Natalia Obrenovici

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Natalia Che?co
Натали?а Обренови?
Date personale
Nume la na?tere Natalija Che?co
N?scut? 15 mai 1859 ( 1859-05-15 )
Floren?a , Marele Ducat al Toscanei
Decedat? (81 de ani)
Saint-Denis , Fran?a
Inmormantat? Seine-et-Oise
Lardy [*] [1] Modificați la Wikidata
P?rin?i Petre Ke?co
Pulcheria Sturdza
C?s?torit? cu Milan I al Serbiei
Copii Alexandru I al Serbiei
Prin?ul Serghei
Cet??enie   Serbia Modificați la Wikidata
Religie Biserica Ortodox?
catolicism Modificați la Wikidata
Ocupa?ie c?lug?ri?? Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba sarb? Modificați la Wikidata
Apartenen?? nobiliar?
Titluri Regin?
Familie nobiliar? Casa Obrenovi?
Regin? consort a Serbiei
Prin?es? consort a Serbiei
Domnie 17 octombrie 1875 ? 6 martie 1889
Semn?tur?

Natalia Obrenovici n?scut? Che?co ?i Ke?co [2] sau Keschko ( sarb? Натали?а Обренови? , n. 15 mai 1859 , Floren?a ? d. 8 mai 1941 , Saint-Denis , Fran?a ), so?ia regelui sarb Milan I al Serbiei , a fost principes? consort? a Principatului Serbia din 1875 pan? in 1882 ?i regin? consort? a Regatului Serbia din 6 martie 1882 pan? in 24 octombrie 1888.

Familia [ modificare | modificare surs? ]

Casa din Chi?in?u in care locuia Natalia Ke?cu (str. S. Lazo nr. 24)
Natalia cu fiul ei Alexandru
Sanatoriul Cazin-Perrochaud in Berck-Plage pe la 1900

Natalia s-a n?scut in familia lui Petre Che?co, descendent unei ramure al familiei Wassilko , colonel basarabean in armata rus?, ?i a Pulheriei Sturdza, din familia boierilor Sturze?ti din Moldova. Bunicul Nataliei pe linie patern?, Ioan Che?co, a fost membru al Sfatului Suprem al Basarabiei, precum ?i conduc?tor al nobilimii din ?inuturile Chi?in?u ?i Orhei (1850-1853), apoi al ?inuturilor Soroca ?i Ia?i. De cealalt? parte, mama Nataliei era nepoata voievodului Moldovei Ioni?? Sandu Sturdza .

?Ke?co, veche familie - al carei nume ini?ial era Cazacul - din ?ara de Sus a Moldovei, cu puternice leg?turi de rudenie in boierimea bucovinean?. Stolnicul Ioan Ke?co de la Z?vori?tea, mort la 12 august 1917 in Basarabia, a fost str?bunicul Nataliei P. Ke?cu, so?ia (1875) prin?ului Milan Obrenovici, mai apoi (1882) rege al Serbiei”
Gheorghe Bezviconi , Natalia Ke?cu, regina Serbiei, in Din trecutul nostru , 17-20/III, 1935, pag. 59-74

Cum Pulheria Sturdza suferea de tuberculoz?, viitorii p?rin?i ai Nataliei petreceau mult timp in str?in?tate, in special la Floren?a , unde clima bland? era prielnic? pentru tratament. In acest ora? se nasc ?i copiii familiei: Natalia (viitoarea regin?), Ion, Marieta ?i Ecaterina.

R?mas? orfan? de mic?, Natalia este crescut? de unchiul s?u, Constantin D. Moruzi , care era proprietarul mo?iei D?nu?eni, din preajma Ungheniului , Basarabia . Stabilit? in acest conac, Natalia f?cea dese c?l?torii la Ia?i, Chi?in?u , Odesa ?i Viena .

Casa din Chi?in?u in care locuia Natalia s-a p?strat pan? azi, fiind situat? la intersec?ia str?zilor 31 august ?i Serghei Lazo (str. S. Lazo nr. 24).

Principes?, apoi Regina Serbiei [ modificare | modificare surs? ]

La Viena l-a cunoscut pe viitorul so?, principele Milan Obrenovic IV al Serbiei. Logodna lor a avut loc tot la Viena. Iar intr-o duminic?, pe 17 octombrie 1875, in Catedrala de la Belgrad s-a oficiat cununia.

Impreun? cu Milan Obrenovic IV , Natalia a avut doi fii, viitorul rege Alexandru I al Serbiei , n?scut in 1876, ?i Sergei, care a murit la cateva zile dup? na?tere in 1878.

La proclamarea de c?tre principele Milan a Regatului Serbiei in 1882, principesa Natalia a devenit regina Serbiei.

In 1888, dup? conflicte prelungite, regina Natalia ?i regele Milan divor?eaz?. Totu?i, dup? 5 ani, in 1893, ace?tia se impac? ?i cer bisericii s? le anuleze divor?ul, lucru care se ?i intampl?.

In 1889, ca urmare a abdic?rii de la tron a regelui Milan, fiul lui Milan ?i al Nataliei, Alexandru, devine rege al Serbiei, sub numele de Alexandru I.

Ultimii ani de via?? [ modificare | modificare surs? ]

Regele Alexandru ?i so?ia sa Draga Ma?in au fost asasina?i de organiza?ia panslavist? Mana Neagr? in 1903 , sub repro?ul unei atitudini provestice. Regina Natalia a r?mas singurul membru in via?? al dinastiei Obrenovici . Regina ?i-a imp?r?it averea la Universitatea din Belgrad , la bisericile ?i m?n?stirile din Serbia, dup? care s-a convertit la catolicism. A f?cut profesiunea de credin?? catolic? la 12 aprilie 1902 in biserica sanatoriului Cazin-Perrochaud de la Berck-Plage , in departementul Pas-de-Calais . S-a c?lug?rit in anul 1903, ?i a lucrat ca infirmier? pentru mai mul?i ani. [3]

?i-a petrecut restul vie?ii in Fran?a . A murit in 1941 la St. Denis (Fran?a). Memoriile sale se p?streaz? in Muzeele Vaticane. Regina Natalia a fost inmormantat? in cimitirul din Lardy , o localitate la 37 km sud-vest de Paris .

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • Colesnic, Iurie ( ). Basarabia necunoscuta, vol. IV . Chi?in?u: Editura Museum.  

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ http://www.landrucimetieres.fr/spip/spip.php?article2345 , accesat in   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  2. ^ ?copie arhiv?” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  3. ^ Sendbote des gottlichen Herzens Jesu, Band 29, Verlag der Franziskaner-Vater, 1902, S. 517.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]