Moise Maimonide
(n.
30 martie
1135
,
Cordoba
- d.
13 decembrie
1204
,
Fustat
, azi
Cairo
) a fost un
filosof
,
medic
?i
teolog
evreu
din
Evul Mediu
, n?scut in
Spania
(
Andaluzia
) ?i stabilit in
Egipt
. El este cunoscut ?i sub numele ebraic de
Rabbi Moshe ben Maimon
(sau
acronimul
:
RaMBaM
), iar in
limba arab?
ca
Abu Imran Musa ibn 'Ubayd Allah Maimun al Qurtubi al Israili
. Maimonide este considerat cel mai important in?elept al
Iudaismului
din perioada
medieval?
a
istoriei
. Opera sa principal?,
C?l?uza ?ov?ielnicilor
[7]
, publicat? in
limba arab?
(cca.
1190
), in care propune o formul?
alegoric?
de interpretare a textelor sfinte, pentru anularea contradic?iilor dintre inv???tura lui Dumnezeu relevat? in
Tora
, cuno?tin?ele oferite de ?tiin?ele naturii ?i
filosofie
, a exercitat o influen?? asupra dezbaterilor religioase ?i filosofice din
iudaism
?i
cre?tinism
pan? in secolul al XVIII-lea.
Moise Maimonide s-a n?scut la
30 martie
1135
la
Cordoba
, pe atunci capitala unui
Califat
arab
dominat de o ramur? a dinastiei
musulmane
, mai tolerante, a Omeiazilor. Primele inv???turi le prime?te de la tat?l s?u, Maimon Ben Yosef Ha'dayan,
rabin
provenit dintr-o familie bine v?zut? din Cordoba. In plus, este ini?iat in
filosofia
clasic? greac? ?i arab? de c?tre inv??a?ii arabi. In
1148
, Cordoba a fost cucerit? de dinastia
Almohazilor
, iar cre?tinii, ca ?i evreii, au fost constran?i s? se converteasc? la
Islam
. Familia lui Maimonide alege exilul, r?t?ce?te prin peninsula Iberic?, apoi prin anul
1159
se refugiaz? tocmai in ora?ul
marocan
Fez
, capitala statului almohad, apoi prin
1165
la
Ierusalim
, pentru a se stabili in cele din urm? in
Egipt
, mai intai la
Alexandria
, apoi definitiv la
Fustat
(actualul
Cairo
), unde Maimonide va tr?i pan? la sfar?itul vie?ii sale. In timpul acestor peregrin?ri, Maimonide continu? s? se instruiasc?, studiaz? de asemenea
medicina
, iar in
1159
public? lucrarea "Introducere in calculul calendarului" precum ?i un comentariu asupra
logicei
aristotelice
. La Fustat, Moise Maimonide devine conduc?torul (
Naggid
) comunit??ii evreie?ti ?i primul rabin al ora?ului, iar in
1185
este medicul personal al lui Saladin,
sultanul
Egiptului ?i
Siriei
.
In ciuda numeroaselor sale obliga?ii in aceast? perioad?, tocmai atunci Maimonide reu?e?te s?-?i redacteze operele sale cele mai importante.
Statuia lui Maimonide din
Cordoba
In
Sanhedrin Mi?na
, scris? in limba arab? ?i tradus? mai tarziu in
ebraic?
, comenteaz?
Mi?na
(Ansamblul legilor nescrise ale iudaismului rabinic transmise prin tradi?ia oral?.
Mi?na
impreun? cu comentariile sale -
Ghemara
- alc?tuiesc
Talmudul
) ?i stabile?te "Cele 13 principii ale Credin?ei", care sunt ?i ast?zi recitate de evlavio?ii evrei in fiecare diminea??, ca parte component? a rug?ciunii. Aceste principii sunt:
- 1. Cred c? Dumnezeu este Creatorul ?i Conduc?torul intregii lumi.
- 2. Cred c? Dumnezeu este unic ?i nu exist? nici o alt? unitate sau unicitate care s? se asemene cu a Lui.
- 3. Cred c? Dumnezeu nu are corp ?i nici o descriere de ordin fizic care I s-ar putea asocia.
- 4. Cred c? Dumnezeu este ve?nic, c? El exist? de dinainte de a exista lumea ?i va continua s? existe dup? ce aceasta se va sfar?i.
- 5. Cred c? rug?ciunile ?i pream?rirea trebuie indreptate doar c?tre Dumnezeu, ?i nu c?tre oricine sau orice altceva.
- 6. Cred c? toate cuvintele profe?ilor sunt adev?rate.
- 7. Cred c? Moise este cel mai important dintre profe?i, c? nivelul s?u de profe?ie nu a fost ?i nu va fi atins niciodat? de c?tre nimeni altcineva.
- 8. Cred in faptul c? Tora a constituit obiectul Revela?iei divine la Muntele Sinai ?i c? Tora pe care o avem ast?zi este aceea?i cu cea primit? de la Dumnezeu atunci.
- 9. Cred c? Tora nu va fi niciodat? schimbat? de c?tre Dumnezeu sau inlocuit? cu o alt? inv???tur?.
- 10. Cred c? Dumnezeu este atot?tiutor.
- 11. Cred c? Dumnezeu ofer? r?splat? ?i pedeaps? in func?ie de modul in care oamenii Ii respect? poruncile.
- 12. Cred c? Mesia va veni ?i chiar dac? intarzie il a?tept in fiecare zi.
- 13. Cred c? mor?ii vor fi invia?i in era Mesianic?.
In anul
1180
, Maimonide definitiveaz? lucrarea sa
"Mi?ne Tora"
, in 14 volume, un cod autoritar al legilor iudaice, scrise ?i orale.
Intre
1176
?i
1190
(sau pan? in
1200
?), lucreaz? la principala sa oper?,
C?l?uza ?ov?ielnicilor
sau
C?l?uza r?t?ci?ilor
(in arab?:
Dalalat al-Ha'irin
, tradus? apoi in ebraic?:
More nevuchim
), in care incearc? s? impace iudaismul rabinic cu principiile aristotelice trecute prin filosofia arab?, in care sunt incluse elemente
neoplatoniciene
. Aceast? carte, care cuprinde concep?ii asupra naturii lui Dumnezeu ?i asupra crea?iei lumii, asupra liberului arbitru ?i a leg?turii stranse intre bine ?i r?u, a influen?at ?i pe filosofii cre?tini ca
Toma de Aquino
?i
Albertus Magnus
?i, intr-o oarecare m?sur?, gandirea lui
Spinoza
. In secolul al XVIII-lea, filosoful Moise Mendelssohn a prelucrat opera lui Maimonide, in incercarea de a armoniza iudaismul cu ideile
iluminismului
.
Moise Maimonide a mai publicat lucr?ri in domeniul
astronomiei
,
logicii
,
matematicii
?i 10 dizerta?ii de
medicin?
.
Maimonide a murit la
13 decembrie
1204
la Fustat ?i a fost inmormantat, conform dorin?ei lui, la
Tiberia
, Palestina (Eretz Israel). Mormantul s?u poate fi v?zut ?i ast?zi.
Marele merit al lui Maimonide este acel de a fi combinat filosofia aristotelic? cu o teorie iudaic? distinct? asupra preceptelor
etice
ale Torei. Creativitatea sa a insemnat ins? ?i principalul obstacol in calea accept?rii ideilor sale. Intr-o religie fondat? pe tradi?ii de nezdruncinat, punctele de vedere ale lui Maimonide au constituit timp de secole subiecte controversate, in special in sfera rabinilor ortodoc?i. Impactul acestora ins? nu poate fi negat. Textele sale teologice continu? s? fie dezb?tute ?i azi in academiile iudaice. Maimonide este primul care a pus accentul pe percep?ia pe care omenirea o poate avea in rela?ia direct? cu Dumnezeu, formulandu-?i celebra tez? potrivit c?reia oamenii l-ar vorbi pe Dumnezeu numai de r?u din moment ce se discut? mai degrab? despre ?ce nu este” decat despre ?ce este” Dumnezeu. Maimonide consider? c? intre Dumnezeu ?i oameni s-ar interpune o categorie special?, trupurile paradisiace, pe care le nume?te ?ingeri”, modelul spre care aspir? oamenii atunci cand incearc? s? ating? acel
summum bonum
, cunoa?terea lui Dumnezeu. Aici Maimonide scoate la iveal? ?judecata”, unul dintre principalele instrumente ale gandirii sale, prin intermediul c?ruia va cerceta toate poruncile tradi?ionale iudaice. Desemantizand ?i explicitand aceste porunci, separand sacrul de profan, Maimonide reu?e?te s? transforme ?morala divin?” intr-o ?moral? profan?”,iar de aici provine u?urin?a cu care preceptele sale au devenit repede puncte de referin?? pentru legile morale fire?ti.
Diferen?a dintre judecat? ?i revela?ie nu echivaleaz? cu diferen?a dintre ce este inteligibil ?i ceea ce este ?inv?luit in mister”. Inteligen?a este un proces treptat care tinde spre a in?elege ?i explica con?inutul cuprins intr-un fapt profetic. Pentru Maimonide, profe?ia devin? posibil? (nu oricui, fiind de fapt un dar divin) atunci cand la baza acesteia se afl? un summum de informa?ii. Filosofia este una dintre artele pe care Maimonide le consider? c?i spre profe?ie. Chiar dac? el este de p?rere c? nu to?i filosofii trebuie s? fie in mod necesar profe?i, Maimonide consider? ins? c? profe?ii sunt in mod absolut filosofi. Astfel nu poate exista un decalaj intre adev?rul derivat din filosofie ?i cel derivat din
Tora
. Cu toate acestea, sarcina sa s-a ingreunat vizibil atunci cand a trebuit s? explice de ce uneori Tora ?i filosofia nu se armonizeaz?. Aici Maimonide pune accentul pe moralitate, considerand morala ca unul dintre derivatele filosofiei. Pentru ca moralei s? i se poat? opune o lege cel pu?in la fel de argumentat? logic, trebuie ca aceasta s? fie sus?inut? temeinic de precepte derivate din observa?ia ?tiin?ific? a realit??ii.
- ^
https://www.cairn.info/revue-pardes-2014-1-page-295.htm#re2no2
- ^
https://www.britannica.com/biography/Moses-Maimonides
, accesat in
- ^
Unesko Courier
, septembrie 1986, p. 13
- ^
https://encyklopedia.pwn.pl/haslo/Majmonides;3936385.html
- ^
Czech National Authority Database
, accesat in
- ^
Unesko Courier
, septembrie 1986, p. 14
- ^
Dic?ionar Enciclopedic Roman, Editura Politic?, Bucure?ti, 1965, p. 206
- J. Brosse,
Mae?trii spirituali
, Proeditura, 2007
Commons
| Iudaism
|
|
|
| Denomina?ii
|
|
|
|
|
| Scrieri
|
|
|
|
| Adep?i
|
|
|
|
| Institu?ii ?i func?ii religioase
|
|
|
|
| Ritual
|
|
|
|
Calendarul ebraic
?i s?rb?tori
|
|
|
|
| Altele
|
|
|
|
| Personalit??i
|
|
|