State of New Jersey
Statul New Jersey

Steagul statului New Jersey Sigiliul statului New Jersey Porecl? : The Garden State
Capitala statului	Trenton
Cel mai mare ora?	Newark
Limb? oficial?	niciuna definit? , engleza , de fapt
Suprafa?a  - Total?  - L??ime  - Lungime  - Procentaj ap?  - Latitudine  - Longitudine	Ordine -- al 47-lea 22,608 km² 110 km 240 km 14.9 de la 38°55' N la 41°21'23" N de la 73°53'39" V la 75°35' V
Popula?ia  - Total? ( 2000 )  - Densitatea popula?iei	Ordine -- al 11-lea (2017) 9.005.644 (in 2017 ) 438/km² (Locul 1)
Altitudine  - Altitudine maxim?  - Altitudinea medie  - Altitudine minim?	550 m 75 m 0 m
Admiterea in Uniune	18 decembrie 1787 (al 3-lea)
Guvernator	Phil Murphy ?( d ) ( D )
Senatori ai SUA	Cory Booker ( D ) Bob Menendez ?( d ) ( D )
Fuse orare	Eastern ?( d ) : UTC - 5 / - 4
Abrevieri	NJ US-NJ
Web site	www.state.nj.us
Modific? text

New Jersey este al patrulea stat din Statele Unite ale Americii in ordinea invers? a m?rimii ?i in acela?i timp statul cu cea mai mare densitate de locuitori din America . Este abreviat NJ in cadrul sistemului po?tal american ?i uzual N.J. . Statul a fost numit dup? insula Jersey din Canalul Manecii . Numele de alint oficial al statului este "Garden State" (in roman? , "Statul Gr?din?"). New Jersey face parte din cele treisprezece state originare ale Uniunii, dar poate fi considerat al treilea in ordinea admiterii intrucat a fost al treilea care a ratificat Constitu?ia SUA la 18 decembrie 1787 .

New Jersey este considerat ca f?cand parte din regiunea Atlanticului Mijlociu din Statele Unite. Se invecineaz? la nord cu statul New York , la est cu Oceanul Atlantic , la sud cu statul Delaware , ?i la vest cu statul Pennsylvania . Anumite p?r?i din New Jersey sunt incluse in zone metropolitane ale New York-ului , Philadelphiei ?i Delaware Valley . Locul cu cea mai mare altitidine din New Jersey este High Point cu 550 m.

Locuit de c?tre nativii americani de 11 000 - 50 000 de ani, New Jersey a fost locul unde s-au stabilit mai apoi emigran?i suedezi ?i olandezi. Britanicii au preluat controlul asupra regiunii New Jersey, conducerea fiind incredin?at? sir-ului George Carteret ?i lord-ului John Berkeley . New Jersey a fost un loc important in timpul Revolu?iei Americane , numeroase b?t?lii decisive dandu-se aici. Ora?e precum Paterson, New Jersey au ajutat la inf?ptuirea Revolu?iei Industriale din secolul nou?sprezece. In secolul dou?zeci, economia din New Jersey a prosperat in anii 1920, dar a dec?zut in anii 1930 odat? cu marea criz? economic? .

Geografie [ modificare | modificare surs? ]

New Jersey este m?rginit la nord si nord-est de New York , la est de oceanul Atlantic , la sud de Delaware ?i la vest de Pennsylvania . Grani?a vestic? a statului New Jersey este in mare m?sur? format? de raul Delaware .

New Jersey este in mare imp?r?it in trei regiuni geografice: Jersey-ul de nord, Jersey-ul central ?i Jersey-ul de Sud. Jersey de nord se afl? in sfera de influen?? a New York-ului , cu mul?i locuitori care fac naveta zilnic pentru a merge acolo la serviciu. Jersey central este in mare o zon? suburban?. Jersey-ul de sud se afl? in sfera de influen?? a ora?ului Philadelphia . Aceste defini?ii sunt generice, ?i delimit?rile sunt deseori contestate. Anumite persoane chiar pun la indoial? existen?a Jersey-ului central, dar cei mai mul?i consider? ca este o regiune diferit? din punct de vedere geografic si cultural fa?? de nord ?i sud.

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

New Jersey era candva locuit de Lenape , un trib de americani nativi . Olandezii s-au stabilit in New Jersey la inceputurile anilor 1630, care au format o a?ezare pe locul unde acum se afl? Jersey City . La acea vreme, o mare parte din ceea ce azi este New Jersey era pretins ca f?cand parte din colonia olandez? New Netherland , care mai includea ?i p?r?i din statul New York ?i avand capitala la New Amsterdam , acum cunoscut sub numele de New York City . O parte din teritoriul de sud-vest al New Jersey-ului era populat de suedezi pe la jum?tatea anilor 1600 ca f?cand parte din colonia suedez? New Sweden , care includea la randul ei p?r?i din statul Delaware ?i sud-est-ul statului Pennsylvania . Aceste teritorii suedeze au fost cedate de c?tre olandezi sub conducerea lui Peter Stuyvesant in 1654 ?i incorporate in New Netherland.

Era colonial? [ modificare | modificare surs? ]

Intreaga regiune a devenit teritoriu britanic in 1664 cand flota britanic? aflat? sub comanda colonelului Richard Nicolls a ancorat in ceea ce ast?zi este New York Harbor ?i au cucerit colonia. Au intampinat o rezisten?? minim?.

In timpul R?zboiului Civil Britanic insula Jersey din Canalul Manecii a r?mas loial? Coroanei Britanice ?i i-a oferit ad?post regelui. In Royal Square din St. Helier Charles II al Angliei a fost proclamat rege al Anglei in 1649, dup? execu?ia tat?lui s?u, Charles I al Angliei . Teritoriile nord-americane au fost imp?r?ite de c?tre Charles II al Angliei , care i-a dat fratelui s?u, ducele de York (mai tarziu James II al Angliei ) regiunea dintre New England ?i Maryland cu titlul de colonie privat? (?i nu colonie regal?). James a incredin?at teritoriul dintre raul Hudson ?i raul Delaware (teritoriu ce va deveni mai apoi New Jersey) celor doi prieteni loiali in timpul R?zboiului Civil Britanic : George Carteret ?i John Berkeley.

In 18 martie 1673 , Berkeley a vandut jum?tatea sa din New Jersey c?tre organiza?ia religioas? Quaker din Anglia. New Jersey a fost guvernat? ca dou? provincii distincte, Jersey-ul de vest ?i Jersey-ul de est, timp de 28 de ani intre, 1674 ?i 1702 . In 1702, cele dou? provincii au fost unite sub un guvernator mai degraba regal, decat privat.

Era R?zboiului Revolu?ionar [ modificare | modificare surs? ]

New Jersey a fost una dintre cele treisprezece colonii care s-au revoltat impotriva domina?iei britanice din Revolu?ia American? . In timpul R?zboiului Revolu?iei Americane , armatele britanice ?i ameicane au traversat New Jersey de nenum?rate ori ?i numeroase lupte cruciale s-au purtat in acest stat. Din aceast? cauz?, New Jersey este de multe ori numit "Intersec?ia Revolu?iei."

Constitu?ia statului New Jersey din 1776 ^[1] oferea drept de vot "tuturor locuitorilor acestei colonii, maturi, ?i care aveu o avere de cel pu?in cincizeci de lire ale proclama?iei". Asta ii inculdea pe negri, pe renega?i ?i pe v?duve (femeile c?s?torite nu aveau dreptul s? de?in? propriet??i). Se sus?ine c? aceasta a fost o sc?pare: britanicii erau in Staten Island cand constitu?ia a fost proclamat?, care se declara temporar? ?i lipsit? de orice valoare dac? se incheia de un tratat de reconciliere cu Marea Britanie . ^[2]

In ziua de Cr?ciun 1776 , armata continental? sub conducerea lui George Washington a traversat raul Delaware ?i a provocat pe nepreg?tite trupele hessiene in b?t?lia de la Trenton . Peste proximativ o s?pt?man? de la victoria de la Trenton , in 3 ianuarie 1777 , for?ele americane au ob?inut o victorie important? oprind bombardamentele lui Cornwallis in cea de-a doua b?t?lie de la Trenton. Reu?ind s? evite trupele lui Cornwallis, Washington a dat un atac surprinz?tor la Princeton , infrangand garnizoana britanic? de acolo.

Mai apoi, for?ele americane conduse de George Washington s-au al?turat for?elor generalului Henry Clinton in b?t?lia de la Monmouth , ducand la confuzie. Washington a incercat s? ia coloanele britanice prin surpindere; apoi armatele britanice au incercat s? ii flancheze pe americani care s-au retras in dezordine. Ierarhia militar? a fost mai apoi reorganizat?.

In vara din 1783 , Congresul Continental s-a intalnit in sala Nassau Hall din Universitatea Princeton , f?cand Princeton-ul capitala na?iunii pentru patru luni. Aici a luat la cuno?tin?? Congresul Continental despre semnarea tratatului de la Paris din 1783 care a pus cap?t r?zboiului. In 20 noiembrie 1789 , New Jersey a devenit primul stat din nou-formata uniune care a semnat Bill of Rights .

Secolul nou?sprezece [ modificare | modificare surs? ]

In 15 februarie 1804 , New Jersey a devenit ultimul stat nordist care desfiin?a sclavia prin adoptarea de legi care au abolit incet sclavia. Totu?i, la inceperea R?zboiului Civil, inc? mai existau afro-americani in New Jersey care nu erau inc? oameni liberi. Ini?ial New Jersey refuzase ratificarea amendamentelor constitu?ionale care interzieau sclavia ?i care garantau drepturi popula?iei de culoare.

Spre deosebire de r?zboiul revolu?iei, nici o b?t?lie din R?zboiul civil american nu s-a purtat in statul New Jersey. Totu?i, in timpul r?zboilui civil america , mai mult de 80 000 de voluntari s-au inrolat in armata Nordului pentru a-i infrange pe rebelii sudi?ti. In total, solda?ii din New Jersey au format 4 regimente de mili?ie, 33 regimente de infanterie, 3 regimente de cavalerie ?i 5 baterii de artilerie.

New Jersey a fost unul dintre pu?inele state care s? il resping? pe pre?edintele Abraham Lincoln de dou? ori in cadrul alegerilor na?ionale. Inclinau mai mult c?tre Stephen Douglas ?i George B. McClellan in timpul campaniilor acestora. George McClellan a devenit mai apoi guvernator al statului. In timpul r?zboilui statul a fost condus de c?tre primul guvernator republican Charles Smith Olden ?i mai apoi de c?tre guvernatorul democratic Joel Parker .

In 1844, cea de-a doua constitu?ie a statului New Jersey a fost ratificat? ?i pus? in aplicare. Aceast? nou? consitu?ie nu restrangea drepturile de sufragiu pentru femei ?i negrii. Acest drept fusese garantat acestor grupuri de c?tre constitu?ia statal? original?.

In cadrul Revolu?iei industriale , ora?e precum Paterson au crescut ?i au inflorit. In trecut, economia se baza in mare parte pe agricultur?, care era problematic? din cauza recoltelor slabe ?i solului nepotrivit. Acest lucru a dus la o schimbare c?tre o economie industrializat?, precum textile ?i m?tase. Inventatorul Thomas Edison a devenit de asemenea o figur? important? a revolu?iei indutriale, fiindu-i atribuite 1,093 patente. Transporturile s-au imbun?t??it considerabil prin introducerea trenurilor ?i vaselor cu aburi.

Secolul dou?zeci [ modificare | modificare surs? ]

In ambele r?zboaie mondiale, New Jersey a fost un centru pentru produc?ia de r?zboi, in mod deosebit pentru construc?iile navale. Navele de r?zboi , de transport ?i distrug?toarele toate au fost construite in acest stat. In plus, Camp Kilmer , Fort Dix ?i Camp Merritt au fost f?cute pentru a-i ajuta pe solda?ii americani in ambele r?zboaie mondiale. New Jersey a devenit de asemenea loca?ia principal? de ap?rare pentru ap?rare in timpul R?zboiului Rece . Paisprezece sta?ii pentru rachete au fost construite, pentru a ap?rara New York City ?i Philadelphia, Pennsylvania .

New Jersey a devenit un stat prosper in timpul deceniului dou?zeci, dar a dec?zut in timpul Marii Crize . Licen?e de cer?it le erau oferite celor care nu aveau un loc de munc? de c?tre guvernul statal pentru a-i ajuta pe cei care nu mai puteau fi sus?inu?i de c?tre fondurile statale epuizate. ^[3] In aceast? perioad?, zeppelinul Hindenburg a luat foc deasupra Lakehurst-ului .

In anii 1960, cateva revolte rasiste au ap?rut in New Jersey, prima izbucnind in Jersey City la 2 august 1964 . Alte cateva revolte au izbucnit in 1967.

Date demografice [ modificare | modificare surs? ]

Popula?ia statului [ modificare | modificare surs? ]

Popula?ia total? a statului in 2010 : 8,791,894

Conform biroului de statistic? al Statelor Unite ale Americii , in 2005, New Jersey avea o popula?ie esitmat? la 8 717 925, care reprezint? o cre?tere cu 32 759, sau 0.4%, fa?? de anul precedent ?i o cre?tere de 303 578, sau 3.6%, de la inceputul anului 2000. Acesta include sporul natural de la ultimul referendum de 220 220 oameni (ob?inut din diferen?a dintre cele 604 110 na?teri ?i cele 383 890 decese) dar ?i din migra?ie, cu 95 293 oameni care au venit in acest stat. Imigra?ia din afara Statelor Unite a dus la o cre?tere net? cu 290 194 indivizi, iar migra?ia interstatal? a produs o pierdere de 194 901 indivizi. Aproximativ 1.6 miloane de oameni n?scu?i in alte ??ri in acest stat (reprezentand aproximativ 19.2% din popula?ia statului).

New Jersey este al zecelea stat din punct de vedere al num?rului de persoane, dar este primul in raport cu densitatea de popula?ie. Este de asemenea cel de-al doilea stat din punct de vedere al bog??iei din Statele Unite, dup? Connecticut .

Ras? ?i etnicitate [ modificare | modificare surs? ]

Structura rasial? in conformitate cu recens?mantul din 2010 :

• 68.6% Albi (6,029,248)
• 13.7% Negri (1,204,826)
• 0.3% Americani Nativi (3,043)
• 8.3% Asiatici (725,726)
• 0.0% Hawaieni Nativi sau locuitori ai Insulelor Pacificului (1,428)
• 2.7% Dou? sau mai multe rase (240,303)
• 6.4% Alt? ras? (559,722)
• 17.7% Hispanici sau Latino (de orice ras?) (1,555,144)

New Jersey este pe locul 15 dup? procentul de minorit??i dintre toate statele americane. Are de asemenea cea de-a doua comunitate evreiasc? ca procent (dup? New York ) ?i ce-a de-a doua ca procent comunitate musulman? (dup? Michigan ), ?i, in plus, cea de-a treia ca procent comunitate italian?, precum ?i o important? comunitate luat procental de negri, hispanici, arabi ?i asiatici. Toate aceste lucruri fac din New Jersey unul dintre cele mai religioase ?i mai diversificate din punct de vedere etnic state din SUA. ^{[4] [5] [6]}

Cele mai mari grupuri tradi?ionale din New Jersey sunt: italieni (17.9%), irlandezi (15.9%), Afro-americani (13.6%), germani (12.6%), polonezi (6.9%).

Newark ?i Camden sunt dou? dintre cele mai s?race ora?e din America, dar per total, New Jersey are cel mai mare venit mediu din intreaga ?ar?, precum ?i cel de-al doila loc in clasificarea dup? venitul pe cap de locuitor dup? Connecticut . Acest lucru se datoreaz? in mare parte faptului c? New Jersey ad?poste?te suburbiile care inconjoar? prosperele ora?e New York City ?i Philadelphia . New Jersey este de asemenea cel mai dens populat stat din Statele Unite, ?i primul, ?i in acela?i timp singurul, care are toate cele 21 ?inuturi intr-o stare ?urban?” ?i nu rural?.

Rasele ?i etnicit??ile dominate, conform recens?mantului din anul 2000, sunt:

• New Jersey
  • Italieni - Bergen, Morris, Somerset, Ocean, Monmouth
  • Irlandezi - Sussex
  • Negri - Essex, Union, Mercer, Hudson
  • Germani - Warren, Hunterdon
  • Polonezi/Slavi - Middlesex
  • Puerto Ricani/Hispanici - Hudson, Passaic

6.7% din popula?ie are sub 5 ani, 24.8% au mai pu?in de 18 ani iar 13.2% au 65 de ani sau mai mult. Femeile reprezint? aproximativ 51.5% din popula?ie.

Religie [ modificare | modificare surs? ]

Afilierile religioase pentru adul?ii din New Jersey sunt:

• Cre?tini ? 77%
  • Romano-Catolici ? 39%
  • Protestan?i ? 36%
    • Bapti?ti ? 9%
    • Metodi?ti ? 6%
    • Presbiterieni ? 4%
    • Al?i protestan?i ? 17%
  • Al?i cre?tini ? 2%
• Evrei ? 6%
• Musulmani ? 1%
• Alte religii (ex: hindu?i) ? 1%
• Atei ? 16%

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Materiale media legate de New Jersey la Wikimedia Commons

• Official New Jersey state web site
• Official New Jersey state tourism site
• A list of official and unofficial NJ county and municipal web sites
• Descriptions of NJ forms of government Arhivat in 14 ianuarie 2011 , la Wayback Machine . (e.g., township, borough, etc.) from NJ State League of Municipalities
• AboutNewJersey.com
• New Jersey History ^{[ nefunc?ional? ]}
• US Census Bureau Arhivat in 31 octombrie 2013 , la Wayback Machine .
• Weird NJ
• NJ resource guide Arhivat in 23 august 2007 , la Wayback Machine .

Note [ modificare | modificare surs? ]

	Subiecte New Jersey --- Oameni din New Jersey --- Statele Unite ale Americii
	A?ez?ri  ? Capitala  ? Clim?  ? Cultur?  ? Demografie  ? Economie  ? Educa?ie  ?  ? Faun?  ? Flor?  ? Geografie  ? Guvernatori  ? Istorie  ? Ora?e  ? Politic?  ? Reprezentativi  ?  ? S?n?tate  ? Senatori  ? Sigiliu  ? Sport  ? Steag  ? Stem?  ? Subdiviziuni  ? Turism  ?  ?  ? Cioturi  ?  ? Comitate  ?  ? Formate  ?  ? Imagini  ?  ? Liste  ?  ? Portal  ?  ?

v   ?   d   ?   m Statul New Jersey al Statelor Unite ale Americii Subiecte Istorie Capital? Trenton Regiuni Central Jersey  ? Delaware Valley  ? Jersey Shore  ? Meadowlands  ? North Jersey  ? Pine Barrens  ? South Jersey  ? New York (zon? metropolitan?)  ? Regiunea Trei-State  ? Ora?e Atlantic City  ? Bayonne  ? Camden  ? Clifton  ? East Orange  ? Elizabeth  ? Hackensack  ? Hoboken  ? Jersey City  ? Linden  ? Long Branch  ? New Brunswick  ? Newark  ? Passaic  ? Paterson  ? Perth Amboy  ? Plainfield  ? Princeton  ? Union City  ? Vineland  ?  ? In plus, se mai poate consulta ?i o list? a tuturor municipalit??ilor, Toate municipalit??ile (dup? popula?ie) Comitate Atlantic  ? Bergen  ? Burlington  ? Camden  ? Cape May  ? Cumberland  ? Essex  ? Gloucester  ? Hudson  ? Hunterdon  ? Mercer  ? Middlesex  ? Monmouth  ? Morris  ? Ocean  ? Passaic  ? Salem  ? Somerset  ? Sussex  ? Union  ? Warren  ?  ?

v   ?   d   ?   m Cele 21 re?edin?e de comitate din statul New Jersey   · Belvidere  · Bridgeton  · Camden  · Cape May  · Cape May Court House  · Elizabeth  · Flemington  · Borough de Freehold  · Hackensack  · Jersey City  · Mays Landing  · Morristown  · Districtul Mount Holly  · New Brunswick  · Newark  · Newton  · Paterson  · Salem  · Somerville  · Toms River  · Trenton  · Woodbury  ?  ?

v   ?   d   ?   m Cele treisprezece colonii din America colonial?   · Colonia Connecticut   · Colonia Delaware   · Provincia Georgia   · Provincia Maryland   · Provincia Massachusetts Bay   ·   · Provincia New Hampshire   · Provincia New York   · Provincia New Jersey   · Provincia Carolina de Nord   · Provincia Pennsylvania   ·   · Colonia Rhode Island ?i Planta?iile Providence   · Provincia Carolina de Sud   · Colonia ?i Dominionul Virginia   ·   ·

v   ?   d   ?   m Guvernatori ai statului Arizona al Statelor Unite ale Americii Livingston · Paterson · Howell · Bloomfield · Ogden · W.S. Pennington · M. Dickerson · Williamson · Vroom · Southard · Seeley · Vroom · P. Dickerson · W. Pennington · Haines · Stratton · Haines · G. Fort · Price · Newell · Olden · Parker · Ward · Randolph · Parker · Bedle · McClellan · Ludlow · Abbett · Green · Abbett · Werts · Griggs · Voorhees · Murphy · Stokes · J. Fort · Wilson · Fielder · Edge · Edwards · Silzer · Moore · Larson · Moore · Hoffman · Moore · Edison · Edge · Driscoll · Meyner · Hughes · Cahill · Byrne · Kean · Florio · Whitman · DiFrancesco · McGreevey · Codey · Corzine · Christie

v   ?   d   ?   m Subdiviziunile Statelor Unite ale Americii State Alabama   · Alaska   · Arizona   · Arkansas   · California   · Carolina de Nord   · Carolina de Sud   · Colorado   · Connecticut   · Dakota de Nord   · Dakota de Sud   · Delaware   · Florida   · Georgia   · Hawaii   · Idaho   · Illinois   · Indiana   · Iowa   · Kansas   · Kentucky   · Louisiana   · Maine   · Maryland   · Massachusetts   · Michigan   · Minnesota   · Mississippi   · Missouri   · Montana   · Nebraska   · Nevada   · New Hampshire   · New Jersey   · New Mexico   · New York   · Ohio   · Oklahoma   · Oregon   · Pennsylvania   · Rhode Island   · Tennessee   · Texas   · Utah   · Vermont   · Virginia   · Virginia de Vest   · Washington   · Wisconsin   · Wyoming Teritorii dependente Guam   · Insulele Virgine   · Insulele Mariane de Nord   · Puerto Rico   · Samoa American? Insulele Minore Indep?rtate Insula Baker   · Insula Howland   · Insula Jarvis   · Atolul Johnston   · Reciful Kingman   · Atolul Midway   · Insula Navassa   · Atolul Palmyra   · Insula Wake Washington, D.C. , capitala Statelor Unite ale Americii, formeaz? un district federal numit Districtul Columbia .