P?durea Białowie?a
Белавежская пушча / Belave?skaja Pu??a (BE) / Białowieski Park Narodowy (PL)
Categoria II IUCN ( Parc na?ional )
Zimbru in P?durea Białowie?a
Pozi?ia	Regiunile Hrodna ?i Brest din Belarus , voievodatul Podlasia din Polonia
Coordonate	52°40′N 23°50′E  ( )  /  52.667°N 23.833°E
Suprafa??	161.000 ha
Infiin?are	1932
Organiza?ie	Ministerul Mediului din Belarus Ministerul Mediului din Polonia
Loc din Patrimoniul Mondial UNESCO
Nume oficial: Belave?skaja Pu??a / P?durea Białowie?a
Tip:	Natural?
Criterii:	vii
Desemnat:	1979 (sesiunea a treia)
Num?r:	33bis
Stat:	Belarus   Polonia
Regiune:	Europa ?i America de Nord
Extensii:	1992
Modific? date / text

P?durea Białowie?a , ^[1] (in belarus? Белавежская пушча , in grafie latin? Belave?skaja Pu??a , in Belarus ?i   Puszcza Białowieska   ( ajutor · info ) in Polonia ), este un codru care se intinde in zona frontierei polono-belaruse, aflat la circa 70 km nord de Brest (Belarus) ?i la 62 km sud-est de Białystok (Polonia). Este una dintre ultimele ?i cele mai mari r?m??i?e din imensele p?duri virgine care odinioar? acopereau Campia European? .

Clasificat? ca loc in Patrimoniul Mondial UNESCO ?i ca rezerva?ie a biosferei , p?durea ocup? unele zone din regiunea Brest (districtele Kamjanec ?i Pru?a? ) ?i regiunea Hrodna (districtul Svisla?) din Belarus ?i de partea polonez? a grani?ei in zona ora?ului Białowie?a din voievodatul Podlasia (190 km nord-est de Var?ovia ).

Frontiera dintre cele dou? ??ri trece prin p?dure. Exist? un punct de trecere a frontierei pentru cicli?ti ?i pietoni. In p?durea Białowie?a tr?iesc circa 800 de zimbri , cele mai masive animale de uscat de pe continentul european. ^[2] Un gard de securitate ?ine turmele de zimbri separate din punct de vedere fizic ?i genetic.

Numele [ modificare | modificare surs? ]

Numele in belarus? este Biełavie?skaja pu??a ( Белавежская пушча ), de?i atat autorit??ile belaruse, cat ?i UNESCO utilizeaz? denumirea ruseasc? Belovejskaia pu?cea ( Беловежская пуща ) dinaintea destr?m?rii Uniunii Sovietice . ^{[1] [3] [4]}

Zona protejat? [ modificare | modificare surs? ]

Sec?iunea bielorus? [ modificare | modificare surs? ]

De partea bielorus? a frontierei, rezerva?ia biosferei ocup? 1.771 km²; aria central? ocup? 157 km²; zona-tampon 714 km²; ?i zona de tranzi?ie 900 km²; parcul na?ional ?i situl din Patrimoniul Mondial UNESCO ocup? 876 km². Administra?ia sitului Belovejskaia Pu?cea din Kamieniuki, Belarus include laboratoare ?i o gr?din? zoologic? unde pot fi v?zu?i: zimbri (reintrodu?i in parc in 1929), Konik ^{?( d )} (cal semis?lbatic), porci mistre?i , elani ?i alte animale indigene aflate in habitat similar celui natural. Exist? un mic muzeu, un restaurant, un bar ?i hotel (construite in perioada sovietic? ?i aflate in stare de degradare). Din cauza lipsei infrastructurii ?i a fluxului redus de turi?ti in ?ar?, num?rul turi?tilor str?ini care vin in p?durea bielorus? este foarte mic.

Sec?iunea polonez? [ modificare | modificare surs? ]

In Polonia, o parte din p?durea Białowie?a este protejat?, formand Parcul Na?ional Białowie?a (Białowieski Park Narodowy), cu o arie de circa 100 km². Acolo exist? ?i Poiana Białowie?a (Polana Białowieska), cu un complex de cl?diri care au apar?inut ?arului Rusiei ? ultimul proprietar al p?durii (intre 1888 ?i 1917) cand intreaga p?dure se afla in grani?ele Imperiului Rus. Acolo se afl? un hotel, restaurante ?i zone de parcare. Se organizeaz? plimb?ri pentru turi?ti pe jos ?i cu tr?sura in zonele strict controlate ale parcului. Circa 200.000 de turi?ti viziteaz? anual partea polonez? a p?durii. Printre activit??ile turistice se num?r?: observarea p?s?rilor sub indrumarea unui ornitolog, ^[5] observarea zimbrilor in mediul lor natural, ^[5] plimb?ri cu sania sau tr?sura ?i focuri de tab?r?. ^[5] Lang? p?dure se afl? satul Białowie?a ^{?( d )} .

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Intregul nord-est al Europei a fost ini?ial acoperit cu p?duri similare P?durii Białowie?a. Pan? in secolul al XIV-lea, deplasarea prin ace?ti codri era limitat? la rutele de pe rauri; drumurile ?i podurile au ap?rut mult mai tarziu. Drepturi de van?toare limitate au fost acordate in p?dure in secolul al XIV-lea. In secolul al XV-lea, p?durea a devenit proprietatea regelui Władysław al II-lea Jagiełło . Un conac din lemn construit in Białowie?a a devenit refugiul s?u in timpul unei  pandemii  de cium? in 1426. Prima inregistrate lege atestat? istoric privind protec?ia p?durii dateaz? din 1538, cand un document emis de Sigismund I a instituit pedeapsa cu moartea pentru braconajul  zimbrilor . Regele a construit ?i un nou conac de van?toare din lemn intr-un sat din Białowie?a, care a devenit eponim pentru intregul complex. Deoarece Białowie?a inseamn? ?turnul alb”, denumirea de  Puszcza Białowieska se traduce ca ?p?durea turnului alb”. Turnul din Kamenec ^{?( d )}  din Belarus, construit din c?r?mid? ro?ie, este ?i el denumit ?Turnul Alb” ( Belaja Ve?a ) chiar dac? acesta nu a fost niciodat? alb, probabil luandu-?i numele de la  pu??a . ^[6]

P?durea a fost declarat? rezerva?ie de van?toare in 1541 pentru a proteja zimbrii. In 1557, s-a emis carta p?durii, in care se instituia o comisie special? pentru a examina utilizarea p?durii. In 1639, regele Vladislav al IV-lea a emis ?decretul regal pentru p?durea Białowie?a” ( Ordynacja Puszczy J.K. Mo?ci le?nictwa Białowieskiego ). Documentul ii elibera pe to?i ??ranii care tr?iau in p?dure, in schimbul serviciului lor ca osocznicy  (p?durari regali). Ei au fost scuti?i de impozite in schimbul ingrijirii p?durii. P?durea a fost imp?r?it? in 12 zone triunghiulare ( stra?e ) cu un centru in Białowie?a.

Pan? in timpul domniei regelui Ioan al II-lea Casimir , p?durea a fost in cea mai mare parte nepopulat?. In secolul al XVII-lea ins?, au fost infiin?ate mai multe sate mici pentru exploatarea z?c?mintelor locale de minereu de fier ?i pentru produc?ia de  smoal? . Satele erau populate cu coloni?ti din Mazovia ?i Podlasia  ?i multe dintre ele inc? mai exist?.

Dup? imp?r?irea Poloniei , ?arul Pavel I  a transformat to?i  p?durarii ^{?( d )}  in iobagi ?i i-a predat diver?ilor aristocra?i ?i generali ru?i, impreun? cu p?r?ile de p?dure in care tr?iau ei. S-a permis ?i intrarea in p?dure a unui num?r mare de van?tori, toate legile de protec?ie fiind abolite. Dup? aceasta, num?rul de zimbri a sc?zut in 15 ani de la mai mult de 500 la sub 200. In 1801, ?arul Alexandru I  a reintrodus rezerva?ia ?i a angajat un num?r mic de ??rani pentru a proteja animalele, ?i pan? la 1830 erau 700 de bizoni. Majoritatea p?durarilor (500 din 502) au luat parte la  revolta din noiembrie  1830-31, iar posturile lor au fost eliminate, ceea ce a f?cut ca protejarea p?durii s? nu mai existe efectiv.

?arul Alexandru al II-lea a vizitat p?durea in 1860 ?i a hot?rat s? repun? zimbrii sub protec?ie. Din ordinele lui, localnicii au ucis to?i  pr?d?torii ^{?( d )} : lupi , ur?i ?i ra?i . Intre 1888 ?i 1917, ?arii ru?i de?ineau toat? p?durea virgin?, care a devenit rezerva?ia imperial? de van?toare. ?arii trimiteau zimbri drept daruri in diverse capitale Europene, in timp ce, in acela?i timp, populau p?durea cu cerbi , elani ?i alte animale aduse din tot imperiul. Ultima mare van?toare ?arist? a avut loc in 1912.

Distrugerile cauzate de r?zboaiele din secolul al XX-lea, ?i restaurarea [ modificare | modificare surs? ]

In timpul Primului R?zboi Mondial , p?durea a suferit pierderi grele. Armata german? a ocupat zona in august 1915 ?i a inceput s? vaneze animale. Pe parcursul a trei ani de ocupa?ie german?, s-au construit 200 km de cale ferat? in p?dure pentru a sprijini industria local?. S-au construit trei fabrici de cherestea , la  Hajnowka , Białowie?a ^{?( d )} ?i Grodek ^{?( d )} . Pan? la 25 septembrie 1915, cel pu?in 200 de zimbri fuseser? uci?i, ?i a fost emis un ordin care interzicea van?toarea in rezerva?ie. Cu toate acestea, solda?ii germani, braconieri ?i bande sovietice au continuat m?celul pan? in februarie 1919, cand zona a fost capturat? de armata polonez?. Ultimul zimbru fusese ucis cu doar o lun? mai devreme. Au fost impu?ca?i ?i mii de cerbi ?i mistre?i .

Dup? r?zboiul polono?sovietic  din 1921, nucleul p?durii a fost declarat rezerva?ie na?ional?. In 1923, profesorul Jozef Paczoski , pionier al fitosociologiei ^{?( d )} , a devenit director ?tiin?ific al rezerva?iilor forestiere din P?durea Białowie?a. El a efectuat studii detaliate ale structurii vegeta?iei forestiere. ^{[7] [8] [9]}

In 1923 se ?tia c? doar 54 de zimbri mai supravie?uiau in gr?dinile zoologice din intreaga lume, ?i c? niciunul dintre ei nu se afla in Polonia. In 1929, o mic? turm? de patru zimbri a fost cump?rat? de statul polonez de la diverse gr?dini zoologice ?i din Caucazul de Vest ^{?( d )} (de unde zimbrul avea s? dispar? dup? doar ca?iva ani; aceste animale erau dintr-o subspecie caucazian? pu?in diferit? ( Bison bonasus caucasicus ^{?( d )} ). Majoritatea p?durii a fost declarat? parc na?ional in 1932.

Reintroducerea s-a dovedit reu?it?, ?i in 1939 erau 16 zimbri in Parcul Na?ional Białowie?a. Doi dintre ei, de la gr?dina zoologic? din Var?ovia , erau descenden?i ai unei perechi dat? cadou ducelui de Pszczyna de c?tre ?arul Alexandru al II-lea in anul 1865.

In 1939 localnicii etnici polonezi au fost deporta?i in zone indep?rtate ale Uniunii Sovietice ?i inlocui?i cu p?durari sovietici. In 1941, p?durea a fost ocupat? de germani ?i sovieticii au fost expulza?i. Hermann Goring dorea s? creeze cea mai mare rezerva?ie de van?toare din lume. Dup? iulie 1941, p?durea a devenit refugiu atat pentru partizanii polonezi  cat ?i pentru  cei sovietici , ?i autorit??ile naziste au organizat execu?ii in mas?. Cateva morminte de oameni care au fost uci?i de c?tre Gestapo mai pot fi inc? v?zute in p?dure. In iulie 1944, zona a fost eliberat? de Armata Ro?ie . Trupele  Wehrmachtului , in retragere, au demolat conacul de van?toare istoric Białowie?a.

Dup? r?zboi, o parte din p?dure a fost imp?r?it? intre Polonia ?i RSS Bielorus?  a Uniunii Sovietice. Partea sovietic? a fost pus? sub administra?ie public?, in timp ce Polonia a redeschis Parcul Na?ional Białowie?a in 1947.

Belovejskaia Pu?cea a fost protejat? in temeiul deciziei nr. 657 a Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice din 9 octombrie 1944 ; ordinului nr. 2252-P al Consiliului de Mini?tri al URSS-ului, 9 august 1957; ?i decretului nr. 352 al Consiliului de Mini?tri al RSS Bieloruse, 16 septembrie 1991 .

In 1991, Acordurile de la Belaveja , o decizie de a dizolva Uniunea Sovietic? , au fost semnate la o intalnire in partea belarus? a rezerva?iei, de c?tre conduc?torii  Ucrainei , Rusiei ?i Belarusului.

Stejari cu nume [ modificare | modificare surs? ]

P?dure con?ine o serie de stejari peduncula?i ( Quercus robur ) mari ?i b?trani, dintre care unii au primit denumiri individuale. Circumferin?a trunchiului se m?soar? la in?l?imea pieptului, la 130 cm deasupra solului.

• Great Mamamuszi . Circumferin?a de 690 cm (2005), in?l?imea de 34 m. Unul dintre cei mai gro?i stejari din p?dure, cu un trunchi ca o coloan?. Denumirea arborelui provine din piesa lui  Moliere   Burghezul gentilom , in care personajul principal (Mr Jourdain) a fost numit in postul de Mamamu?i de c?tre un ambasator turc. Din 1989, circumferin?a arborelui a crescut cu 10 cm. Din to?i stejarii din P?durea Białowie?a cu o circumferin?? peste 600 cm, el este in cea mai bun? stare.
• Regele din Nieznanowo . Circumferin?a 620 cm, in?l?imea 38 m. Are unul dintre cei mai drepte ?i lungi trunchiuri dintre stejarii din P?durea Białowie?a. Primele crengi se ramific? la in?l?imea de 18 m. Moare treptat din 1998 incoace. In 2005, mai aveau frunze doar dou? crengi mici. De la jum?tatea anilor 1960, circumferin?a trunchiului a crescut cu circa 45 cm.
• Imp?ratul Sudului . Circumferin?? de 610 cm, in?l?ime 40 m. Nu arat? niciun semn de deteriorare.
• Imp?ratul Nordului . Circumferin?? 605 cm, in?l?ime 37 m. Are un trunchi foarte regulat ?i nu d? semne de deteriorare.
• Crucea Sudului . Circumferin?? 630 cm, in?l?ime 36 m. La baza trunchiului, are o leziune considerabil? pe partea dinspre est. De la jum?tatea anilor 1960, circumferin?a sa a crescut cu 65 cm. Numele vine de la forma coroanei, ramurile principale evocand imaginea unei cruci.
• Str?jerul Zwierzyniecului . Circumferin?? 658 cm, in?l?ime 37 m. Este unul dintre cei mai gro?i stejari din p?dure. Arborele este puternic aplecat spre vest, ceea ce probabil a contribuit la cre?terea circumferin?ei trunchiului la baz?. Toate ramurile sunt vii, ceea ce arat? c? este in stare bun?.
• Stejarul Butoi . Circumferin?? de 740 cm, in?l?ime peste 30 m. Este denumit dup? forma trunchiului s?u, similar? unui butoi, ?i este stejarul care ajunge la cea mai mare circumferin?? maxim? dintre to?i stejarii din Białowie?a. Copacul este mort ?i in mare parte lipsit de scoar??, ?i este estimat a avea circa 450 de ani.
• Stejarul Dominator . Circumferin?? 680 cm, in?l?ime peste 36 m. Unul din cei mai gro?i din Białowie?a, mort din 1992, trunchiul s?u fiind in mare parte lipsit de scoar??. Mul?i ani a dominat P?durea Białowie?a din punct de vedere al dimensiunii. Este estimat a avea 450 de ani.
• Stejarul Jagiełło ^{?( d )} . Circumferin?? (in cre?tere) 550 cm, in?l?ime 39 m. A fost doborat de vant in 1974, dar este probabil cel mai celebru copac din p?dure. Se spune c? regele  Władysław al II-lea Jagiełło s-a odihnit la umbra lui inainte de  b?t?lia de la Grunwald  din 1410, de?i se crede c? nu avea mai mult de 450 de ani cand a c?zut.
• Stejarul ?ar (Polonez) (in  polonez? D?b Car ). Circumferin?a 640 cm, in?l?imea 41 m. Volumul copacului a fost estimat la 75 m³. A murit in 1984, ?i timp de peste 20 de ani st? in picioare, uscat, la marginea v?ii raului  Le?na Prawa ^{?( d )} . Ast?zi trunchiul nu mai are scoar?? ?i unele din crengi s-au rupt ?i au c?zut la baza trunchiului.
• Patriarch Oak (in  rus? Патриарх-Дуб). Unul din cei mai vechi stejari din Parcul Na?ional Belarus, cu 31 m in?l?ime, ?i un diametru de peste 2 m, de peste 550 de ani. Se afl? la 1 km de casa lui  Ded Moroz ^{?( d )} . ^[10]

Exploatare forestier? [ modificare | modificare surs? ]

84% din cele 60.000 ha din p?durea polonez? se afl? in afara parcului na?ional; ^[11] aproape jum?tate din tot lemnul din p?dure este mort ? de 10 ori mai mult decat in p?durile exploatate ^{?( d )}  ? jum?tate din cele 12.000 de specii depinzand de bu?tenii in descompunere, inclusiv c?r?bu?ul  aproape amenin?at ^{?( d )}   Cucujus cinnaberinus ; exploatarea tradi?ional? a p?durii ar elimina lemnul mort, ca risc de incendiu. In 2011, Zdzisław Szkiru? , director al Parcului Na?ional Białowie?a, a declarat pentru ziarul britanic The Guardian c? taierea ?i replantarea permit regenerarea p?durii in 50 de ani, in loc de cei 300-400 de ani decat ar fi nevoie in mod natural; ecologul  Janusz Korbel a sus?inut c? natura unic? a p?durilor virgine, cere totu?i interven?ie mai pu?in?. Andrzej Kraszewski , ministrul mediului ^{?( d )}  din Polonia intre februarie 2010?noiembrie 2011, a c?utat s? extind? protec?ia asupra intregii p?duri, incepand cu o extindere mai modest? de 12.000?14.000 ha, in ciuda opozi?iei comunit??ii locale ?i Serviciilor Forestiere.

Ecologi?tii polonezi sus?in c? exploatarea forestier? pune in pericol flora ?i fauna p?durii, inclusiv specii de p?s?ri rare, cum ar fi  cioc?nitoarea cu spinare alb? , care ?i-a pierdut 30% din popula?ie in p?durile exploatate in deceniile anilor 1990 ?i 2000. Comisia forestier? a statului polonez sus?ine c? exploatarea se face in scopuri de protec?ie ?i ecologice, ^[12] ap?rand-o de  gandacul de scoar?? al molidului european ^{?( d )} . ^[13] Din 2012, cantitatea de lemn care poate fi extras? de c?tre silvicultori anual a fost redus? de la aproximativ 120.000 m³ la doar 48.500 m³ ?i cea mai mare parte este vandut? la nivel local, in principal ca lemn de foc.

Pe 25 martie 2016, Jan Szyszko ^{?( d )} , ministrul mediului din Polonia, fost p?durar ?i profesor de silvicultur?, a anun?at c? va aproba o triplare a volumului de lemn de exploatat din p?dure, de la limita dintre 2012-21 de 63.000 m³ ? aproape epuizat? la acea dat? ? la 188.000 m³, descriind-o din nou ca fiind necesar? pentru a combate infestarea cu gandaci de scoar??. ^[14] Robert Cyglicki , liderul  Greenpeace Polska a sus?inut ins? c? exploatarea ca mijloc de combatere a gandacului de scoar?? ?aduce mai multe daune decat beneficii”, strangand peste 120.000 de semn?turi pe o peti?ie adresat? prim-ministrului  Beata Szydło , in care i se cere blocarea ini?iativei lui Szyszko. Greenpeace a declarat ?i c? exploatarea ar putea declan?a proceduri de infringement din partea UE impotriva Poloniei pentru inc?lcarea programului  Natura 2000 , ^[15] de?i Szyszko sus?ine c? planurile de exploatare nu s-ar aplica zonelor strict protejate, ?i sus?ine c? unele p?r?i din p?dure nu sunt vechi de 8000 de ani, cum arat? oamenii de ?tiin??, ci au fost create de ?mana intreprinz?toare a omului” pe terenuri care cu secole in urm? erau lanuri de grau ?i mei ^{?( d )} .

Referiri culturale [ modificare | modificare surs? ]

P?durea face obiectul baladei ruse?ti  Belovejskaia Pu?cea , compus? in 1975 de c?tre Aleksandra Pahmutova ^{?( d )} , pe versuri de Nikolai Dobronravov ^{?( d )} , interpretat? de forma?ia belarus? de folk Pesnjary ^{?( d )} . ^[16]

P?durea este men?ionat? in cartea lui Alan Weisman  The World Without Us ^{?( d )} (2007), care cerceteaz? locuri care au fost abandonate sau l?sate in pace ?i-?i imagineaz? ce ar fi dac? pe P?mant popula?ia uman? ar disp?rea brusc.

P?durea este prezentat? ?i ca fundal al filmului din 2008 despre al Doilea R?zboi Mondial  Defiance ^{?( d )} , o poveste adev?rat? despre peste 1.000 de oameni care s-au retras in p?dure s? se ascund? de nazi?ti.

Jurgis Rudkus, protagonistul  lituanian  al romanului  The Jungle ^{?( d )} al lui  Upton Sinclair , ar fi fost n?scut intr-o familie de ??rani din ?acea parte a Lituaniei cunoscut? sub numele de Brelovicz”  care ar putea fi interpretat ca fiind zona Białowie?a.

Istoricul britanic Simon Schama ^{?( d )} dedic? mai multe capitole din cartea sa, Landscape and Memory (1995), P?durii Białowie?a.

Note [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• P?durea Bialowieza - Acas? in regatul zimbrilor , 5 mai 2011, Descoper? - Travel