Pedro al II-lea al Braziliei

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Pedro al II-lea
Date personale
Nume la na?tere Dom Pedro de Alcantara Joao Carlos Leopoldo Salvador Bibiano Francisco Xavier de Paula Leocadio Miguel Gabriel Rafael Gonzaga de Braganca e Habsburgo Modificați la Wikidata
N?scut 2 decembrie 1825 ( 1825-12-02 )
Palatul Sao Cristovao, Rio de Janeiro
Decedat (66 de ani)
Paris , Fran?a
Inmormantat Catedral de Petropolis [*] [[ Catedral de Petropolis (Roman Catholic cathedral in Petropolis, Brazil)|​]]
Petropolis Modificați la Wikidata
Cauza decesului cauze naturale ( pneumonie ) Modificați la Wikidata
P?rin?i Pedro I al Braziliei
Maria Leopoldina de Austria
Fra?i ?i surori Maria a II-a a Portugaliei
Isabel Maria de Alcantara Brasileira [*] [[ Isabel Maria de Alcantara Brasileira (Brazilian noble)|​]]
Amelia a Braziliei
Prin?esa Francisca a Braziliei
Januaria Maria de Braganca [*] [[ Januaria Maria de Braganca (Princess of Brazil (1822-1901))|​]]
Paula Mariana de Braganca [*] [[ Paula Mariana de Braganca (Brazilian princess)|​]]
Miguel de Braganca, Principe da Beira [*] [[ Miguel de Braganca, Principe da Beira (scriitor brazilian)|​]]
Joao Carlos, Principe da Beira [*] [[ Joao Carlos, Principe da Beira (Portuguese prince)|​]]
Pedro de Alcantara Brasileiro [*] [[ Pedro de Alcantara Brasileiro (Son of D. Pedro I of Brazil)|​]]
Maria Isabel de Alcantara Bourbon [*] [[ Maria Isabel de Alcantara Bourbon (Brazilian noble)|​]] Modificați la Wikidata
C?s?torit cu Teresa a celor Dou? Sicilii
Copii Afonso, Prin? Imperial
Isabel, Prin?es? Imperial?
Leopoldina, Prin?es? de Saxa-Coburg-Kohary
Pedro, Prin? Imperial
Cet??enie   Brazilia [2] Modificați la Wikidata
Religie Biserica Catolic? Modificați la Wikidata
Ocupa?ie politician
monarh
om de stat Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba latin?
limba francez?
limba german?
limba englez?
limba italian?
limba spaniol?
Tupi [*] [[ Tupi (extinct Tupian language of Brazil)|​]]
limba greac?
limba portughez? Modificați la Wikidata
Apartenen?? nobiliar?
Titluri Imperador do Brasil [*] [[ Imperador do Brasil (monach of the Brazilian Empire)|​]] [1]
Familie nobiliar? Casa de Braganca
Imn regal Hino da Independencia
Imp?rat al Braziliei
Domnie 7 aprilie 1831 ? 15 noiembrie 1889
Incoronare 18 iulie 1841
Predecesor Pedro I
Semn?tur?
Prezen?? online

Pedro al II-lea (n. 2 decembrie 1825 ? d. 5 decembrie 1891 ) a fost al doilea ?i ultimul imp?rat al Braziliei .

Na?tere ?i educa?ie [ modificare | modificare surs? ]

Pedro al II-lea la varsta de 6 ani, intr-un portret f?cut la 1832 ?i trimis bunicului s?u, Francisc I al Austriei.

Pedro s-a n?scut la 2:30 a.m. la 2 decembrie 1825 la Palatul Sao Cristovao din Rio de Janeiro , Brazilia . [3] [4] [5] Prin tat?l s?u, imp?ratul Pedro I , a fost membru al ramurii braziliene a Casei de Braganza . A fost nepotul regelui portughez Joao al VI-lea ?i al lui Miguel I . [6] [7] Mama sa a fost Arhiducesa Maria Leopoldina de Austria , fiica lui Francisc al II-lea , ultimul Imp?rat Roman. Prin mama sa, a fost nepotul lui Napoleon Bonaparte ?i v?r primar cu imp?ra?ii Napoleon al II-lea al Fran?ei , Franz Joseph I al Austriei ?i Maximilian I al Mexicului . [7] [8] [9] [10]

Singurul fiu legitim al regelui Pedro I, a fost oficial recunoscut ca mo?tenitor al tronului brazilian cu titlul de Prin? Imperial la 6 august 1826. [11] Imp?r?teasa Leopoldina a murit la 11 decembrie 1826, la cateva zile dup? un avort, [12] [13] cand Pedro avea doar un an. [14]

Tat?l s?u s-a rec?s?torit doi ani ?i jum?tate mai tarziu cu Amelie de Leuchtenberg . Prin?ul Pedro a petrecut pu?in timp cu mama sa vitreg?, care in cele din urm? a abandonat ?ara doi ani mai tarziu. Chiar ?i a?a, ei au avut o rela?ie afectuoas?. [13] ?i au ?inut contact unul cu altul pan? la moartea ei in 1873. [15] Imp?ratul Pedro I a abdicat la 7 aprilie 1831, dup? un lung conflict cu liberalii. El ?i Amelie au plecat imediat in Europa pentru a o pune pe fiica lui pe tronul portughez, care a fost uzurpat de fratele s?u Miguel I. Prin?ul Imperial Pedro a devenit Dom Pedro II, imp?rat constitu?ional. [5]

Dup? ce a p?r?sit ?ara, Pedro I a selectat trei oameni care s? aib? grij? de fiul s?u: Jose Bonifacio, prietenul s?u ?i un influent lider in timpul r?zboiului brazilian de independen??, Mariana de Verna ?i Rafael, un afro-brazilian veteran al r?zboiului argentino-brazilian. [16] Bonifacio a fost demis in decembrie 1833 ?i inlocuit. [17] Pedro II i?i petrecea ziua studiind [18] cu numai dou? ore rezervate pentru distrac?ie. [19] Pasiunea pentru citit i-a permis s? asimileze orice informa?ie. [20]

Pedro a avut o copil?rie solitar? ?i nefericit?. A avut doar ca?iva prieteni de varsta lui iar contactul cu surorile sale era limitat. Mediul in care a fost crescut l-au transformat intr-o persoan? timid? care a v?zut "in c?r?i o alt? lume unde se putea izola ?i proteja". [21]

Domnie [ modificare | modificare surs? ]

O regen?? a fost numit? pentru a conduce ?ara in timpul minoratului s?u. [15] Disputele intre fac?iunile politice au dus la cateva rebeliuni ?i instabilitate, aproape anarhie. Posibilitatea de a sc?derea varsta imp?ratului in loc s? a?tepte pan? cand va implini 18 ani (02 decembrie 1843), a ap?rut din 1835 ?i a fost sprijinit? de cele dou? partide politice majore. [22] La 23 iulie 1840 Adunarea General? l-a declarat pe Pedro al II-lea in varst? de 14 ani imp?rat cu puteri depline. [23] A fost aclamat, incoronat ?i consacrat la 18 iulie 1841. [24]

C?s?torie [ modificare | modificare surs? ]

Pedro al II-lea, c. 1848 (varsta de 22 de ani). Aceasta este cea mai veche fotografie a imp?ratului din cate se cunosc.

Preocupa?i de imaturitatea ?i de faptul c? era taciturn, Curtea a crezut c? o c?s?torie i-ar imbun?t??i comportamentul ?i caracterul. Guvernul Regatului celor Dou? Sicilii a oferit mana Prin?esei Teresa Cristina . Dup? ce portretul Teresei Cristina a fost trimis lui Pedro ?i acesta a v?zut o femeie tan?r? ?i frumoas?, a acceptat imediat. [25] Noua imp?r?teas? a Braziliei a sosit la 3 septembrie 1843. Dup? ce a v?zut-o in persoan?, Pedro ?i-a dat seama c? portretul fusese o idealizare; Teresa Cristina cea real? era scund?, plinu??, cand mergea avea un ?chiop?tat pronun?at ?i de?i nu era urat?, nu era nici dr?gu??. [25] [26]
Pedro n-a f?cut prea multe ca s?-?i ascund? deziluzia. A doua zi, a avut loc ceremonia c?s?toriei.

Consolidarea puterii [ modificare | modificare surs? ]

De la sfar?itul anului 1845 pan? la inceputul lui 1846, imp?ratul a f?cut un tur al provinciilor din sudul Braziliei, c?l?torind prin Santa Catarina, Sao Paulo ?i Rio Grande do Sul. A fost incurajat de r?spunsurile calde ?i entuziaste pe care le-a primit. Acest succes l-a incurajat, pentru prima oar? in via?a lui, s? ac?ioneze cu incredere din proprie ini?iativ? ?i intui?ie. [27]

Pedro al II-lea s-a confrunt in deceniul 1848 ?i 1852 cu trei crize. Primul test a venit in confruntarea cu comer?ul cu sclavi ilegal. Acest lucru a fost interzis in 1826, ca parte a unui tratat cu Marea Britanie . Cu toate acestea, traficul a continuat nestingherit iar guvernul britanic a autorizat nave de r?zboi britanice (Actul de la Aberdeen din 1845) s? abordeze vase braziliene ?i s? caute orice urm? de comer? de sclavi. [28] In timp ce Brazilia se lupta cu aceast? problem?, a izbucnit revolta Praieira la 6 noiembrie 1848. A fost un conflict intre fac?iunile politice la nivel local din provincia Pernambuco ?i a fost in?bu?it? in martie 1849.
Un proiect de lege a fost promulgat la 4 septembrie 1850 , care a dat autoritate guvernului pentru a combate traficul ilegal de sclavi. In anul 1852 criza a fost dep??it? cand Marea Britanie a acceptat c? comer?ul a fost suprimat. [28]

A treia criz? a fost conflictul cu Argentina , in ceea ce prive?te ascendentul asupra teritoriilor adiacente la Rio de la Plata ?i navigarea liber? in aceast? zon?. [29] Incepand cu anii 1830, dictatorul argentinian Don Juan Manuel de Rosas a sprijinit revolte in Uruguay ?i Brazilia . Abia in 1850 Brazilia a fost in m?sur? s? abordeze amenin?area prezentat? de Rosas. [29] O alian?? intre Brazilia ?i Uruguay a nemul?umit Argentina. Acest lucru a condus la un r?zboi ?i r?sturnarea ulterioar? a conduc?torului Argentinei, in februarie 1852.

La inceputul anilor 1850, Brazilia se bucura de stabilitate intern? ?i de prosperitate economic?. [30] [31] Pedro a comandat construirea de drumuri ?i c?i ferate, a pus bazele unei industrii na?ionale ?i ale unui sistem bancar propriu, a liberalizat comer?ul cu toate ??rile lumii, a f?cut din a?ez?rile portuare braziliene adev?rate ora?e europene.

Via?a de familie [ modificare | modificare surs? ]

Cele dou? fiice ale lui Pedro al II-lea: prin?esele Leopoldina (stand in picioare) ?i Isabel (a?ezat?), 1855.

C?s?toria dintre Pedro al II-lea ?i Teresa Cristina a inceput prost. Cu maturitate, r?bdare ?i cu na?terea primului copil, Alfonso , rela?ia lor s-a imbun?t??it. [32] Mai tarziu Teresa a n?scut mai mul?i copii: Isabel , in 1846; Leopoldina , in 1847; ?i ultimul, Pedro, in 1848. Cei doi fii au murit in copil?rie iar imp?ratul a fost devastat. Pe lang? suferin?a ca tat? el a v?zut viitorul imperiului schimbat complet. In ciuda afec?iunii pentru fiicele sale, n-a crezut c? Prin?esa Isabel ar avea vreo ?ans? s? accead? la tron. Isabel ?i sora sa au avut o educa?ie excep?ional?, [33] dar nu au fost preg?tite pentru guvernare. Imp?ratul a exclus-o pe Isabel de la participarea la guvernare ?i la luarea deciziilor.

In jurul anului 1850, Pedro a avut aventuri discrete cu alte femei. [34] Ce mai faimoas? dintre ele a fost Luisa de Barros, Contes? de Barral, care a devenit guvernanta fiicelor imp?ratului in august 1856. [35] Acesta este doar un exemplu care ilustreaz? identitatea dual? a imp?ratului: pe de o parte "Dom Pedro II", care ?i-a efectuat asiduu datoria in rolul imp?ratului ?i, pe de alt? parte, "Pedro de Alcantara" care considera biroul imperial o povar? ?i care era mai fericit in lumea literaturii ?i a ?tiin?ei. [36]

Pedro al II-lea era obsedat de munc?. De obicei se trezea la 7 a.m. ?i nu se culca inainte de ora 2 diminea?a. Intreaga zi o dedica afacerilor de stat iar timpul liber il petrecea citind ?i studiind. [37] Prin exemplul s?u, el oferea politicienilor standarde strice. Imp?ratul cerea politicienilor s? lucreze cel pu?in opt ore pe zi ?i a adoptat o politic? strict? de selec?ie a func?ionarilor publici, bazat? pe moralitate ?i merit [38] Balurile ?i alte petreceri de la Curte au incetat dup? anul 1852.

Patron al artelor ?i ?tiin?ei [ modificare | modificare surs? ]

Pedro al II-lea, c. 1858. In anii 1850, c?r?ile au inceput s? predomine in portretele sale, ca o referin?? la rolul s?u de ap?r?tor al educa?iei.

In jurnalul s?u imp?ratul a notat in anul 1862: "M-am n?scut s? m? dedic culturii ?i ?tiin?ei". [39] Subiectele care il interesau pe Pedro includeau: antropologie , istorie , geografie , geologie , medicin? , drept , studii religioase , filozofie , pictur? , teatru , muzic? , chimie , fizic? , astronomie , poezie ?i altele. [40] Pan? la sfar?itul domniei sale, la Palatul "Sao Cristovao" existau trei biblioteci care con?ineau peste 60.000 de volume. [41]

Pasiunea pentru lingvistic? l-a indemnat pe tot parcursul vie?ii s? studieze noi limbi; ?tia s? vorbeasc? ?i s? scrie nu numai in portughez? dar ?i in: latin? , francez? , german? , englez? , italian? , spaniol? , greac? , arab? , sanscrit? , chinez? , ebraic? , occitan? ?i tupi-guarani . [42]

El a devenit primul fotograf brazilian, cand a achizi?ionat un dagherotip in martie 1840. [43] [44] A infiin?at un laborator in Sao Cristovao dedicat fotografiei ?i altul pentru chimie ?i fizic?. El a avut, de asemenea, un observator astronomic.

Erudi?ia imp?ratului l-a uimit pe Friedrich Nietzsche atunci cand cei doi s-au intalnit. [45] Victor Hugo i-a spus: "Sire, sunte?i un mare cet??ean, sunte?i nepotul lui Marc Aureliu ". [46] A devenit membru: al Royal Society , al Academiei Ruse de ?tiin?e, al Academiei Regale de ?tiin?? ?i Art? a Begiei, a Societ??ii Geografice Americane. In 1875 a fost ales in Academia de ?tiin?e a Fran?ei, onoare acordat? anterior numai a doi ?efi de stat: Petru I al Rusiei ?i Napoleon Bonaparte . [47]

Pedro al II-lea avea coresponden?? cu oameni de ?tiin??, filozofi, muzicieni, ?i al?i intelectuali. Mul?i dintre coresponden?i i-au devenit prieteni, inclusiv: Richard Wagner , [48] Louis Pasteur , [49] Louis Agassiz , [50] John Greenleaf Whittier , [51] Michel Eugene Chevreul , [52] Henry Wadsworth Longfellow , [53] Arthur de Gobineau , [54] Frederic Mistral , [55] Alessandro Manzoni , [56] Alexandre Herculano, [57] Camilo Castelo Branco [58] and James Cooley Fletcher . [59]

Imp?ratul a construit, din proprii lui bani, Conservatorul Na?ional de Muzic?, apoi, in 1857, Academia Imperial? de Muzic? ?i Opera Na?ional?. Cei mai talenta?i tineri erau trimi?i in Europa, tot pe socoteala imp?ratului, pentru a se perfec?iona. Deoarece Pedro al II-lea nu putea tr?i f?r? muzic?, Teatrul liric din Rio de Janeiro ajunsese, in a doua jum?tate a secolului al XIX-lea, centrul intelectual ?i social al Capitalei. A adus in Brazilia pictori, sculptori ?i arhitec?i francezi, care au creat in noul Imperiu opere plastice baroce sau neoclasice, devenite curand modele pentru arti?tii locali.
In timpul domniei sale a fost creat "Institutul brazilian de istorie ?i geografie". De asemenea, a finan?at crearea Institutului "Pasteur". Eforturile sale erau recunoscute acas? ?i in str?in?tate. Charles Darwin a spus despre el: "Imp?ratul face atatea pentru ?tiin??, c? fiecare om de ?tiin?? este obligat s?-i arate cel mai mare respect". [60]

Apogeul [ modificare | modificare surs? ]

Pedro al II-lea la varsta de 49 de ani (1875).

Victoria diplomatic? asupra Imperiului britanic ?i victoria militar? asupra Uruguay -ului in 1865, urmat? de incheierea cu succes a r?zboiului cu Paraguay -ul, in 1870, a inaugurat ceea ce este considerat "epoca de aur" ?i apogeul Imperiului brazilian. In general, anii 1870 au fost prosperi pentru na?iune ?i monarhul ei. Reputa?ia interna?ional? a Braziliei a crescut rapid ?i, cu excep?ia Statelor Unite, a fost neegalat? de alt? na?iune american?. [61] Economia a inceput un curs de cre?tere rapid? ?i imigra?ia a inflorit.

Pedro al II-lea a fost unul dintre pu?inii care s-au opus sclaviei, pe care o considera "o ru?ine na?ional?". In 1823, sclavii reprezentau 29% din popula?ia Braziliei, dar aceast? cifr? a sc?zut la 15,2% in 1872. [62] Abolirea sclaviei a fost un subiect delicat in Brazilia. Sclavii erau folosi?i de toat? lumea, de la cei mai boga?i la cei mai s?raci. [63] Imp?ratul a dorit s? pun? cap?t sclaviei treptat, pentru atenuarea impactului asupra economiei na?ionale. El a ignorat in mod con?tient deteriorarea imaginii sale ?i consecin?ele asupra monarhiei, din cauza sprijinului s?u pentru abolirea sclaviei. [64]

Dup? ce sursa de furnizare de sclavi noi de peste m?ri a fost eliminat?, Pedro al II-lea ?i-a indreptat aten?ia, in anii 1860, asupra sursei care a mai r?mas: copiii sclavilor. La ini?iativa sa, in cele din urm?, legisla?ia a fost modificat?. La 28 septembrie 1871 a fost promulgat proiectul "Legea na?terii libere", prin care to?i copiii n?scu?i de sclave dup? aceast? dat? erau considera?i liberi. [65] [66]

Fiica lui mai mic?, Leopoldina, care avea 23 de ani, a murit la Viena de febr? tifoid? , la 7 februarie 1871. La 25 mai 1871, Pedro ?i so?ia sa au c?l?torit in Europa. Cand a ajuns la Lisabona , s-a intalnit cu mama sa vitreg?, Amelie de Leuchtenberg . Cei doi nu se mai v?zuser? de 40 de ani, iar intalnirea a fost emo?ionant?.

Imp?ratul a vizitat: Spania , Marea Britanie , Belgia , Imperiul german , Austro-Ungaria , Regatul Italiei , Egiptul, Regatul Greciei , Elve?ia ?i Fran?a . La Coburg a vizitat mormantul fiicei sale. A c?l?torit sub numele de "Dom Pedro de Alcantara" ?i a stat numai la hotel. S-a intors in Brazilia la 31 martie 1872. In 1876 imp?ratul a c?l?torit din nou in str?in?tate, de data asta in Statele Unite . A ajuns la ora?ul New York la 15 aprilie 1876; a c?l?torit prin toat? ?ara, pan? la San Francisco in vest, New Orleans in sud, Washington, D.C. , ?i chiar pan? la Toronto , din Canada . Apoi a traversat Atlanticul ?i a mai vizitat: Danemarca , Suedia , Finlanda , Imperiul rus , Imperiul otoman , Olanda ?i Portugalia. S-a intors in Brazilia la 22 septembrie 1877.

Declinul ?i c?derea [ modificare | modificare surs? ]

Caricatur? de Angelo Agostini ridiculizand dezinteresul lui Dom Pedro al II-lea fa?? de politic? (1887).

In anii 1880, Brazilia a continuat s? prospere ?i diversitatea social? a crescut semnificativ. Pe de alt? parte, scrisorile scrise de Pedro al II-lea descoper? un om in toat? firea obosit de varst? ?i cu perspective pesimiste. [67] A r?mas respectuos fa?? de datoria lui ?i a fost meticulos in indeplinirea sarcinilor cerute de biroul imperial, de?i de multe ori f?r? entuziasm.

Datorit? cre?terii "indiferen?ei sale fa?? de soarta regimului" ?i a lipsei sale de ac?iune in sprijinul sistemului imperial dup? ce aceasta a fost contestat, istoricii au atribuit "responsabilitatea prim? ?i poate singura" pentru dizolvarea monarhiei imp?ratului insu?i.

Dup? experien?a lor de pericole ?i obstacole de guvernare, personalit??ile politice care au ap?rut in anii 1830 s-au uitat la imp?rat ca fiind o surs? fundamental? de autoritate esen?ial? atat pentru conducere ?i pentru supravie?uirea na?ional?. [68] Prin anii 1880 clasa politic? a fost inlocuit? aproape in intregime de o alt? genera?ie de politicieni care nu au avut nici o experien?? de regen?? ?i de primii ani ai domniei lui Pedro cand pericole interne ?i externe au amenin?at existen?a na?iunii. Ei au cunoscut doar o administra?ie stabil? ?i de prosperitate. In contrast puternic cu cei din epoca anterioar?, tineri politicieni nu au v?zut nici un motiv s? sprijine ?i s? apere biroul Imperial ca o for?? unificatoare benefic? pentru na?iune. [68]

Republicanismul era un crez elitist care nu s-a dezvoltat in Brazilia, avand pu?in sprijin in provincii. Dar o amenin?are grav? la adresa monarhiei a fost o combina?ie de idei republicane, cu difuzarea pozitivismului printre randurile ofi?erilor cu grade medii sau mici care au condus la indisciplina corpului armatei. Ei visau la o republic? dictatorial?, pe care o credeau superioar? monarhiei liberal democratice.

Pedro al II-lea in 1888.

Starea de s?n?tate a imp?ratului s-a deteriorat, iar medicul personal i-a sugerat s? mearg? in Europa, pentru tratament medical. I-a urmat sfatul ?i a p?r?sit Brazilia la 30 iunie 1887. In timp ce se recupera dup? dou? s?pt?mani petrecute intre via?? ?i moarte, la 22 mai a primit ?tirea c? sclavia s-a abolit in Brazilia (Lei Aurea). [69] Intins in pat, cu o voce slab? ?i cu lacrimi in ochi a spus: "Mare popor! Mare popor!". [69] S-a intors in Brazilia la 22 august 1888 ?i a fost primit cu mare entuziasm.

Pozitivismului a lansat o lovitur? de stat ?i a instituit republica la 15 noiembrie 1889 . Pu?inii oameni care au asistat la ceea ce s-a petrecut nu ?i-au dat seama c? a fost o rebeliune. In timpul intregului calvar, Pedro al II-lea nu a ar?tat nici o emo?ie, ca ?i cum ar fi fost indiferent cu privire la rezultat. A respins toate sugestiile pentru contracararea rebeliunii. El ?i familia sa au fost trimi?i in exil, la 17 noiembrie 1889 .

Imp?r?teasa Teresa Cristina a murit la cateva zile dup? ce au ajuns in Europa, iar Isabel ?i familia ei s-au mutat in alt loc in timp ce tat?l ei a r?mas la Paris. In ultimii doi ani a fost singur ?i melancolic, a tr?it in hoteluri modeste, f?r? bani ?i scriind in jurnal despre visul de a i se permite s? se intoarc? in Brazilia. [70] [71] [72]

Intr-o zi a f?cut o plimbare lung? intr-o tr?sur? deschis? de-a lungul Senei , de?i era foarte frig. Dup? ce s-a intors la hotel, nu s-a sim?it bine; boala a progresat intr-o pneumonie , in urm?toarele zile. [70] Pedro al II-lea a murit la 5 decembrie 1891, inconjurat de familia sa. [73] Ultimele sale cuvinte au fost: "Fie ca Dumnezeu s?-mi indeplineasc? aceste ultime dorin?e, pace ?i prosperitate pentru Brazilia..." [74]
Prin?esa Isabel a dorit s? ?in? o ceremonie de inmormantare discret? ?i privat?. In cele din urm?, a acceptat cererea guvernului francez pentru funeralii de stat. [75]

La 9 decembrie, la inmormantare, pe lang? familia lui Pedro al II-lea au asistat Amadeo , fostul rege al Spaniei, Francisc al II-lea , fostul rege al celor Dou? Sicilii, Isabela a II-a , fosta regin? a Spaniei, Filip, conte al Parisului ?i al?i membri ai familiilor regale europene; politicieni ?i diploma?i, arti?ti, oameni de ?tiin??. Guvernul republican brazilian, "speriat de vreo reac?ie la moartea imp?ratului", a interzis orice reac?ie oficial?. [76]

Arbore genealogic [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ https://www2.senado.leg.br/bdsf/item/id/242475   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  2. ^ https://www.brasilparalelo.com.br/artigos/dom-pedro-ii   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  3. ^ Besouchet (1993) , p. 39.
  4. ^ Carvalho (2007) , pp. 11?12.
  5. ^ a b Olivieri (1999) , p. 5.
  6. ^ Besouchet (1993) , p. 40.
  7. ^ a b Schwarcz (1998) , p. 47.
  8. ^ Barman (1999) , p. 1.
  9. ^ Carvalho (2007) , p. 14.
  10. ^ Besouchet (1993) , p. 41.
  11. ^ Calmon (1975) , p. 5.
  12. ^ Calmon (1975) , p. 15.
  13. ^ a b Carvalho (2007) , p. 16.
  14. ^ Carvalho (2007) , p. 13.
  15. ^ a b Carvalho (2007) , p. 20.
  16. ^ Carvalho (2007) , p. 31.
  17. ^ Schwarcz (1998) , p. 57.
  18. ^ Carvalho (2007) , p. 27.
  19. ^ Olivieri (1999) , p. 8.
  20. ^ Lyra (v.1, 1977) , p. 50.
  21. ^ Carvalho (2007) , p. 29.
  22. ^ Lyra (v.1, 1977) , p. 67.
  23. ^ Bueno (2003) , p. 194.
  24. ^ Schwarcz (1998) , p. 73.
  25. ^ a b Carvalho (2007) , p. 52.
  26. ^ Barman (1999) , p. 97.
  27. ^ Barman (1999) , p. 111?112.
  28. ^ a b Barman (1999) , p. 122?123.
  29. ^ a b Barman (1999) , p. 125.
  30. ^ Barman (1999) , p. 159.
  31. ^ Schwarcz (1998) , p. 100.
  32. ^ Carvalho (2007) , p. 73.
  33. ^ Barman (1999) , p. 151.
  34. ^ Barman (1999) , p. 128.
  35. ^ Barman (1999) , pp. 147?148.
  36. ^ Carvalho (2007) , p. 80.
  37. ^ Barman (1999) , p. 134.
  38. ^ Carvalho (2007) , p. 83.
  39. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 104.
  40. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 99.
  41. ^ Carvalho (2007) , p. 227.
  42. ^ Carvalho (2007) , p. 226.
  43. ^ Vasquez (2003) , p. 77.
  44. ^ Schwarcz (1998) , p. 345.
  45. ^ Carvalho (2007) , p. 230.
  46. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 258.
  47. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 255.
  48. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 185.
  49. ^ Lyra (v.3, 1977) , p. 49.
  50. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 193.
  51. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 238.
  52. ^ Lyra (v.3, 1977) , p. 57.
  53. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 236.
  54. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 195.
  55. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 196.
  56. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 187.
  57. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 179.
  58. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 200.
  59. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 201.
  60. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 182.
  61. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 9.
  62. ^ Vainfas (2002) , p. 239.
  63. ^ Olivieri (1999) , p. 43.
  64. ^ Barman (1999) , pp. 224?225.
  65. ^ Lyra (v.2, 1977) , p. 170.
  66. ^ Barman (1999) , p. 238.
  67. ^ Barman (1999) , p. 298.
  68. ^ a b Barman (1999) , p. 318.
  69. ^ a b Lyra (v.3, 1977) , p. 62.
  70. ^ a b Carvalho (2007) , pp. 238.
  71. ^ Besouchet (1993) , p. 595.
  72. ^ Lyra (v.3, 1977) , pp. 156?157.
  73. ^ Lyra (v.3, 1977) , p. 165.
  74. ^ Besouchet (1993) , p. 30.
  75. ^ Calmon (1975) , p. 1896.
  76. ^ Schwarcz (1998) , p. 493.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Commons
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Pedro al II-lea al Braziliei


Pedro al II-lea al Braziliei
Na?tere: 2 decembrie 1825 Deces: 5 decembrie 1891
Titluri regale
Predecesor:
Pedro I
Imp?rat al Braziliei
7 aprilie 1831 ? 15 noiembrie 1889
Monarhie abolit?
Regalitate brazilian?
Predecesor:
Prin?esa Maria
Prin? Imperial al Braziliei
2 decembrie 1825 ? 7 aprilie 1831
Succesor:
Prin?esa Maria