Papa Leon al XIII-lea

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Leon al XIII-lea
Date personale
Nume la na?tere Gioacchino Vincenzo Raffaele Luigi Pecci Modificați la Wikidata
N?scut [1] [2] [3] [4] Modificați la Wikidata
Carpineto Romano , Lazio , Italia [5] [6] Modificați la Wikidata
Decedat (93 de ani) [1] [2] [3] [4] Modificați la Wikidata
Roma , Regatul Italiei [6] Modificați la Wikidata
Inmormantat Bazilica Sfantul Ioan din Lateran Modificați la Wikidata
Cauza decesului cauze naturale Modificați la Wikidata
P?rin?i Domenico Lodovico Pecci [*] [[ Domenico Lodovico Pecci (Italian noble and soldier (1767-1836))|​]]
Anna Francesca Prosperi Buzi [*] [[ Anna Francesca Prosperi Buzi (Italian noblewoman (1772-1824))|​]] Modificați la Wikidata
Fra?i ?i surori Giuseppe Pecci [*] [[ Giuseppe Pecci (Italian cardinal (1807-1890))|​]]
Giovanni Battista Pecci [*] [[ Giovanni Battista Pecci (Italian noble (1802-1881))|​]] Modificați la Wikidata
Cet??enie   Statele Papale ( ? )
  Regatul Italiei ( ? ) Modificați la Wikidata
Religie Biserica Catolic? [7] Modificați la Wikidata
Ocupa?ie preot romano-catolic [*]
Monsenior
nun?iu apostolic
arhiepiscop
pap?
scriitor Modificați la Wikidata
Locul desf??ur?rii activit??ii Roma
Statele Papale Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba italian?
limba latin? [8] Modificați la Wikidata
Activitate
Inceput de pontificat 20 februarie 1878
Final de pontificat 20 iulie 1903
Predecesor Pius IX
Succesor Pius X
Semn?tur?

Leon al XIII-lea , n?scut Gioacchino Pecci (n. 2 martie 1810 , Carpineto Romano , Italia ? d. 20 iulie 1903 , Vatican ), a fost al 256-lea Pap? din 20 februarie 1878 pan? la moartea sa.

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Gioacchino Vincenzo Raffaele Luigi Pecci s-a n?scut la 2 martie 1810 , la Carpineto Romano , ?i era al ?aselea din cei ?apte copii ai contelui Lodovico Pecci ?i a so?iei sale, Anna Prosperi-Buzi. A existat o oarecare indoial? asupra originii nobile a familiei Pecci, iar atunci cand tan?rul Gioacchino a cerut admiterea in Academia dei Nobili din Roma, a intampinat o oarecare impotrivire drept pentru care a scris istoria familiei, ar?tand c? Pecci din Carpineto se trage din familia Pecci din Siena, constran?i s? emigreze in statul papal in prima jum?tate a secolului al XVI-lea, in timpul lui Clement al VII-lea , intrucat aveau leg?turi cu familia Medici.

Pe cand avea opt ani a fost trimis la studii, impreun? cu fratele s?u, Giuseppe, in varst? de zece ani, la noua ?coal? a iezui?ilor din Viterbo, actualul seminar. A r?mas acolo ?ase ani ( 1818 - 1824 ), unde a dobandit binecunoscuta u?urin?? de a se folosi de latin? ?i de italian?, lucru admirat mai tarziu in scrierile sale oficiale ?i in poemele sale. Un mare merit l-a avut in acest sens profesorul s?u, p?rintele Leonardo Garibaldi. Cand in 1824 Collegio Romano a fost redat iezui?ilor , Gioacchino ?i fratele s?u Giuseppe au inceput aici studiile de ?tiin?e umane ?i de retoric?.

Era inc? nesigur asupra chem?rii sale, de?i mama lui dorea ca el s? imbr??i?eze starea clerical?. Asemenea altor tineri romani din acea vreme care ?inteau spre o carier? public?, el a studiat, pe lang? teologie, dreptul canonic. In 1832 ob?ine doctoratul in teologie, motiv pentru care, dup? dificult??ile men?ionate mai sus, cere s? fie primit in Academia nobililor ecleziastici ?i incepe studiul dreptului civil la Universitatea de stat "Sapienza" din Roma . Datorit? talentelor sale ?i a protec?iei cardinalilor Sala ?i Pacca, papa Grigore al XVI-lea l-a numit prelat al casei, in ianuarie 1837 , de?i nu era inc? preot. In luna martie 1837 a fost numit ?prelat al Tribunalului”.

In timpul epidemiei de holer? din Roma , l-a asistat cu abilitate pe cardinalul Sala in indatoririle sale de supraveghetor al tuturor spitalelor din ora?. Zelul ?i abilitatea sa l-au convins pe cardinalul Sala c? Pecci era potrivit pentru responsabilit??i mari ?i, la randul s?u, l-a indemnat s? intre in preo?ie, ad?ugand c? era posibil ca in curand s? fie promovat intr-o func?ie unde ar fi fost necesar? preo?ia. Cedand acestor solicit?ri, este hirotonit preot la 31 decembrie 1837 de cardinalul Odeschalchi, vicarul Romei, in capela Sfantul Stanislau. Func?ia la care se referea cardinalul Sala era aceea de guvernator civil al ora?ului Benevento aflat sub jurisdic?ia Sfantului Scaun ?i situat in centrul Regatului Neapole. Papa Grigore al XVI-lea considera c? aici este nevoie de un delegat tan?r ?i energic, iar la propunerea cardinalului Lambruschini ?i a cardinalului Sala, mons. Pecci este numit in aceast? func?ie la 2 februarie 1838 . Rezultatele ob?inute in trei ani de delegatul la Benevento l-au determinat pe papa Grigore al XVI-lea s?-i incredin?eze acestuia o alt? misiune acolo unde era nevoie de o personalitate puternic?. Astfel, Pecci a fost trimis mai intai in Spoleto, dar la 17 iulie 1841 este trimis in Perugia .

In ianuarie 1843 este numit nun?iu la Bruxelles , succedand in func?ie monseniorului Fornari, numit nun?iu la Paris . La 19 februarie a aceluia?i an este consacrat arhiepiscop titular de Damiata de c?tre cardinalul Lambruschini.

In 1846 , intrucat scaunul episcopal din Perugia devenise vacant, papa Grigore al XVI-lea il nume?te pe mons. Pecci episcop de Perugia, cu p?strarea titlului de arhiepiscop. Astfel, la 26 mai 1846 mons. Pecci se intoarce in Roma, dup? ce petrecuse o lun? la Londra ?i alta la Paris , ocazie cu care a intalnit multe personalit??i ?i a c?p?tat experien?e ?i idei noi. Intors in Roma, mons. Pecci il afl? pe pap? pe patul de moarte. La 27 iulie 1853 intr? solemn in Perugia, unde r?mane pentru treizeci ?i doi de ani. Papa Grigore al XVI-lea inten?iona s?-l creeze cardinal, dar moartea sa ?i evenimentele care au tulburat primii ani ai pontificatului papei Pius al IX-lea au amanat aceast? onoare pan? la 19 decembrie 1853 . Papa Pius al IX-lea dorea s?-l aib? in preajma sa, dar mons. Pecci a preferat Perugia. Totu?i, in august 1877 , la moartea cardinalului Angelis, papa Pius al IX-lea il nume?te trezorier, a?a incat mons. Pecci este obligat s? locuiasc? in Roma. Papa Pius moare la 7 februarie 1878 , iar conclavul, dup? trei scrutine, il alege pe cardinalul Pecci, cu un num?r de patruzeci ?i patru de voturi din ?aizeci ?i unu.

In timpul pontificatului s?u, Leon al XIII-lea, cu abilitatea sa diplomatic?, a reu?it s? pun? cap?t rupturilor, s? dep??easc? dificult??ile ?i s? stabileasc? bune rela?ii cu aproape toate puterile lumii. Credin?a catolic? a f?cut mari progrese: Leon al XIII-lea a creat dou? sute patruzeci ?i opt de episcopii ?i arhiepiscopii ?i patruzeci ?i opt de vicariate sau prefecturi apostolice. Catolicii de rit oriental au fost in aten?ia sa in mod deosebit: a avut fericirea de a vedea sfar?itul schismei ap?rute in 1870 printre uni?ii armeni ?i care s-a incheiat in 1879 prin convertirea mons. Kupelian ?i a altor episcopi schismatici. A fondat in Roma un colegiu pentru studen?ii armeni (1884), iar prin divizarea Colegiului Sfantul Atanasie le-a putut oferi rutenilor un colegiu; in 1882 reformase deja ramura rutean? a Ordinului Sfantul Vasile cel Mare . Pentru caldei a fondat la Mosul un seminar pe care l-a incredin?at grijii dominicanilor. Intr-o enciclic? memorabil? din 1897 f?cea apel la to?i schismaticii din Est, invitandu-i s? se intoarc? la Biserica Universal?, ?i a stabilit reguli pentru reglementarea rela?iilor dintre diferitele rituri in ??rile cu mai multe rituri. Chiar ?i printre cop?i eforturile sale de unire au f?cut progrese.

Prin enciclica " Aeterni Patris " din 1880 a recomandat studierea filosofiei scolastice, in special cea a sfantului Toma de Aquino , in contextul neotomismului . A infiin?at in Roma colegiul Appolinare, un institut superior pentru studierea clasicilor latini, greci ?i italieni. La propunerea sa, la Roma a fost infiin?at ?i un colegiu pentru seminari?tii din Boemia . Tot el a infiin?at ?i ziarul L'Osservatore Romano ⁠( en ) [ traduce?i ] .

In timpul pontificatulului s?u ordinele religioase au cunoscut o nou? inflorire; au fost fondate ordine noi, ordinele vechi s-au imbog??it in voca?ii.

Scrisoarea Enciclic? Humanum genus din 20 aprilie 1884 a papei Leon al XIII-lea reprezint? unul dintre cele mai virulente ?i avizate rechizitorii la adresa Francmasoneriei .

Papa Leon al XIII-lea nu avea o s?n?tate prea robust?, dar regularitatea metodic? a vie?ii sale l-a men?inut in putere. A murit la Roma, la 20 iulie 1903 , dup? dou?zeci ?i cinci de ani de pontificat.

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b ?Papa Leon al XIII-lea” , Gemeinsame Normdatei , accesat in  
  2. ^ a b Leo XIII , Encyclopædia Britannica Online , accesat in  
  3. ^ a b Pope Leo XIII , SNAC , accesat in  
  4. ^ a b Leo , Find a Grave , accesat in  
  5. ^ ?Papa Leon al XIII-lea” , Gemeinsame Normdatei , accesat in  
  6. ^ a b Archivio Storico Ricordi , accesat in  
  7. ^ Catholic-Hierarchy.org , accesat in  
  8. ^ CONOR [*] [[ CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]   Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]


Predecesor:
Papa Pius al IX-lea
LEO PP. XIII
1878 - 1903
Succesor:
Papa Pius al X-lea