Prin
neoliberalism
este desemnat un concept filosofico-social ?i politico-economic care se bazeaz?, printre altele, pe liberalismul clasic ?i pe teoria neoclasic? ?i care urm?re?te minimizarea influen?elor statului asupra evenimentelor economice. Spre deosebire de
laisse-faire
-ul liberalismului clasic se consider? necesar? interven?ia regulatorie a statului pentru garantarea pie?elor func?ionale. In termeni sociali, economistii neoliberali (Friedman, Hayek, von Mises) sunt radical opusi ideii de justitie sociala, libertatii individuale in sensul lui
John Stuart Mill
, no?iunii de originalitate ?i spontaneitate individual? (c?reia Hayek ii subtituie no?iunea de "conformism voluntar"), precum ?i sistemelor de valori tradi?ionale, percepute ca fiind incompatibile cu hegemonia pie?ei financiare mondializate.
Ideea de a reformula ideile liberalismului s-a pus in practic? in diferite ?coli din
Germania
?i
Austria
: pe de o parte, in Ordoliberalismul ?colii freiburgheze (economia de pia?? social?); pe de alt? parte, in ?coala austriac? care este apreciat? ca ?i clasic-liberal?; ?i nu in ultimul rand in monetarismul ?colii din
Chicago
.
In
Romania
neoliberalismul a avut ca teoreticieni pe ?tefan Zeletin, Vintil? Br?tianu ?i pe
Mihail Manoilescu
. Principiile de baz? ale acestui curent erau: dezvoltarea industriei, proces de care depindeau modernizarea societ??ii ?i consolidarea independen?ei na?ionale; sus?inerea intereselor burgheziei na?ionale; libertatea p?trunderii capitalului str?in prin promovarea politicii
prin noi in?ine
; ?i un regim parlamentar bazat pe votul universal.
Termenul
neoliberalism
a fost, ini?ial, o descriere proprie, ins? in prezent este folosit aproape exclusiv ca sinonim restrans pentru termenul capitalism. Cei care sunt pentru aceast? definire a termenului, vorbesc de regul? despre o
politic? economic?
liberal? orientat? inspre stabilitate monetar? sau inspre un stat suplu, ?i sunt, in general, impotriva statului social sau al statului prosper. Protop?rin?ii ideilor neoliberale pot fi considera?i
Friedrich Hayek
?i
Ludwig von Mises
, ins? neoliberalismul ca ?coal? nu exist?. Se poate mai degrab? vorbi de o re?ea diversificat?, institu?ionalizat?, in care exist? p?reri diferite, diferen?iate, ?i care se ?i contrazic. Rezultatul unui a?a-zis proces orientat inspre pia?? este neprev?zut ?i deschis,
Karl Popper
vorbe?te aici (dup? p?rerea criticilor, eufemistic) despre o societate deschis?. Hayek a dezvoltat pan? la moartea sa neoliberalismul ca teorie dinamic? a institu?iilor sociale.
Termenul neoliberalism a fost caracterizat de catre economi?tii
Friedrich Hayek
,
Wilhelm Ropke
,
Walter Euken
?i al?ii la o conferin?? din
Paris
, in anul
1938
, pe tema dezvolt?rii unui concept pentru o politic? economic? pe termen lung, care a fost inteleas? ca o cale de mijloc intre capitalismul pur ?i
socialism
. Conform acestui concept, interven?iile statului in economie sunt doar atunci justificate ?i necesare cand, de exemplu, distorsiunile pie?ei sunt impiedicate prin monopoluri ?i carteluri.
Prin ordoliberalism este exprimat? varianta german? a neoliberalismului. Ca motiv pentru necesitatea unei reglement?ri cadru, ordoliberalismul consider? tendin?a pie?elor nereglementate de a elimina mecanismul propriu de concuren??. Ofertan?ii se unesc, formeaz? cartele ?i se in?eleg asupra pre?urilor, aspir? la formarea de monopoluri ?i astfel pot s? dicteze pe pia?? (stapanirea pie?ei). Concuren?a destructiv? poate ca?tiga predominan?? fa?? de concuren?a performant?. Problema pe care statul trebuie s? o rezolve ar fi, drept urmare, s? dezvolte un cadru legal care s? constea factic din legi privind cartelul ?i
concuren?a
, transparen?a pie?ei, s? sprijine accesul liber la pia?? ?i s? se ingrijeasc? de stabilitatea nivelului pre?ului. Ideea social? ?i principiul performan?ei, acceptarea ordinelor ?i descentralizarea trebuie s? se reconcilieze unele cu celelalte. Scopul cel mai important al ordoliberalismului este o
de-monopolizare
. Func?ionarea deficitar? a pie?ei este posibil?, in gandirea ordoliberal?, acolo unde s-a neglijat fondarea la timp a ?Ordo“-ului potrivit - de exemplu in cazul lipsei unei determin?ri a compensa?iei pentru consumarea bunurilor comune, cum ar fi mediul sau in cazul m?surilor insuficiente impotriva form?rii cartelului.
In afara spa?iului german, varianta ordoliberal? a neoliberalismului nu a fost niciodat? foarte cunoscut?, deoarece termenul neoliberalism a fost in?eles in strans? leg?tur? cu monetarismul ?colii din Chicago, cu reprezentantul foarte cunoscut al acesteia,
Milton Friedman
. Monetarismul porne?te in mod fundamental de la stabilitatea sectorului privat. O justificare pentru increderea in pia?a ?i in economia privat?, o gasim la
Karl Brunner
in
The Moetarist Revolution
,
1973
:
Sectorul privat refracteaz? devia?iile ?i le reformeaz? intr-o mi?care stabilizatoare [...] instabilitatile principale ?i nesiguran?ele proceselor economice i?i au originea in comportamentul sectorului de stat. Nesigurantele includ, in mod special, programele de taxe si impozite si programele de cheltuieli, cum ar fi m?surile luate de instan?ele de interven?ie. Instabilitatea este atribuit?, mai presus de toate,
politicii monetare
, politicii creditelor si politicii fiscale.
?i in cazul apari?iei monopolurilor, monetarismul, spre deosebire de ordoliberalism se bazeaz? pe pia?a liber? ?i consider? c? pe termen lung mecanismele auto-regulatorii ale pie?ei pot conduce la un
echilibru al pie?ei
.
Libertarianismul este sinonim cu sensul clasic al termenului liberalism. Scopul neoliberalismului este de a asigura func?ionarea ordinii specifice economiei de pia??, de a inf??i?a eficient economia. Un stat prosper nu poate fi finan?at, pe termen lung, dup? p?rerea multor liberali, deloc, greu sau doar la un nivel sc?zut.
- Individualismul normativ
: o surs? pentru deciziile politico-economice, este preferin?a individual? a subiec?ilor economici. Din cauza problemelor de agregare a preferin?elor individuale este exercitat? o critic? asupra programelor economice guvernamentale, atunci cand acestea deriv? din principiile generale (respingerea politicii de agend?). acest principiu se aseam?n? cu principiul suveranit??ii populare din cadrul teoriei politice liberale.
- Proprietatea privat?/Privatizarea
: in concep?ia neoliberal? statul nu are datoria de a fi intreprinz?tor activ. Se cere, de aceea, privatizarea intreprinderilor de stat respectiv datoria statului de a se implica, in special in monopolurile de stat din domeniul infrastructurii (m?surile existen?iale de prevedere) cum ar fi telecomunica?iile, transportul, energia sau inv???mantul. Banca Mondial? are ca strategie supraordonat? a?a-numitul
Private Sector Development
, comparat ?i cu conceptul
Public Private Partnership
. Statul trebuie s? se ingrijeasc? de pie?ele func?ionale printr-o politic? concuren?ial? ?i s? previn? formarea pie?elor de monopol ?i a disfunc?ionalit??ilor pie?ei. Preponderen?a de proprietate privat? ?i de forme regularizatoare ale economiei private fa?? de influen?a statului deriveaz? uneori dintr-un anumit punct de vedere asupra teoriei economice a drepturilor disponibilit??ilor. Prin urmare, bun?starea economic? ar cre?te, cu cat cre?te proprietatea din domeniul public. In cazul formelor regularizatoare socialiste s-ar ajunge, dimpotriv?, obligatoriu la a?a-numitul tragism
Tragedy of the Commons
(tragedia comunelor).
- Politica stabilizatoare
: politica masei monetare trebuie s? garanteze pre?uri stabile, printr-o moned? stabil? (stabilitate macroeconomic?) ?i printr-un
buget
echilibrat. Dintr-o politic? monetar?, a dobanzii ?i bugetar? restrictiv? rezult? o extindere a administra?iei, o creare a unor unit??i par?ial autonome ?i o degajare a diferitelor teme publice in sensul unui
management
suplu.
- Pia?a ca instrument de conducere
: in convingerea neoliberal? trebuie ca pia?a, deci cererea ?i oferta s? hot?rasc? asupra tipului, pre?ului ?i cantit??ii realiz?rilor materiale ?i asupra serviciilor, deoarece astfel ar avea loc o alocare optim? a resurselor.
- Concuren?a
: statul se ingrije?te de pie?ele func?ionale ?i intervine in cazul pie?elor evident imperfecte, de exemplu prin taxe ?i impozite in cazul efectelor externe ?i prin legile cartelului. Spre deosebire de neoclasicism, concuren?a s-a extins asupra institu?iilor, cu p?rerea c?
cei mai supli
supravie?uiesc pe pia??, a c?rei insemn?tate este recunoscut? (
noul institu?ionalism).
- Deregularea
: neoliberalii sunt pentru deregularea ?i liberalizarea economiei in sensul unei reduceri a legilor ?i regulamentelor, atat timp cat acestea sunt considerare birocratice ?i nu sunt neap?rat necesare, deoarece prin aceasta ac?iunile economice individuale ar fi impiedicate.
- Comer?ul mondial
: neoliberalii sunt de acord cu
globalizarea
in sensul unei stimul?ri a comer?ului liber intre state, fie prin organiza?ii globale cum ar fi
WTO
?i in?elegerile acesteia cu
GATT
,
GATS
,
TBT
,
SPS
,
TRIPS
sau fie prin zone de
comer? liber
?i mai multe zone economice speciale sau desfiin?area grani?elor statelor na?ionale. Conform evalu?rii neoliberalismului, comer?ul liber ar conduce la stimulatea bun?st?rii mondiale. Limitarea comer?ului prin taxe vamale ?i obstacole comerciale ne-tarifare ?i o stimulare a anumitor scopuri economice de c?tre stat prin
subven?ii
, conduce, dup? p?rerea neoliberalilor la inegalitate ?i s?r?cie in lume. Astfel, ??rilor in curs de dezvoltare, de exemplu, le este greu s? ?in? piept concuren?ei cu ??rile agricole europene care sunt puternic subven?ionate. Neoliberalii le repro?eaz? statelor industrializate faptul c? doresc libertate comercial? doar pentru ??rile in curs de dezvoltate, ins? nu vor s? o introduc? in propriile ??ri.
- Politica taxelor
: de regul? se cere ca procentele taxelor s? fie reduse, de exemplu sub forma tarifelor propor?ionale sau a tarifelor in trepte ?i un sistem de taxe simplu in locul unui sistem de dispozi?ii variate. Taxele indirecte sunt preferate celor directe. Taxele pe avere sunt respinse, fiind considerate ca o taxe duble, dar ?i
taxele de bagatel?
in cazul c?rora incas?rile nu sunt mai mari decat cheltuielile necesare pentru colectarea acestora. In general este favorizat? sc?derea taxelor pl?tite de firme, mai ales c? prin aceasta s-ar produce o cre?tere a incas?rilor din taxe.
- Sistemul social
: ?i in domeniul sistemelor sociale, neoliberalii sunt pentru solu?ii organizate privat in locul sistemelor de stat considerate a fi birocratice. Prin aceasta trebuie realizat? o administrare eficient? a mijloacelor cet??enilor. Strategia
pay-as-you-go
este criticat?, pe motiv c? nu ar avea o baz? solid?. M?surile private de prevedere sunt avizate favorabil in cadrul modalit??ii de acoperire a capitalului. Asta inseamn? c? sistemele de asigurare social? vor fi reconstruite: statul de realocare va fi demontat, iar sistemele economiei de pia?? vor fi construite. Performan?ele statului se vor concentra apoi eficient asupra celor care au intr-adevar nevoie de ajutor social, deci asupra acelora care nu sunt in stare s?-?i asigure traiul zilnic.
Milton Friedman
a sugerat aplicarea unei taxe pe venit negative. Conform acesteia, autoritatea financiar? ar pl?ti fiec?rui pl?titor al c?rui venit s-ar afla sub un minim fix, diferen?a de taxe obligatorii, f?r? s? fac? alte cercet?ri.
- Dominan?a
- Dreptul tarifar
- Dreptul muncii
- Politica conjunctural?
- Neoliberalismul
, ?tefan Zeletin, C. D. Zeletin, Editura Scripta, 1992
- Neoliberalismul romanesc. Economie ?i politic? 1934-1938, I. C. Lucinescu, Editura Istros, Br?ila, 2019.