Porumbelul cu ramur? de m?slin, simbol al p?cii
Pace
, cuvant derivat din
latinescul
pax
, define?te in general, in sens pozitiv, o stare de lini?te, o stare lipsit? de conflicte militare.
In
Grecia
antic?
, ideea de pace era legat? de
varsta de aur
ini?ial? a umanit??ii. In
mitologia greac?
,
Irina
(
Eirene
) este o zei?? alegoric? personificand pacea. Simbolul porumbelului cu ramur? de m?slin este izvorat tot din mitologia antic?: alegand casca lui
Ares
(Marte), zeul r?zboiului, pentru a cuib?ri, aceast? pas?re sacr? prelungi starea de pace, impiedicand zeul s?-?i indeplineasc? func?ia.
Pe planul colectiv, pacea este absen?a
r?zboiului
(
latin?
pax absentia belli
), a violen?ei intre grupuri umane. In acest sens, societ??ile
totalitare
sau
dictatoriale
pot fi in pace pe planul militar, dar nu pe planul social: de exemplu,
lupta claselor
este o stare de r?zboi social. Men?inerea p?cii interna?ionale este unul dintre obiectivele organiza?iilor ca de pild?
ONU
. Exist? ?i organiza?ii ne-guvernamentale (
ONG
) care sus?in tratativele pentru pace acolo unde domne?te starea de r?zboi, ca de exemplu
Neve ?alom - Wahat as Salam
, mi?carea comun? israelo-palestinian?.
Pe planul individual, pacea poate fi ?i o stare de spirit personal?, lipsit? de manie, de furie, de acreal?, de fric?, ?i in general de sentimente negative. Poate fi dorit? pentru sine ?i pentru ceilal?i, multe salut?ri tradi?ionale fiind bazate pe aceast? urare (
latin?
pax vobis
,
arab?
salam aleikum
, comun? in intreaga lume islamic?,
?alom
in ebraic?, devenit
?ulem
in idi?). Are in limbile semitice ?i sensul de s?n?tate (ceea ce se aseaman? cu semnifica?ia salut?rilor din alte culturi ?i limbi -
fii s?n?tos
,
salve
,
zdravstvuite
,
geia su
?.a.m.d.).
Adep?ii unor religii, cum ar fi
jainismul
, incearc? s? nu r?neasc? nicio fiin?? vie, inclusiv insectele.
Budi?tii
?i
hindu?ii
cred c? pacea poate fi realizat? atunci cand orice dorin?? ?i suferin?? sfar?e?te. Pentru a elimina suferin?a ?i pentru a dobandi aceast? pace, ei urmeaz? o serie de inv???turi numite cele
?Patru nobile Adev?ruri”
: principala doctrin? a filozofiei lor. In
yi-king
-ul chinezesc, pacea nu este lipsa de r?zboi, ci c?utarea permanent? a rezolv?rii non-violente a conflictelor. Totu?i, din culturile hinduiste, confucianiste ?i budiste nu au lipsit r?zboaiele, iar unii deserven?i ai cultelor le-au aprobat sau chiar incurajat.
Pacifi?tii
, cum ar fi anarhi?tii cre?tini, consider? c? orice tip de violen?? va da na?tere doar la alt? violen??. Alte grupuri de persoane iau o varietate de pozi?ii in fa?a violen?ei, multe dintre ele sus?inand teoria
r?zboiului just
. Ideologii
comunismului
au afirmat ?i ei, repetat, ata?amentul lor la ?lupta pentru pace”, dar sloganele lor antibelice au ascuns adesea inten?ii
expansioniste
. Politicienii ?i militarii au sus?inut in diverse perioade c? doresc pacea, dar o ?pace dreapt?”, sub care denumire puteau in?elege o pace care ?ine seama numai de interesele uneia din p?r?ile aflate in conflict (a lor).
Conform teoriei lui Niles Eltridge ?i John Sepkoski (1972), atat in via?a individual? ?i familial?, cat ?i in cea social?, in
istoria omenirii
?i in
istoria natural?
, perioadele de pace alterneaz? cu perioade conflictuale numite
punctua?ii
. In perioadele de pace,
evolu?ia
este gradual?: un echilibru personal sau familial se formeaz?, obiceiuri se statornicesc, regimul politic r?mane acela?i,
clima
,
flora
,
fauna
se schimb? pu?in ?i treptat. In perioadele de punctua?ie, diverse incidente sau accidente, na?teri, decese, boli, c?s?torii, divor?uri, schimb?ri de serviciu, deschideri sau inchideri de intreprinderi, schimb?ri politice majore,
revolu?ii
, r?zboaie
civile
sau
interna?ionale
, pr?bu?iri de state, schimb?ri teritoriale, catastrofe naturale, climatice,
vulcanice
sau
meteoritice
pun cap?t st?rii de pace, distrug echilibrul anterior ?i inaugureaz? un nou echilibru, o nou? perioad? de pace (staz?), pe baze noi. Aceast? teorie a fost numit?
?teoria echilibrului punctuat"
.
[1]
[2]
[3]
[4]
[5]
Semnul p?cii
Preambulul declara?iei de intemeiere a
UNESCO
afirm?:
?fiindc? r?zboaiele izvor?sc din spiritul oamenilor, tot in spiritul lor trebuie puse temeliile p?cii”
. Omul politic indian
Mohandas Gandhi
afirma:
?Nu exist? niciun drum c?tre pace, fiindc? pacea este drumul”
?i
?Dreptatea nu poate fi ob?inut? decat printr-o pace dreapt?, iar pacea nu poate d?inui f?r? dreptate pentru to?i, inclusiv inamicul”
, ad?ugand totu?i:
?In fa?a unor oameni ca Hitler sau Stalin, violen?a este mai pu?in d?un?toare p?cii, decat la?itatea camuflat? in non-violen??”
.
[6]
- ^
Ernst Mayr, 1992. "Speciational Evolution or Punctuated Equilibria" in Albert Somit & Steven Peterson : The Dynamics of Evolution, New York: Cornell University Press.
- ^
Michael Shermer, 2001. The Borderlands of Science, New York: Oxford University Press.
- ^
Niles Eldredge and Stephen Jay Gould, 1972. "Punctuated equilibria" In T.J.M. Schopf, ed. San Francisco: Freeman Cooper, reprinted in N. Eldredge Time frames, Princeton Univ. Press. 1985
- ^
S. J. Gould, 1977. "Evolution's erratic pace." Natural History 86 (May).
- ^
Richard Dawkins, 1996. The Blind Watchmaker New York: W. W. Norton.
- ^
Joan V. Bondurant : "Conquest of Violence, the Gandhian Philosophy of Conflict", 1988, Princeton university press,
ISBN 0-691-02281-X
, ?i Bernhard Mann : "The Pedagogical and Political Concepts of Mahatma Gandhi and Paulo Freire", in: International Studies in Political Socialization and Education, Bd. 8, Hamburg, 1996,
ISBN 3-926952-97-0
.