[2]
, pentru o scurt? perioad?.
In
istoriografie
e cunoscut cazul lui
Otto al III-lea al Bavariei
care la
1308
ajungand in captivitate la
voievodul Transilvaniei
,
Ladislau Kan al II-lea
a fost trecut la un voievod roman ?de peste mun?i” de unde a reu?it s? fug? la ruda sa, cneazul rutean al Haliciului. Am?nuntele permit s? se admit? c? ?ara voievodului roman ?de peste mun?i” se afla in sudul Haliciului la est de Carpa?i
[3]
.
Regiunea a fost reanexat? in
1349
de regele polonez
Cazimir al III-lea
. Cronicarul polonez
Długosz
pomene?te de o expedi?ie polon? in Moldova la
1359
, infrant? intr-o p?dure din
?ara ?ipeni?ului
[4]
.
In
20 ianuarie
1388
,
Petru al II-lea Mu?at
in unire cu fratele ?i co-regentul s?u
Roman
, imprumut? pe socrul s?u
Vladislav
(care era in c?utarea de fonduri necesare continu?rii r?zboaielor cu
Ordinul Cavalerilor Teutoni
), regele Poloniei, cu 4000 de ruble, sum? redus? mai apoi la 3000 de ruble (493,440 kg argint fin)
[5]
primind z?log
Haliciul
, inlocuit apoi cu Pocu?ia, pentru cazul in care suma nu ar fi fost restituit? in trei ani. ?Noile hotare” nu erau deloc un ?inut str?in dat fiind prezen?a elementului romanesc in zon?. Lui Petru ii trebuia la nord hotar pe
Nistru
, iar
regele Poloniei
nu il putea ceda chiar cand trebuia s? fac? dovada destoiniciei sale, ci vandu sub forma unui imprumut, teritoriul inc?lcat de
moldoveni
.
Hart? de Beauplan a Pocu?iei, 1648
Harta Pocu?iei la 1648
Intre anii
1331
?i
1463
, Pocu?ia este cump?rat?, r?scump?rat?, cedat? ca mo?tenire de cateva ori intre Lituania ?i Polonia sfar?ind la 1463 cand Polonia o r?scump?r? adunand banii printr-un
impozit
aplicat locuitorilor provinciei
[6]
.
In
1490
,
?tefan cel Mare
s-a socotit indrept??it s? reia Pocu?ia pe care
?tefan al II-lea
o pierduse
[7]
. Deta?amente ale
o?tirii Moldovei
au p?truns in Pocu?ia ?i la
22 august
trupele lui ?tefan cel Mare de?ineau deja
Colomeea
, Haliciul ?i asediau cetatea
Sniatin
, polonezii propunand negocieri in rezolvarea litigiului
[8]
. Intre 1490 ?i
1492
regiunea este bulversat? de
r?scoala ??r?neasc? a lui Muha
.
Regiunea a fost disputat? intre cele dou? state, deoarece sumele imprumutate de regele polonez nu au fost returnate niciodat?. Prin
victoria de la Codrii Cosminului
din
1497
, ?tefan i?i int?reste autoritatea. Polonezii vor tergiversa
tratativele
?i ca urmare in
octombrie
1503
trupele domnului Moldovei au p?truns in Pocu?ia prin locuri ne?tiute de poloni. ?tefan cel Mare a numit in fruntea administra?iei provinciei, moldoveni, a preluat veniturile provinciei, a reglementat ridicarea la
oaste
?i in paralel invit? partea advers? la tratative
[9]
.
Pocu?ia a constituit obiect de disput? intre Moldova ?i Polonia pe tot parcursul
istoriei medievale
. In vremea lui
Petru Rare?
existau in Pocu?ia 13
ora?e
?i
targuri
?i cateva
sate
locuite atat de
ruteni
cat ?i de moldoveni. In
1531
, dup?
b?t?lia de la Obertyn
, Pocu?ia a fost recucerit? de polonezii condu?i de
hatmanul
Jan Tarnowski
, care l-a invins pe domnitorul moldovean Petru Rare?.
In secolele
XV
-
XVI
un mare num?r de sate din Gali?ia se conduceau dup? dreptul romanesc (
ius valachicum
). Dovad? e ?i numele de provenien?? romaneasc? a zeci ?i zeci de sate
[10]
.
Mihai Viteazul
a trimis pe
Baba Novac
cu circa 7.000 o?teni ?i pe
Deli Marcu
cu al?i 3.500 in Pocu?ia cu scopul de a face demonstra?ie de for?? ?i de a intarzia riposta Poloniei la opera unificatoare a voievodului
[11]
.
In urma
diviz?rii Poloniei
din
1772
, Pocu?ia a devenit parte a
Imperiului Austriac
, fiind incorporat? in
Regatul Gali?iei ?i Lodomeriei
.
Dup? incheierea
Primului R?zboi Mondial
?i dizolvarea
Austro-Ungariei
, Pocu?ia a fost disputat? de
Polonia
?i de efemerul stat
Na?ional al Ucrainei Occidentale
, care a avut capitala sa in
Stanisl?u
dup? pierderea
Liovului
. In timpul
r?zboiului polono-ucrainean
?i al
interven?iei Alia?ilor in r?zboiul civil rus
, trupele poloneze conduse de generalul Franciszek Kraliczek-Krajowski ?i romane?ti conduse de generalii
Nicolae Petala
?i
Iacob Zadik
au
intrat in Pocu?ia in mai 1919
, f?cand leg?tura intre Polonia ?i Romania ca s? impiedice
Republica Sovietic? Federativ? Socialist? Rus?
?i
Republica Sovietic? Ungaria
s? deschid? intre ele un ?coridor bol?evic” prin Pocu?ia ?i
Maramure?
. Dup? o scurt? ocupa?ie a estului regiunii, in august 1919, armata romaneasc? s-a retras, predand Pocu?ia autorit??ilor poloneze.
[12]
Dup?
r?zboiul Polono-Sovietic
, zona a r?mas in cadrul Poloniei.
Drept urmare a
parti?iei Poloniei din 1939
intre
Germania Nazist?
?i
Uniunea Sovietic?
, Pocu?ia a fost incorporat? in
RSS Ucrainean?
, pentru ca, mai apoi, dup? declan?area
Opera?iunii Barbarossa
, zona s? ajung? sub st?panirea german?. Dup? eliberarea ei de
Armata Ro?ie
, zona a r?mas in cadrul RSS Ucrainene, iar in momentul de fa?? face parte din
regiunea Ivano-Frankovsk
a Ucrainei.
- ^
A. Boldur,
Istoria Basarabiei
, Bucure?ti 1992, pag.35
- ^
M. Iacobescu,
Din istoria Bucovinei
, Bucure?ti 1993, pag.63
- ^
I.Parasca, in ?Basarabia” Chi?in?u nr.7-1992, pag.126
- ^
Gh. Br?tianu
,
Istoria Militar?
, Bucure?ti 1986, vol. II, pag. 144
- ^
I. C?runtu,
Istoria Romaniei in date
, Chi?in?u 1992, pag. 75
- ^
N. Iorga
,
Romanii de peste Prut in Basarabia
, Chi?in?u nr.11-1992, pag.89
- ^
N. Iorga,
Istoria romanilor pentru poporul romanesc
, Chi?in?u 1992, pag. 80
- ^
N. Iorga,
Istoria militar?
, vol. II, Bucure?ti, 1986, pag. 342
- ^
N. Iorga,
Istoria militar?
, vol. II, Bucure?ti, 1986, pag. 372
- ^
?t. Pascu,
Voievodatul Transilvaniei
, vol. III, Cluj, 1986, pag. 447
- ^
?t. Pascu,
Istoria militar?
, vol. III, Bucure?ti, 1987, pag.196
- ^
Philippe Henri Blasen: Pocuce, injuste prius detractum, recepit... Rumanische Anspruche auf die sudostgalizische Gegend Pokutien ? In: Analele Bucovinei, 1/2014