Piroboridava

Piroboridava a fost o dav? situat? pu?in mai jos de confluen?a raurilor Trotu? ?i Siret , pe malul stang al Siretului , la NV de satul Poiana, Gala?i . ^[1]

Denumirea ?Piroboridava“ era folosit? de popula?ia geto-dac?, fapt consemnat de Ptolemeu in scrierile sale, men?ionand c? era unul din ora?ele prin care treceau m?rfurile de la Tomis, Calatis ?i Histria, fiind duse atat spre nordul Moldovei, cat ?i spre Ardeal. ^[2]

Primele sondaje arheologice in zon? au fost efectuate de Vasile Parvan in 1913. A urmat studierea sitului prin sondajele realizate de Vasile Parvan ?i de Gheorghe ?tefan in 1926. Activitatea a fost continuat? prin cercetarea sistematic? a ?Cet??uii” ?i a imprejurimilor de c?tre colective de arheologi conduse de Radu Vulpe ?i Ecaterina Dun?reanu-Vulpe intre anii 1927-1931, 1939-1940 ?i 1949-1950. Ultima perioad? de ample cercet?ri sistematice in situl de la Poiana este cea derulat? intre anii 1985-1990 prin colaborarea Institutului de Arheologie din Ia?i ?i a Muzeului Mixt Tecuci, colectivul fiind condus de arheologul Silvia Teodor, c?reia i s-au al?turat Stela ?au ?i Mircea Nicu. ^[3]

Situat? pe un pinten desprins din terasa inalt? a Siretului, a?ezarea era ap?rat? pe trei laturi de rapi abrupte ?i deosebit de inalte iar pe cea de a patra, de un val cu ?an?ul corespunz?tor, care o separ? de restul terasei. Dincolo de acesta, ins?, continu? locuirea cu caracter de a?ezare civil? ?i, mai departe, pe teritoriul satului, se intinde necropola, in cadrul c?reia au fost identificate ?i morminte tumulare . In acropole, s?p?turile au identificat ? suprapunand o a?ezare din epoca bronzului , precum ?i urme hallstattiene - ?ase nivele de locuire geto-dacic?, durand din sec. 4 i.e.n. pan? in sec. 1 e.n. Via?a a?ez?rii a luat sfar?it in imprejur?rile violentului conflict daco-roman. Din pricina r?scolirilor repetate ale depunerilor, nu au putut fi identificate decat locuin?e din ultima perioad?, dar, dup? resturile incomplete care au putut fi surprinse ?i in nivelele mai vechi, par s? fi fost asem?n?toare. S-ar p?rea c? erau toate locuin?e de suprafa??, cu podele de lut galben ?i cu vetre de form? geometric?, patrulatere, sau circulare, puternic arse, f??uite uneori de mai multe ori ?i adesea cu decor geometric - motive spiralice, dispuse radial, constituind adev?rate simboluri solare. Aceste locuin?e trebuie s? fi fost, cel pu?in unele, de dimensiuni mari ?i concentrarea lor in zona fortificat? sugereaz? o ordonan?? interioar? asem?n?toare cu aceea de la Pope?ti. La limita acropolei, pe marginea rapei, a putut fi surprins ?i un atelier de olar, cu cuptorul caracteristic.

In sfar?it, bog??ia ?i varietatea descoperirilor mobile atest?, pe de o parte, importan?a ocupa?iilor productive ?i a comer?ului care, aici, aproape de gura Siretului, constituia o activitate de prim ordin ?i lega cet??ile grece?ti din Dobrogea cu celelalte cet??i dacice din zona subcarpatic? a Moldovei, iar, pe de alt? parte, atest? rolul de important centru local - dav? - economic, social, administrativ ?i politic ? militar. Varietatea descoperirilor este deosebit?. Sunt atestate, ca peste tot, arme ?i unelte de fier, produse ale metalurgiei dacice ?i in acela?i timp, m?rturii ale altor preocup?ri. Dup? cum piese din os ?i teracot? atest? alte forme de produc?ie casnic? sau specializat? concurand la dezvoltarea unor me?te?uguri ?i activit??i productive tradi?ionale. Apoi ceramica obi?nuit?, cu cele trei serii tipologice: ceramica poroas?, modelat? cu mana ?i ars? oxidant, ceramica din past? fin?, modelat? cu mana ?i ars? reductor la negru, lustruit?, in sfar?it ceramica cenu?ie din past? fin?, modelat? pe roat? ?i ars? reductor la temperaturi inalte, decorat? prin lustruire.

In afara acestor piese de factur? tradi?ional? apar ?i altele preluate ?i imitate dup? cele grece?ti: amfore pseudoepigrafe, forme arse oxidant care reproduc pe cele curente in ceramica greco-roman?, boluri megariene . Sunt cunoscute, de asemenea, piese despre care nu avem certitudinea c? au fost produse local, dar care pot s? fie produse getice, importate aici din alte centre specializate, bijuterii de argint. piese de bronz. In sfar?it piese de os. Nu lipsesc nici importurile, dintre care unele din materiale pre?ioase. Sunt cunoscute astfel vase grece?ti, o frumoas? camee , m?rgele de sticl?, un scarabeu ?i multe alte piese, intre care ?i un fragment de altar de teracot? cu reprezent?ri figurate, de cel mai curat tip elenistic .

Situl arheologic de la Poiana, punct Piroboridava, se afl? pe Lista Monumentelor Istorice avizat? de Ministerului Culturii - cod GL-l-s-A-02989, unde figureaz?, distinct, ?i cele patru a?ez?ri fortificate g?site aici. ^[4]