Philippe Petain
(
Henri Philippe Benoni Omer Joseph Petain
) (n.
24 aprilie
1856
? d.
23 iulie
1951
) a fost un
mare?al al Fran?ei
care a ocupat func?ia de ?ef al statului in
Regimul de la Vichy
(Chef de l'Etat Francais)
din 1940 pan? in 1944. Petain, care in 1940 avea 84 de ani, a fost cel mai in varst? ?ef al statului francez din toate timpurile.
Erou din
Primul R?zboi Mondial
, ac?iunile sale din timpul celui de-
al Doilea R?zboi Mondial
l-au adus in fa?a tribunalului care l-a condamnat la moarte cu anularea drepturilor ?i onorurilor civice ?i militare pentru inalt? tr?dare ?i colabora?ionism cu
Germania Nazist?
. Condamnarea la pedeapsa capital? a fost comutat? de
Charles de Gaulle
in inchisoare pe via??. In zilele noastre, Petain este considerat un tr?d?tor, iar
petainisme
este un termen peiorativ folosit pentru definirea unui anumit tip de politic? reac?ionar?.
Henri Philippe Benoni Omer Joseph Petain s-a n?scut in
Cauchy-a-la-Tour
(departamentul
Pas-de-Calais
, nordul Fan?ei) in 1856. Unchiul s?u, p?rintele Lefebrve, a fost un preot catolic, fost lupt?tor in armata lui Napoleon Bonaparte. Povestirile despre armat? pe care el i le-a spus micului Petain i-ar fi decis precoce destinul viitorului mare?al. Astfel, Petain s-a inrolat in armata francez? in 1876, iar in
1887
a fost admis la Academia Militar? Saint-Cyr ?i mai apoi la ?coala Superioar? de R?zboi din
Paris
. El a avansat incet in carier?, in parte din cauza respingerii filozofiei armatei franceze cu privire la asaltul sus?inut de infanterie, fiind in favoarea ?focului incruci?at ucig?tor”. Tacticile ap?rate de el s-au dovedit in cele din urm? corecte in timpul primului r?zboi mondial. In 1890 a fost avansat la gradul de c?pitan, iar in 1900 a devenit maior ? comandant de batalion. Spre deosebire de cei mai mul?i ofi?eri francezi, a fost repartizat numai in garnizoane din Fran?a continental?, nu ?i in Africa sau Indochina. In 1911 a devenit comandantul Regimentului al 33-lea de infanterie din
Arras
. Tan?rul locotenent Charles de Gaulle, care a fost sub comanda lui in acele vremuri, scria despre aceast? perioad? c?: ?primul colonel, Petain, m-a inv??at Arta Conducerii”. In prim?vara anului 1914, Petain a primit comanda unei brig?zi, de?i mai avea inc? gradul de colonel. Cum i se spusese c? nu va fi niciodat? inaintat la gradul de general, el ?i-a cump?rat o cas? unde dorea s? se retrag? la pensionare. (Avea deja varsta de 58 de ani).
Petain s-a remarcat in timpul luptelor
primului r?zboi mondial
, fiind mai tarziu considerat un erou ?i un ?salvator al Verdunului”. La sfar?itul lunii august 1914, el a fost avansat rapid la gradul de general de brigad? ?i i s-a dat comanda Diviziei a 6-a in timpul primei b?t?lii de la
Marna
. In octombrie 1914 a fost avansat la comanda Corpului al 33-lea de armat?. Dup? luptele din prim?vara anului 1915 (a treia b?t?lie din
Artois
), a primit comanda Armatei a 2-a pe care a condus-o in ofensiva din
Champagne
din toamna aceluia?i an. In aceast? perioad? ?i-a cucerit faima de cel mai de succes comandant de pe
frontul de vest
.
Petain a comandat Armata a 2-a la inceputul
B?t?liei de la Verdun
. In timpul desf??ur?rii b?t?liei a fost promovat Comandant al Grupului de Armate Centru, compus din 52 de divizii. I-a fost atribuit? faimoasa fraz?
Nu vor trece!
francez?
?On ne passe pas!”
de?i, in realitate a fost rostit? de
Robert Nivelle
, succesorul s?u la comanda Armatei a 2-a, care avea s?-l inlocuiasc? in 1916 pe
Joseph Joffre
in func?ia de comandant suprem francez.
Datorit? uria?ului s?u prestigiu militar, Petain a ocupat pentru pu?in? vreme func?ia de ?ef al Marelui Stat Major, dup? care l-a inlocuit pe Nivelle in 1917 in func?ia de comandant suprem al armatei franceze, dup? dezastrul ?ofensivei Nivelle” ?i rebeliunea solda?ilor francezi care a urmat dezastrului. Petain a in?bu?it revolta solda?ilor prin pedepse selective ale liderilor r?scula?ilor, dar, in acela?i timp, a imbun?t??it condi?iile de via?? ale solda?ilor (hran?, imbr?c?minte ?i incartiruire, plus mai multe permisii) ?i a promis ca, pe viitor, vie?ile militarilor s? nu mai fie sacrificate in ofensive f?r? rost. Petain a planificat ?i condus o serie de ofensive cu obiectiv limitat incununate cu succes in ultima parte a anului 1917, dar, spre deosebire de englezi, nu s-a angajat in nicio ofensiv? major? pan? la venirea grosului trupelor americane in vara anului 1918.
In anul 1918 au avut loc cateva dintre cele mai importante ofensive germane de pe frontul de vest. Prima dintre acestea, "Michael" (martie), a amenin?at ruperea frontului in dou? prin separarea armatelor franceze de cele britanice. Dup? ce Petain a amenin?at c? se va retrage spre
Paris
,
Ferdinand Foch
a fost numit Generalissim Aliat, coordonator al tuturor for?elor aliate. A treia ofensiv? din acel an, "Blucher" (mai), a dus la un important ca?tig teritorial german in
Aisne
. In timpul acestei ofensive, comandantul armatei franceze vizate de atac a ignorat ordinele lui Petain, l?sandu-?i oamenii din subordine s? cad? victime ale bombardamentului ini?ial masiv al germanilor. La sfar?itul aceluia?i an, Petain a fost trecut sub ordinele lui Foch, care ?i-a asumat treptat responsabilitatea pentru conducerea ofensivelor aliate. Petain a fost avansat la gradul de mare?al in noiembrie 1918.
Petain nu s-a c?s?torit decat dup? r?zboi. Despre el au circulat zvonuri c? ar fi fost un afemeiat, iar, in momentul declan??rii b?t?liei de la Verdun, ar fi fost adus pe front direct din alcovul uneia dintre multele sale amante. Dup? r?zboi, Petain s-a c?s?torit cu o veche iubit?, Madame Hardon, care a r?mas al?turi de el pan? la sfar?itul vie?ii.
La sfar?itul r?zboiului a fost incurajat s? intre in politic?, dar a preferat s? r?man? in armat?, comandand trupele franceze participante la r?zboiul din
Rif
(1920) ?i in al doilea r?zboi marocan in
1925
. Petain s-a retras in cele din urm? ca Inspector general al armatei, la varsta de 75 de ani, in 1931.
In 1934 a fost numit in cadrul cabinetului francez ca ministru de r?zboi sau ca secretar de stat. In aceast? perioad? a fost unul dintre promotorii politicii ?
imp?ciuitoriste
” fa?? de Germania nazist?. Dup? victoria lui Franco in
r?zboiul civil spaniol
, Petain a fost numit ambasador la
Madrid
in martie 1939.
Al Doilea R?zboi Mondial ?i regimul de la Vichy
[
modificare
|
modificare surs?
]
Drapelul preziden?ial al Fan?ei vichyiste
Pan? in vara anului 1940, Petain a fost un personaj foarte pre?uit atat in ?ar? cat ?i in str?in?tate. Premierul francez
Paul Reynaud
l-a cooptat in cabinet impreun? cu generalul
Maxime Weygand
?i nou promovatul general de brigad? de Gaulle, sperand c? acest trio va ajuta la reinnoirea spiritului de rezisten?? ?i al patriotismului francezilor.
Maxime Weygand
s-a dovedit incapabil s? opreasc? inaintarea german? in a doua parte a
B?t?liei Fran?ei
. Atunci cand infrangerea Fran?ei metropolitane a devenit doar o problem? de timp, cabinetul a luat in considera?ie continuarea luptelor in Africa de nord, al?turi de alia?ii britanici. Petain a refuzat s? p?r?seasc? ?ara, iar impasul in care a intrat cabinetul a fost dezamorsat numai de demisia lui Reynaud ?i de numirea de c?tre pre?edintele
Albert Lebrun
ca nou prim-ministru a lui Petain. B?tranul mare?al a primit puteri excep?ionale din parte ?efului statului. Constitu?ionalitatea acestor schimb?ri a fost contestat? de Charles de Gaulle, dar, in acele momente, Petain a fost considerat de mul?i francezi ca salvator providen?ial al patriei.
Pe
22 iunie
, Petain a semnat armisti?iul cu Germania Nazist?, prin care accepta ca Reich-ul s? preia controlul asupra nordului ?i vestului Fran?ei, a coastei atlantice, inclusiv asupra capitalei Paris. Guvernului francez ii revenea controlul asupra a aproximativ dou? cincimi din teritoriul Fran?ei metropolitane. Capitala
de jure
a r?mas Parisul, in vreme ce capital? administrativ? a fost desemnat ora?ul
Vichy
.
Camera Deputa?ilor ?i Senatul s-au reunit intr-o ?edin?? comun? pe
10 iulie
pentru a ratifica armisti?iul. In aceea?i ?edin??, cu 569 voturi pentru, 80 impotriv? ?i 18 ab?ineri, Petain a primit dreptul de a promulga o nou? constitu?ie, care ducea la incheierea perioadei de existen?? a celei de-a
treia Republici Franceze
. In ziua urm?toare, Petain creeaz? o nou? constitu?ie, mult mai scurt? ?i mai sever? decat cea veche, instaurand o nou? capital?, un nou drapel ?i un nou imn na?ional. ?i-a asumat puteri dictatoriale, ca ??ef al statului”.
Petain a inceput s? blameze
A Treia Republic? Francez?
?i politica sa liberal? pentru infrangerea din r?zboi. El a pus bazele unui regim autoritarist. Deviza na?ional?
?
Liberte, egalite, fraternite
”
a fost inlocuit? cu una nou?:
?Travail, famille, patrie”
(Munc?, familie, patrie). Elementele conservatoare din noua conducere au folosit momentul pentru lansarea unui program ambi?ios cunoscut ca ?
Revolu?ia Na?ional?
”, prin care s-a incercat inlocuirea tradi?iilor liberale ?i seculare (laice) ale Republicii Franceze cu unele autoritarist-paternaliste ?i catolice.
Petain s-a folosit de puterile sale pentru a lua m?suri dure, de demitere a func?ionarilor republicani, de instituire a unei jurisdic?ii excep?ionale, de proclamare a unor legi
antisemite
?i de intemni?are a oponen?ilor ?i refugia?ilor str?ini. El a fost ini?iatorul ?i organizatorul ?
Legion Francaise des Combattants
” ?i a altor grupuri de sprijin al regimului s?u. Petain a devenit ap?r?torul unei Fran?e rurale ?i catolice, respingand in acela?i timp orice form? de interna?ionalism. In ciuda faptului c? Fran?a capitulase ?i devenise o marionet? a lui
Hitler
, Petain a continuat s? conduc? ghidandu-se dup? principii militare.
Nici Petain, nici vreunul dintre succesorii s?i,
Pierre Laval
,
Pierre-Etienne Flandin
ori
Francois Darlan
nu s-a opus cererilor Germaniei pentru sprijinirea indirect? a
Axei
.
Se aminte?te c? totu?i, atunci cand Hitler s-a intalnit cu Petain la
Montoire
in octombrie 1940 pentru discu?ii pe tema rolului Fran?ei in noua ?ordine european?”, mare?alul ?l-a ascultat pe Hitler in t?cere. Nici m?car o dat? nu a rostit un cuvant de simpatie pentru Germania”. Cu toate acestea, Regimul de la Vichy a r?mas un stat neutru, dar in conflict cu
Fran?a Liber?
. Dup? ce britanicii au
atacat ?i scufundat flota francez? de la Mers el Kebir
?i de la
Dakar
, Petain a hot?rat s? colaboreze cu ocupantul nazist. Petain a acceptat crearea unei for?e armate colabora?ioniste ?
Milice francaise
”, pus? sub comanda
maiorului SS
Joseph Darnand
. Aceast? for?? pronazist? a desf??urat impreun? cu for?ele germane o campanie de represiune indreptat? impotriva
Rezisten?ei
("
maquis
"). Petain l-a numit pe Darnand secretar de stat al Ministerului Ordinii (
Secretaire d'Etat au Maintien de l'Ordre
). In august 1944, Petain a incercat s? se distan?eze de crimele mili?ienilor, scriind o scrisoare lui Darnand prin care critica ?excesele” organiza?iei. Darnand i-a r?spuns sarcastic lui Petain, cum c? ar fi trebuit s? se ?gandeasc? la asta mai inainte”.
Petain a aprovizionat for?ele Axei cu mari cantit??i de bunuri manufacturate ?i stocuri de alimente ?i a ordonat trupelor din subordinea guvernului s?u sta?ionate in
colonii
s? se angajeze in lupte impotriva
Alia?ilor
in
Dakar
,
Siria
,
Madagascar
,
Oran
?i
Maroc
, pentru a respecta prevederile armisti?iului din 1940 ?i a acceptat prezen?a for?elor germane f?r? s? opun? rezisten?? in Siria,
Tunisia
?i sudul Fran?ei.
Pe
11 noiembrie
1942
, Germania a invadat ?i ocupat militar ?Zona liber?” ca urmare a
debarc?rii britanico-americane
din Africa de nord ?i a acordului amiralului vichyist
Francois Darlan
s? coopereze cu Alia?ii. De?i Fran?a vichyist? a continuat s? existe din punct de vedere oficial, Petain a r?mas doar un om de paie, de vreme ce nazi?tii au abandonat orice urm? de ?independen??” a guvernului de la Vichy. Mare?alul Petain a r?mas totu?i o figur? cu o oarecare popularitate, fiind ova?ionat de mul?ime in 1944, atunci cand a participat la slujba de
Pa?ti
de la
Catedrala Notre Dame din Paris
. Pe
7 septembrie
1944
, el ?i al?i ca?iva membri ai guvernului s?u au fost muta?i cu for?a in
Sigmaringen
(Germania), iar la scurt? vreme ?i-a dat demisia din func?ia de ?ef al statului.
In 1945, Petain a fost judecat pentru
colabora?ionism
?i, dup? ce a fost g?sit vinovat, a fost condamnat la moarte prin impu?care.
Charles de Gaulle
, care a ocupat pentru ceva vreme dup? r?zboi postul de prim-ministru al Fran?ei, i-a comutat sentin?a la inchisoare pe via??, datorit? varstei inaintate cat ?i a meritelor din timpul primului r?zboi mondial. In inchisoarea de pe
Ile d'Yeu
, o insuli?? din
Oceanul Atlantic
, Petain s-a senilizat rapid, avand nevoie de ingrijire continu?. A murit la varsta de 95 de ani, in 1951. A fost ingropat in complexul penitenciar, de?i au existat unele voci care au cerut ca r?m??i?ele sale p?mante?ti s? fie ingropate in mormantul preg?tit pentru el la Verdun.
In zilele noastre, in Fran?a, cuvantul
petainisme
define?te ideologia autoritarist? ?i reac?ionar?, care este animat? de nostalgia pentru o societate rural?, agricol?, tradi?ionalist? ?i catolic?.
- ^
Петен Анри Филипп
,
Marea Enciclopedie Sovietic? (1969?1978)
[*]
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
Philippe Petain
,
Encyclopædia Britannica Online
, accesat in
- ^
Philippe Petain
, SNAC
, accesat in
- ^
http://www.lavie.fr/archives/1995/07/13/leur-foi-guidait-leur-combat-mgr-rodhain-l-evangile-par-la-charite,1808703.php
, accesat in
- ^
Biblioteca Virtual Miguel de Cervantes
, accesat in
- ^
?Philippe Petain”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
CONOR
[*]
[[
CONOR
(authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]]
- Herbert R.Lottman,
Philippe Petain
, 1984