한국   대만   중국   일본 
Novo Brdo - Wikipedia Sari la con?inut

Novo Brdo

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Novoberde / Novoberda
Artana / Artane
Ново Брдо / Novo Brdo
Ново Брдо
Artana
—   sat   —

Stemă
Stem?
Map
Novoberde / Novoberda
Artana / Artane
Ново Брдо / Novo Brdo (Kosovo)
Pozi?ia geografic? in Kosovo
Coordonate: 42°36′58″N 21°26′06″E  ( {{PAGENAME}} )  /  42.61611°N 21.43500°E

District Districtul Pri?tina
District [*] Districtul Pri?tina
Regiune autonom? [*] Provincia Autonom? Kosovo ?i Metohia
District Kosovskopomoravski upravni okrug [*] [[ Kosovskopomoravski upravni okrug (administrative territorial entity of Serbia)|​]]
Lista municipiilor din Kosovo Komuna e Artanes [*] [[ Komuna e Artanes (municipality in Kosovo)|​]]

Guvernare
 - Primar Tihomir Bogdanovi?

Suprafa??
 - Total 204,25  km²
Altitudine 946  m.d.m.

Popula?ie (2007)
 - Total 3,9 locuitori

Fus orar CET (+1)
Cod po?tal 16000
Prefix telefonic 0381 38

Prezen?? online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizare Novo Brdo
Localizare Novo Brdo
Localizare Novo Brdo

Novo Brdo (in albanez? Novoberda, Novoberde sau Artana ; in sarb? Ново Брдо or Novo Brdo ; in greac? Artane, Αρτανη ) este un ora? ?i municipiu din districtul Pri?tina in estul provinciei Kosovo . Popula?ia municipiului este estimat? la 3.900 de locuitori (2007). [2]

Numele ora?ului inseamn? ?Dealul Nou” in limba sarb?.

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Novo Brdo (in documentele latine Novaberd, Novus Mons sau Novamonte ; iar in documentele minerilor saxoni Nyeuberghe ) a fost men?ionat prima dat? in documentele istorice in 1362. Anterior a fost inclus cu alte p?r?i din Kosovo in Primul Imperiu Bulgar [1] Faimosul scriitor bulgar din Evul Mediu , Vladislav Gramaticianul s-a n?scut intre 1410 - 1415 [2] .

In acea perioad?, Novo Brdo era o metropol?, avand o mare cetate medieval? construit? pe conul unui vulcan stins, r?m??i?ele acestea putand fi vizitate azi ?i cartiere reziden?iale in jurul acestuia. In afara zidurilor din cetate se poate observa o cruce construit? pe piatr?. Cetatea era considerat? c? apar?inea Imperiului Bizantin , totu?i exist? cateva indicii c? cetatea ar apar?ine Serbiei.

Popula?ia cea mai mare a ora?ului a fost estimat? la peste 10,000 de persoane. Existau mine ?i cuptoare de topirea fierului, plumb, minereuri de aur ?i argint. Novo Brdo este cunoscut pentru argintul sclipitor (un aliaj de argint cu 1/6-1/3 aur). In 1450 minele din Novo Brdo produceau aproximativ 6,000 de kg de argint pe an. Cetatea a fost asediat? de Imperiul Otoman timp de patruzeci zile, capituland ?i ocupat? de otomani pe 1 iunie 1455 . Evenimentul a fost descris de Konstantin Mihailovi? (roman?: Konstantin Mihailovici) din Ostrovica aproape de Novo Brdo, fiind prins de otomani al?turi de al?i 300 de b?ie?i pentru a deveni ieniceri . To?i oficialii sarbi de grad inalt au fost executa?i cu c?derea cet??ii, b?ie?ii tineri au fost captura?i pentru a servi Imperiul Otoman , ?i aproape 700 de fete ?i tinere au fost luat de so?ii pentru comandan?ii otomani [3] Arhivat in , la Wayback Machine . [4] Arhivat in , la Wayback Machine ..

Novo Brdo ?i imprejurimile sale a fost condus de Episcopia Bulgar? din Ohrid [5] . In 1572 un val de proscri?i bulgari au f?cut zona atat de periculoas? pentru otomani, incat Mehmed Beiul din Kyustendil a ordonat spahiilor din apropiere s? lanseze o campanie in Vranje ?i Novo Brdo impotriva r?scula?ilor [6] Arhivat in , la Wayback Machine .. La inceputul secolului XX, popula?ia Novo Brdo se diminua, cei mai mul?i locuitori mutandu-se spre zonele din apropierea ora?ului Gnjilane . in 1999 odat? cu intrarea KFOR ?i UNMIK , zona are un avanpost militar mic ocupat de solda?ii S.U.A. , precum ?i o sta?iune a Poli?iei Interna?ionale ?i Poli?iei Kosovo .

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

Structura etnic?, inclusiv PSI (persoane str?mutate intern)
An/Popula?ie Albanezi  % Sarbi  % Alte entii  % Total
1961 4,358 44.78 5,271 54.17 102 1.05 9,731
1991 1,845 40.01 2,666 57.82 100 2.17 4,611
1998 2,158 43.9 2,680 54.4 86 1.7 4,924
Aug 2003 2,300 61.3 1,400 37.3 51 0.1 3,751
ref: Recens?mantul popula?iei Iugoslavia pentru 1961 ?i 1991, ?i estim?rile OSCE pentru 1998 ?i 2003

Nu sunt date pentru anii 1971 ?i 1981, fiindc? ora?ul f?cea parte din municipiul Pri?tina in timpul acestor recems?mante. In 1961 zona era oarecum mai mare decat este in prezent.

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]