Natalia Obrenovici
n?scut?
Che?co
?i
Ke?co
[2]
sau
Keschko
(
sarb?
Натали?а Обренови?
, n.
15 mai
1859
,
Floren?a
? d.
8 mai
1941
,
Saint-Denis
,
Fran?a
), so?ia regelui sarb
Milan I al Serbiei
, a fost principes? consort? a Principatului Serbia din 1875 pan? in 1882 ?i regin? consort? a
Regatului Serbia
din 6 martie 1882 pan? in 24 octombrie 1888.
Natalia s-a n?scut in familia lui Petre Che?co, descendent unei ramure al familiei
Wassilko
, colonel basarabean in armata rus?, ?i a Pulheriei Sturdza, din familia boierilor Sturze?ti din Moldova. Bunicul Nataliei pe linie patern?, Ioan Che?co, a fost membru al Sfatului Suprem al Basarabiei, precum ?i conduc?tor al nobilimii din ?inuturile
Chi?in?u
?i
Orhei
(1850-1853), apoi al ?inuturilor
Soroca
?i Ia?i. De cealalt? parte, mama Nataliei era nepoata voievodului Moldovei
Ioni?? Sandu Sturdza
.
?Ke?co, veche familie - al carei nume ini?ial era
Cazacul
- din ?ara de Sus a Moldovei, cu puternice leg?turi de rudenie in boierimea bucovinean?. Stolnicul Ioan Ke?co de la Z?vori?tea, mort la 12 august 1917 in Basarabia, a fost str?bunicul Nataliei P. Ke?cu, so?ia (1875) prin?ului Milan Obrenovici, mai apoi (1882) rege al Serbiei”
—
Gheorghe Bezviconi
, Natalia Ke?cu, regina Serbiei, in
Din trecutul nostru
, 17-20/III, 1935, pag. 59-74
Cum Pulheria Sturdza suferea de tuberculoz?, viitorii p?rin?i ai Nataliei petreceau mult timp in str?in?tate, in special la
Floren?a
, unde clima bland? era prielnic? pentru tratament. In acest ora? se nasc ?i copiii familiei: Natalia (viitoarea regin?), Ion, Marieta ?i Ecaterina.
R?mas? orfan? de mic?, Natalia este crescut? de unchiul s?u,
Constantin D. Moruzi
, care era proprietarul mo?iei D?nu?eni, din preajma
Ungheniului
,
Basarabia
. Stabilit? in acest conac, Natalia f?cea dese c?l?torii la Ia?i,
Chi?in?u
,
Odesa
?i
Viena
.
Casa din
Chi?in?u
in care locuia Natalia s-a p?strat pan? azi, fiind situat? la intersec?ia str?zilor
31 august
?i
Serghei Lazo
(str. S. Lazo nr. 24).
La Viena l-a cunoscut pe viitorul so?, principele
Milan Obrenovic IV
al Serbiei. Logodna lor a avut loc tot la Viena. Iar intr-o duminic?, pe 17 octombrie 1875, in Catedrala de la
Belgrad
s-a oficiat cununia.
Impreun? cu
Milan Obrenovic IV
, Natalia a avut doi fii, viitorul rege
Alexandru I al Serbiei
, n?scut in 1876, ?i Sergei, care a murit la cateva zile dup? na?tere in 1878.
La proclamarea de c?tre principele Milan a
Regatului Serbiei
in 1882, principesa Natalia a devenit regina Serbiei.
In 1888, dup? conflicte prelungite, regina Natalia ?i regele Milan divor?eaz?. Totu?i, dup? 5 ani, in 1893, ace?tia se impac? ?i cer bisericii s? le anuleze divor?ul, lucru care se ?i intampl?.
In 1889, ca urmare a abdic?rii de la tron a regelui Milan, fiul lui Milan ?i al Nataliei, Alexandru, devine rege al Serbiei, sub numele de Alexandru I.
Regele Alexandru
?i so?ia sa
Draga Ma?in
au fost asasina?i de organiza?ia
panslavist?
Mana Neagr?
in
1903
, sub repro?ul unei atitudini provestice. Regina Natalia a r?mas singurul membru in via?? al dinastiei
Obrenovici
. Regina ?i-a imp?r?it averea la Universitatea din
Belgrad
, la bisericile ?i m?n?stirile din Serbia, dup? care s-a convertit la catolicism. A f?cut profesiunea de credin?? catolic? la
12 aprilie
1902
in biserica sanatoriului Cazin-Perrochaud de la
Berck-Plage
, in departementul
Pas-de-Calais
. S-a c?lug?rit in anul 1903, ?i a lucrat ca infirmier? pentru mai mul?i ani.
[3]
?i-a petrecut restul vie?ii in
Fran?a
. A murit in
1941
la St. Denis (Fran?a). Memoriile sale se p?streaz? in Muzeele Vaticane. Regina Natalia a fost inmormantat? in cimitirul din
Lardy
, o localitate la 37 km sud-vest de
Paris
.
- Colesnic, Iurie (
).
Basarabia necunoscuta, vol. IV
. Chi?in?u: Editura Museum.