Niccolo Machiavelli

Influen?e	A influen?at
Xenofon , Polybius , Plutarh , Cicero , Tacitus , Titus Livius	Bacon , Hobbes , Rousseau , Gibbon , David Hume , John Adams , Nietzsche

Semn?tur?

Niccolo di Bernardo dei Machiavelli (n. 3 mai 1469 , Floren?a - d. 21 iunie 1527 , Floren?a ) a fost un diplomat , func?ionar public, filozof , politician , scriitor italian ?i un exponent de prestigiu al Rena?terii italiene. Opera sa capital? Il principe (" Principele ") este considerat? primul tratat modern de politic? .

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

N?scut intr-un sat mic, San Casciano in Val di Pesa , la aproximativ 15 Km. de Floren?a , la 3 mai 1469, Niccolo era fiul lui avocatului Bernardo Machiavelli (apar?inea unei ramuri s?r?cite a unei influente familii florentine) ?i al Bartolomeii di Stefano Nelli, ambii din familii culte ?i de origini nobiliare, dar cu pu?ine resurse din cauza unor datorii ale tat?lui.

Intrat in serviciul guvernului intre 1494 ?i 1512 in calitate de contabil, Niccolo Machiavelli a cunoscut succesul dup? proclamarea Republicii Florentine, in 1498. A fost secretar al ?Consiliului celor Zece” ( i Dieci della liberta e della pace ), consiliu care conducea negocierile diplomatice ?i supraveghea opera?iunile militare ale republicii. ^[9] Printre ins?rcin?rile sale s-au num?rat vizitele la suveranul francez (in 1504, 1510-1511), la Sfantul Scaun (1506) ?i, la imp?ratul german (1507-1508). In timpul misiunilor sale diplomatice a cunoscut mul?i dintre principii italieni ?i a putut s? le studieze strategiile politice, in special cele ale lui Cesare Borgia , care era preocupat, la vremea respectiv?, de extinderea posesiunilor sale in Italia central?.

Din 1502 pan? in 1506, Machiavelli a reorganizat ap?rarea militar? a Republicii Florentine. De?i, in aceast? perioad?, armatele de mercenari erau folosite in mod curent, a preferat s? se bazeze doar pe recrutarea de localnici pentru asigurarea unei ap?r?ri permanente ?i patriotice a bunurilor publice. In 1512, cand familia florentin? Medici a reca?tigat puterea asupra Floren?ei ?i republica a fost dizolvat?, Machiavelli a fost destituit din func?ie ?i arestat pentru scurt timp. A fost inchis in Floren?a, fiind invinuit de o presupus? conspira?ie impotriva noii puteri. Dup? eliberarea sa, a fost exilat ?i deta?at in San Casciano, unde ?i-a scris cele mai importante lucr?ri. In ciuda incerc?rilor sale de a ca?tiga increderea casei de Medici, nu a mai revenit la pozi?ia inalt? pe care o de?inuse in cadrul guvernului anterior. Cand republica a fost reinstaurat? pentru scurt timp, in 1527, a fost suspectat de mul?i republicani c? ar sus?ine casa Medici. A murit la Floren?a pe 21 iunie 1527 ?i este ingropat in bazilica florentin? Santa Croce.

Biografie detaliat? [ modificare | modificare surs? ]

Via?a sa se divide in trei perioade; fiecare din ele reprezentand istoria Floren?ei. Tinere?ea sa coincide cu m?re?ia Floren?ei ca putere italian?, sub mandatul lui Lorenzo de Medici , Magnificul. C?derea familiei Medici a avut loc in 1494, iar in acela?i an Machiavelli se integra in serviciul public. In timpul carierei sale de ofi?er, Floren?a a fost republic? liber? pan? in 1512, cand familia Medici a revenit la putere ?i Machiavelli ?i-a pierdut postul. Medici au guvernat Floren?a intre 1512 ?i 1527, cand au fost din nou indep?rta?i de la putere. Aceasta a fost perioada de activitate literar? a lui Machiavelli ?i binein?eles a cre?terii influen?ei sale. A murit la 58 de ani, f?r? a-?i mai recupera pozi?ia in guvern.

Tinere?ea lui Machiavelli [ modificare | modificare surs? ]

Chiar dac? exist? pu?ine dovezi din timpul tinere?ii lui Machiavelli, Floren?a acelor timpuri era atat de cunoscut? incat este u?or de imaginat climatul in care tan?rul cet??ean ?i-a dezvoltat personalitatea. Floren?a era un ora? in care se infruntau dou? curente de opinii, unul reprezentat de austerul Girolamo Savonarola ?i cel?lalt de Lorenzo de Medici, iubitor al splendorii. De?i puterea lui Savonarola asupra averilor Floren?ei era imens?, nu se pare a fi fost de prea mare importan?? pentru Machiavelli, care il men?ioneaz? in Principele ca un profet infrant ?i dezarmat. Pe de alt? parte, m?re?ia mandatului lui Lorenzo il impresioneaz? puternic pe Machiavelli, ajungand inclusiv s? dedice Principele nepotului acestuia. Machiavelli a fost considerat unul din marii scriitori in colegiul s?u. A fost un scriitor ?i un militar foarte cunoscut care a avut influen?? in umanism .

Via?a personal? - controverse [ modificare | modificare surs? ]

Se cunosc pu?ine lucruri despre via?a personal? a lui Niccolo Machiavelli. In 1501, pe cand avea 32 de ani, s-a c?s?torit cu Marietta Corsini, care i-a d?ruit patru fii ?i dou? fiice. Unul din nepo?ii s?i, Giovanni Ricci, i-a salvat multe din manuscrisele ?i scrisorile sale. Sebastian de Grazia, unul din biografii lui Machiavelli, in cartea "Machiavelli in Hell", ^[10] ne ofer? cateva am?nunte privind c?s?toria lui Machiavelli. In Floren?a secolului al XVI-lea, c?s?toriile se f?ceau in urma unui aranjament pe baz? de contract. Practic, un intermediar aranja c?s?toria dintre dou? persoane, pe baza statutului social, averii familiilor celor doi, dotei miresei ?i, eventual, a pozi?iei sociale a mirelui. Este cert c? nici c?s?toria dintre Niccolo Machiavelli ?i Marietta Corsini nu a f?cut excep?ie de la regul?. De Grazia scrie c? in anul 1502, p?rin?ii lui Machiavelli erau deja deceda?i ?i c? negocierea contractului de c?s?torie s-a f?cut in baza inaltei func?ii pe care o de?inea acesta ?i a dotei Mariettei. Se cunosc extrem de pu?ine am?nunte privind rela?iile dintre Machiavelli ?i so?ia sa. Din cele peste 300 de scrisori care s-au p?strat, publicate in volumul "Machiavelli ?i prietenii s?i", nici una nu este adresat? so?iei sale ^[11]. In schimb, s-a p?strat o scrisoare din 1503, scris? de Marietta, singura p?strat?, in care aceasta se arat? ingrijorat? de problemele lui de s?n?tate, afirmand c? ii simte lipsa. De asemenea aminte?te de fiul ce tocmai se n?scuse, spunand c?: "de cand mi-am dat seama cat de mult i?i seam?n?, cu atat mai mult imi place", ad?ugand c? ar dori ca acesta s?-i scrie mai des, pentru ca in final s?-i spun?: "nu uita s? te intorci acas?". Cu toate c? absen?ele lui Machiavelli de acas? erau destul de lungi, rela?iile dintre cei doi erau, se pare, bazate pe afec?iune ?i respect. Cercet?torii afirm? c? in acea epoc?, coresponden?a dintre so?i era ceva neobi?nuit. Intr-o scrisoare din 1527 c?tre fiul s?u Guido, Machiavelli se exprim? in termeni plini de respect fa?? de so?ia sa, numind-o Madonna Marietta. De?i despre via?a sa conjugal? se cunosc extrem de pu?ine am?nunte, in schimb, se cunosc foarte multe despre aventurile sale extraconjugale. Machiavelli avea, se pare, o deosebit? sl?biciune pentru femei, multe din aventurile sale fiind pomenite cu lux de am?nunte in coresponden?a sa. Prima aventur? extraconjugal? cert? dateaz? din 1510, o anume Jeanne de Lyons fiind men?ionat? intr-o scrisoare a unui anume Giovanni Girolami. Este men?ionat? ?i o prostituat?, La Riccia, pe care Machiavelli o vizita des. Aceast? La Riccia, este pomenit? in ?ase scrisori ale lui Machiavelli. In 1510, acesta este acuzat in fa?a Consiliului, printr-un denun? anonim, de sodomie heterosexual? cu La Riccia, prin aceasta in?elegandu-se sexul oral ?i sexul anal . In acea perioad?, peste tot in Europa, inclusiv in Floren?a, actele de sodomie , de gen (intre b?rba?i) sau de mod (intre b?rba?i ?i femei), erau pedepsite cu moartea, cu sau f?r? mutilare prealabil?, pedeapsa curent? fiind arderea pe rug. Inchizi?ia veghea ca doctrina bisericii catolice s? fie respectat? cu stricte?e. Aceste denun?uri anonime erau destul de frecvente in epoc?, fiind adesea folosite pentru eliminarea adversarilor politici. Un cercet?tor contemporan, Michael Rocke, a investigat cu mijloace moderne arhiva Oficialilor Nop?ii ("Ufficiali di notte"), o institu?ie represiv? menit? s? instrumenteze cazurile de sodomie in Floren?a, stabilind c? timp de 70 de ani, intre 1432 ?i 1502, in care aceast? institu?ie a fost activ?, au fost investigate cca. 16 000 de cazuri de sodomie, 3.000 de persoane fiind condamnate. La un ora? cu cca. 40.000 de locuitori, in 70 de ani, ar insemna cca. 42 de condamn?ri anual, adic? aproape 1 la mie din popula?ia ora?ului. ^[12] Ca ?i procesul intentat lui Leonardo da Vinci in 1476, pentru sodomie homosexual? ?i acest dosar a fost clasat, din lips? de dovezi ?i pentru c? era nesemnat, f?r? a afecta in vreun fel cariera lui Machiavelli, care a continuat s? o frecventeze asiduu pe aceast? La Riccia. Intr-o scrisoare adresat? lui Francesco Vettori (1474-1539), politician ?i diplomat din Floren?a, Machiavelli vorbe?te despre o alt? ?cucerire” a sa, c?reia nu-i d? numele ?i despre care afirm? c? ar fi sora unui prieten, pe care a p?r?sit-o so?ul. In fine, ultima din amantele mai cunoscute ale acestuia, ?i ea pomenit? destul de des, este actri?a Barbera Raffacani Salutati. Vettori, intr-un schimb de scrisori din 1523, in care i?i imp?rt??eau reciproc aventurile extraconjugale, avea s?-i scrie: ?dac? ai fi ?tiut cum e?ti, n-ar fi trebuit s? te fi c?s?torit niciodat?”. In ciuda acestor fapte evidente, cercetate ?i analizate in am?nunt de istorici, un profesor de la Princeton, Maurizio Viroli, in lucrarea ?Zambetul lui Machiavelli” ^[13], afirm? c?: ?Machiavelli singur a recunoscut c? era homosexual , era angajat intr-o rela?ie cu un b?rbat mai tan?r.” Profesorul Viroli se refer? la Francesco Vettori, f?cand aceste afirma?ii pe baza unei ?interpret?ri personale” a dou? scrisori ale lui Machiavelli adresate acestuia.

Opera literar? [ modificare | modificare surs? ]

Principele [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Principele .

De-a lungul carierei sale, Machiavelli a c?utat s? descrie un stat capabil de a rezista atacurilor externe. Scrierile sale trateaz? principiile pe care este bazat un asemenea stat ?i modalit??ile prin care aceste principii pot fi implementate ?i men?inute. In opera sa cea mai cunoscut?, ?Principele” (1513), descrie metodele prin care un principe poate dobandi ?i men?ine puterea politic?. Acest studiu, care a fost privit, adeseori, ca o sprijinire a tiraniei ?i despotismului unor conduc?tori, precum Cesare Borgia, este bazat pe credin?a lui Machiavelli c? un suveran nu este constrans de normele etice tradi?ionale: ?Se pune problema dac? este mai bine s? fii iubit decat temut, sau invers. R?spunsul este c? ar trebui s? fii ?i una ?i alta dar, intrucat este greu s? impaci aceste dou? lucruri, spun c? atunci cand unul din dou? trebuie s? lipseasc?, este mult mai preferabil pentru tine s? fii temut decat iubit.” In viziunea sa, un principe ar trebui s? fie preocupat doar de putere ?i s? se supun? doar regulilor care duc spre succes in ac?iunile politice. Machiavelli considera c? aceste reguli pot fi descoperite prin deduc?ie, din practicile politice ale vremii, ca ?i ale perioadelor anterioare.

Alte opere importante [ modificare | modificare surs? ]

Formularea de c?tre Machiavelli a principiilor istorice inerente intr-o guvernare eficient? pot fi g?site in al s?u ?Discurs asupra primelor zece c?r?i ale lui Titus Livius ” (1513-1521). In acest studiu Machiavelli respinge conceptele teocratice medievale asupra istoriei, atribuind evenimentelor politice, intr-o mai mare m?sur?, capriciile omene?ti ?i neprev?zutului.

Printre celelalte lucr?ri ale sale se num?r? Arta r?zboiului (1521), care descrie avantajele recrut?rii de lupt?tori proprii asupra trupelor mercenare.

Istoriile florentine (1520-1525) interpreteaz? cronicile ora?ului, din punct de vedere al cauzalit??ii istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei Via?a lui Castruccio Castracani (1520), precum ?i al catorva poeme ?i o serie de piese de teatru, dintre care cea mai cunoscut? e M?tr?guna (Mandragola) (1524), o critic? acid? ?i obscen? a corup?iei societ??ii italiene contemporane. Multe dintre scrierile sale au anticipat formarea statelor na?ionaliste.

In vremurile noastre locu?iunea ? machiavelism ” define?te o pozi?ie critic?, viclean?, perfid?, de rea-credin??, pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele care folosesc aceste principii in via?a politic? sau personal? sunt denumi?i ?machiavelici” ^[14].

Scrieri [ modificare | modificare surs? ]

Cele mai importante scrieri ale sale, in ordine cronologic?, sunt:

1512 / 1516 : Belfagor
1513 : Dialogo intorno alla nostra lingua ("Dialog despre limba noastr?")
1520 : Vita di Castruccio Castracani da Luca ("Via?a lui Castruccio Castracani da Luca")
Lettere familiari ("Scrisori de familie")
1520 / 1525 : Le istorie fiorentine ("Istoriile florentine")
1521 : Sette libri dell'arte della guerra ("?apte c?r?i despre arta r?zboiului")
1524 : La mandragola (" M?tr?guna ")
1531 : Discorsi sopra la prima deca di Tito Livio ("Discursuri asupra primei decade a lui Titus Livius")
1532 : Il principe ("Principele").

Note [ modificare | modificare surs? ]

^ ^a ^b ^c Niccolo Machiavelli , Encyclopædia Britannica , accesat in 13 noiembrie 2020
^ MACHIAVELLI, Niccolo , Enciclopedia Treccani , accesat in 13 noiembrie 2020
^ ^a ^b BeWeB , accesat in 13 februarie 2021
^ MACHIAVELLI, Niccolo , Enciclopedia Treccani , accesat in 13 noiembrie 2020
^ MACHIAVELLI, Niccolo , Enciclopedia Treccani , accesat in 13 ianuarie 2023
^ Genealogics
^ https://www.notablebiographies.com/Lo-Ma/Machiavelli-Niccol.html Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
^ CONOR [*] Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )
^ Edgar Quinet , Opere alese. Revolu?iile din Italia , vol. I, Editura Minerva, Bucure?ti, 1983, p. 231.
^ De Grazia, Sebastian. Machiavelli in Hell. New York: Vintage Books, 1989.
^ Atkinson, James B. and David Sices eds. Machiavelli and His Friends: Their Personal.
^ Michael Rocke, A critique of Forbidden Friendships: Homosexuality and Male Culture in Renaissance Florence, Oxford University Press, 1996, ISBN-10: 0195122925 | ISBN-13: 978-0195122923.
^ Maurizio Viroli.Niccolo's Smile: A Biography of Machiavelli. Translated Antony Shugaar. New York: Farrar, Straus & Giroux, 2000. xv + 271 pp. $25.00 (cloth), ISBN 978-0-374-22187-4
^ DEXONLINE

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Commons

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Niccolo Machiavelli

it Machiavelli, the cronological archives
en Machiavelli
en The Life and Work of Niccolo Machiavelli Arhivat in 9 august 2009 , la Wayback Machine .

[10eea6df5d768072aaf09b6322398215-1] Niccolo Machiavelli , Encyclopædia Britannica , accesat in 13 noiembrie 2020

[e5e0811c4e3809d913c3449d1f41ede1-2] MACHIAVELLI, Niccolo , Enciclopedia Treccani , accesat in 13 noiembrie 2020

[270af8642e491e59dc0a309dbf1dc9f0-3] BeWeB , accesat in 13 februarie 2021

[22de651252ad0716f13f8e9fe2d015c2-4] MACHIAVELLI, Niccolo , Enciclopedia Treccani , accesat in 13 noiembrie 2020

[9eed9f402d86290bd81e7ce9a280d8b2-5] MACHIAVELLI, Niccolo , Enciclopedia Treccani , accesat in 13 ianuarie 2023

[15a9ce51b7f50b2dcbf2a7823d47b1e9-6] Genealogics

[a7865502683234d76f8ceee1730f01e8-7] ttps://www.notablebiographies.com/Lo-Ma/Machiavelli-Niccol.html Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )

[2c92575392d82c17f363400f38835fa8-8] CONOR [*] Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )

[9] Edgar Quinet , Opere alese. Revolu?iile din Italia , vol. I, Editura Minerva, Bucure?ti, 1983, p. 231.

[10] De Grazia, Sebastian. Machiavelli in Hell. New York: Vintage Books, 1989.

[11] Atkinson, James B. and David Sices eds. Machiavelli and His Friends: Their Personal.

[12] Michael Rocke, A critique of Forbidden Friendships: Homosexuality and Male Culture in Renaissance Florence, Oxford University Press, 1996, ISBN-10: 0195122925 | ISBN-13: 978-0195122923.

[13] Maurizio Viroli.Niccolo's Smile: A Biography of Machiavelli. Translated Antony Shugaar. New York: Farrar, Straus & Giroux, 2000. xv + 271 pp. $25.00 (cloth), ISBN 978-0-374-22187-4

[14] DEXONLINE

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]