De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Pacea de la Praga
a fost un
tratat de pace
semnat la
Praga
pe 23 august 1866, care a pus cap?t
r?zboiului Austro-Prusac
. Tratatul a fost ing?duitor fa?? de
Imperiul Austriac
, deoarece
Otto von Bismarck
l-a convins pe
Wilhelm I
, care reprezenta Austria in Europa, c? ar fi bine pe viitor pentru
Prusia
, a?a cum Bismark realizase, c? f?r? Austria Prusia va sl?bi intr-o Europ? relativ ostil?. In primul rand, Wilhelm I dorea s? mearg? spre Viena ?i s? anexeze Austria, dar Bismark l-a oprit, la un moment dat chiar amenin?and c? va demisiona. Intr-adev?r, a existat aceast? cordialitate fa?? de Austria, care a cauzat o frac?ionare in Europa in 1914, fapt care a dus la izbucnirea
primului R?zboi Mondial
.
[1]
Austria a pierdut doar
Vene?ia
, cedat? lui
Napoleon
, care la randul s?u a cedat-o
Italiei
. Austria a refuzat s? dea Vene?ia direct Italiei, pentru c? austriecii i-au zdrobit pe italieni in timpul r?zboiului.
Habsburgii
au fost exclu?i definitiv din afacerile germane (
Kleindeutschland
).
Regatul Prusiei
astfel a devenit singura mare putere in randul statelor germane.
Confedera?ia German?
a fost abolit?.
Confedera?ia German? de Nord
a fost format ca o alian?? militar? cu cinci zile inainte de Pacea de la Praga, cu statele Germane de nord aderand impreun?; statele sudice germane din afara Confedera?iei au fost obligate s? pl?teasc? desp?gubiri mari in favoarea Prusiei.
Austria a fost nevoit? s? recunoasc? dizolvarea Confedera?iei germane, a fost de acord cu " noul dispozitiv German", f?r? participarea Austriei, ?i a promis s? recunoasc? noua uniune a statelor germane de nord, condus? de Prusia, precum ?i anex?rile de viitor ale Prusiei din nordul Germaniei.
Austria a renun?at la toate drepturile asupra
Schleswig-Holstein
in favoarea Prusiei, ?i s-a angajat s? pl?teasc? Prusiei o contribu?ie de 20 de milioane de taleri prusaci. Ca rezultat al in?elegerii, hegemonia din statele germane a trecut din Austria in Prusia.
- ^
Taylor, A.J.P. (
).
Bismarck: The Man and the Statesman
. Hamish Hamilton. pp. 87?88.
ISBN
0-241-11565-5
.
