한국   대만   중국   일본 
Milan Babi? - Wikipedia Sari la con?inut

Milan Babi?

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Milan Babi?
Date personale
N?scut [1] Modificați la Wikidata
Kukar ?( d ) , Croa?ia Modificați la Wikidata
Decedat (50 de ani) [2] Modificați la Wikidata
Haga , Olanda de Sud , ??rile de Jos Modificați la Wikidata
Cauza decesului sinucidere ( spanzurare ) Modificați la Wikidata
Cet??enie   Serbia Modificați la Wikidata
Religie Biserica Ortodox? Sarb?
cre?tinism ortodox [*] ​ Modificați la Wikidata
Ocupa?ie politician
dentist [*] ​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba sarb? Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politic Srpska demokratska stranka [*] [[ Srpska demokratska stranka (political party in Croatia)|​]]
СКЮ
Alma mater Universitatea din Belgrad
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Milan Babi? (in sarb? Милан Баби? , n. , Kukar ?( d ) , Croa?ia  ? d. , Haga , Olanda de Sud , ??rile de Jos ) a fost primul pre?edinte al autoproclamatei Republica Sarb? Krajina (RSK), in func?ie in timpul R?zboiului de Independen?? al Croa?iei . A fost pre?edinte al RSK in perioada 19 decembrie 1991 ? 16 februarie 1992.

Dup? r?zboi, a fost inculpat pentru crime de r?zboi de c?tre Tribunalul Penal Interna?ional pentru Fosta Iugoslavie (TPII) in 2004 ?i a fost primul acuzat care a pledat vinovat ?i care a incheiat o in?elegere cu procurorii, dup? care a fost condamnat la 13 ani de inchisoare. Babi? ?i-a exprimat ?ru?inea ?i remu?carea” intr-o declara?ie public? ?i a declarat c? pledoaria sa era menit? s? scad? ru?inea colectiv? a sarbilor din Croa?ia ?i a cerut ?fra?ilor croa?i s?-i ierte pe fra?ii lor sarbi” pentru ac?iunile lor.

Dup? ce a fost condamnat in 2004, Babi? a fost g?sit mort in celula sa din centrul de deten?ie Scheveningen din Haga in martie 2006, intr-o sinucidere aparent?. [4] [5] Conducerea tribunalului nu a putut explica cum s-a intamplat acest lucru (la fel ?i decesul de peste dou? s?pt?mani al lui Slobodan Milo?evi? ) intr-o celul? cu supraveghere video . [6]

Via?a timpurie [ modificare | modificare surs? ]

Milan Babi?, fiul lui Bo?o Babi?, s-a n?scut in 1956 in satul Kukar, lang? ora?ul Vrlika, in Republica Socialist? Croa?ia , Iugoslavia. In 1981 a absolvit Facultatea de Stomatologie din cadrul Universit??ii din Belgrad ?i a devenit stomatolog . In 1989, a devenit unul dintre directorii Centrului Medical din Knin , un ora? din sud-vestul Croa?iei locuit in mare parte de sarbi. A intrat in politic? in 1990, cand Iugoslavia a inceput s? se dezintegreze , p?r?sind Liga Comuni?tilor din Croa?ia (SKH) ?i aderand la noul partid na?ionalist sarb numit Partidul Democrat Sarb din Croa?ia (in sarb? Српска демократска Странка/Srpska Demokratska Stranka - СДС/SDS) la 17 februarie 1990. A fost ales pre?edinte al Adun?rii Municipale din Knin la scurt timp dup? aceea. In acel moment, sarbii reprezentau aproximativ 12,2% din popula?ia croat?, avand majoritatea intr-o regiune cunoscut? sub numele de Krajina de-a lungul frontierei croato-bosniace. Croa?ia s-a indreptat spre independen?? ca urmare a alegerii pre?edintelui Franjo Tuđman la sfar?itul anului 1990, independen?? c?reia i-au opus o rezisten?? puternic? minorit??ile etnice sarbe care au fost sprijinite politic ?i militar de c?tre Armata Popular? Iugoslav? (JNA) ?i Republica Socialist? Serbia sub pre?edintele Slobodan Milo?evi? . Na?ionali?tii sarbi din Krajina au infiin?at apoi un Consiliu Na?ional Sarb, un organism menit s? coordoneze opozi?ia sarb? fa?? de independen?a Croa?iei; Babi? a fost ales pre?edinte.

R?zboiul Croat [ modificare | modificare surs? ]

Un afi? electoral al lui Babi?. Pe acesta scrie: Pentru o Krajina Sarb? ?i pentru o Serbie unit? .

Sarbii etnici au devenit in curand ostili ideii de a r?mane intr-o Croa?ie independent?. Dup? alegerea lui Tuđman, a fost creat? prima constitu?ie democratic? a Croa?iei, care a retrogradat sarbii etnici la statutul de minoritate in cadrul ??rii.

In septembrie 1990, a avut loc un referendum in Krajina, care a cerut aleg?torilor locali s? voteze dac? sunt de acord cu suveranitatea ?i autonomia sarbilor in Croa?ia. Referendumul a fost favorabil cu o majoritate de voturi de 99,7%. Votul a fost declarat ilegal ?i nevalabil de c?tre Guvernul Croa?iei . Administra?ia lui Babi? din Knin a anun?at apoi infiin?area unei regiuni autonome sarbe, denumit? Regiunea Autonom? Sarb? Krajina sau SAO Krajina (Српска аутономна област Кра?ина), la 21 decembrie 1990. La 1 aprilie 1991, Babi? a declarat c? Regiunea se va separa de Croa?ia pentru a se al?tura Serbiei. Alte comunit??i dominate de sarbi din estul Croa?iei au anun?at c? se vor al?tura, de asemenea, Regiunii Autonome Sarbe Krajina.

Babi? a fost ales Pre?edinte al Consiliului Executiv al Regiunii Autonome Sarbe Krajina la 30 aprilie ?i a fost numit ulterior Ministru de Interne ?i Ministrul Ap?r?rii de c?tre Adunarea Na?ional? Sarb? din Krajina. In aceast? calitate, el a infiin?at o mili?ie armat? care a amplasat baraje rutiere pe teritoriul s?u, izoland efectiv regiunea sudic? de coast? croat? Dalma?ia din restul ??rii. Confrunt?rile dintre sarbii Krajina ?i for?ele de securitate din Croa?ia au izbucnit aproape imediat dup? ce Croa?ia ?i-a declarat independen?a la 25 iunie, cu zeci de mor?i.

In august 1991, Babi? a luat parte la crime de r?zboi descrise ulterior de procurorii TPII ca o ?intreprindere criminal? comun?” pentru a elimina definitiv popula?iile non-sarbe de pe teritoriul aflat sub controlul s?u, scopul final fiind transformarea regiunii intr-o nou stat dominat de sarbi. Potrivit procurorilor, principalii lui complici au fost Slobodan Milo?evi? , sarbi din Krajina ca de exemplu Milan Marti? , liderul paramilitar sarb Vojislav ?e?elj ?i comandan?ii armatei iugoslave (JNA) , inclusiv generalul Ratko Mladi? , in acel moment comandantului for?elor JNA din Croa?ia. To?i au fost acuza?i pentru crime de r?zboi, iar unii au fost condamna?i. Potrivit m?rturiei lui Babi? in timpul procesului s?u privind crimele de r?zboi, in vara lui 1991, poli?ia secret? sarb? - sub conducerea lui Milo?evi? - a infiin?at "o structur? paralel? a securit??ii statului, cu poli?ia din Krajina ?i unit??i comandate de securitatea statului din Serbia". A fost lansat un r?zboi pe scar? larg?, in care a fost capturat? o suprafa?? mare de teritorii, aproximativ o treime din Croa?ia, iar popula?ia non-sarb? a fost fie masacrat?, fie purificat? din punct de vedere etnic . Cea mai mare parte a luptelor a avut loc intre august ?i decembrie 1991. Mai multe mii de persoane au murit ?i au fost deporta?i in lupte in Slavonia estic?, dar Armata Popular? Iugoslav? a fost principalul actor in acea parte a conflictului.

Comunitatea interna?ional? a incercat s? rezolve conflictul in noiembrie 1991 cu un plan de pace propus de Trimisul Special al Na?iunilor Unite , Cyrus Vance , potrivit c?ruia Krajina ar fi fost demilitarizat? ?i protejat? de o for?? de men?inere a p?cii a ONU, in timp ce ar fi avut loc discu?iile politice privind viitorul ei. Babi? s-a opus cu fermitate, in schimb, a redenumit Regiunea Autonom? ca Republica Sarb? Krajina (RSK) la 19 decembrie 1991 (care mai tarziu a absorbit zonele de?inute de sarbi din estul Croa?iei in februarie 1992). El a cerut Adun?rii Na?ionale a sarbilor din Krajina s? resping? planul Vance . Cu toate acestea, Milo?evi? nu a fost de acord cu aceast? pozi?ie: obiectivele sale strategice in Croa?ia au fost in mare parte realizate, iar Armata Popular? Iugoslav? trebuia s? fie trimis? pentru a interveni in r?zboiul din Bosnia ?i Her?egovina . Babi? a fost marginalizat ?i Planul Vance a fost trecut de Adunarea RSK la 16 februarie 1992. La 26 februarie 1992, Milo?evi? a planificat inl?turarea lui Babi? de la putere in favoarea lui Goran Had?i? , o persoan? mult mai ascult?toare, despre care se spune c? era doar un fel de "mesager al lui Slobodan Milo?evi?".

De?i Babi? a r?mas activ in politica RSK ca ministru al Afacerilor Externe, in acel moment avea foarte pu?in? putere politic?. Babi? a declarat c? politica RSK a fost controlat? de la Belgrad prin intermediul poli?iei secrete sarbe; Milo?evi? a negat mai tarziu acest lucru, sus?inand c? Babi? a f?cut aceast? declara?ie ?de fric?”.

La 3 iulie 1992, intr-un articol din The Washington Post s-a afirmat c? Milano Babic a fost impu?cat intr-un atac al g?rzilor de corp ale unui lider rival ?i c? se lupt? pentru via?a sa... [7]

Pr?bu?irea militar? a sarbilor bosniaci in iulie-august 1995 l-a propulsat pe Babi? in func?ia de prim-ministru al RSK, dar a fost in aceast? func?ie doar cateva s?pt?mani. La inceputul lunii august 1995, Guvernul Croa?iei a lansat Opera?iunea Furtuna pentru a reca?tiga controlul croat asupra intreagului teritoriu RSK (cu excep?ia unei fa?ii de teren din estul Slavoniei, care a r?mas sub controlul Serbiei pan? in 1998). Babi? a fugit in Serbia impreun? cu intreaga conducere a RSK ?i cu 200.000 de refugia?i sarbi din regiune (majoritatea popula?iei sarbe din Krajina). Se spune c? s-a retras la o ferm? de pui din Voivodina .

Procesul TPII ?i in?elegerea cu procurorii [ modificare | modificare surs? ]

In decembrie 2002, Babi? a fost dezv?luit in mod nea?teptat ca fiind martor impotriva lui Slobodan Milo?evi? ca parte a in?elegerii sale cu procurorii, m?rturisind in fa?a TPII c? Milo?evi? a fost personal implicat in r?zboiul din Croa?ia. In noiembrie 2003, a fost acuzat de cinci infrac?iuni impotriva umanit??ii ?i inc?lc?ri ale legilor ?i obiceiurilor de r?zboi. De?i nu a prezentat niciun motiv, el a pledat vinovat, la 27 ianuarie 2004, la un num?r de crime impotriva umanit??ii, intr-o in?elegere aparent? cu procurorii TPII, in care restul acuza?iilor au fost suspendate. El ?i-a exprimat "ru?inea ?i remu?carea" intr-o declara?ie public? ?i a declarat c? a ac?ionat astfel pentru a mic?ora ru?inea colectiv? a sarbilor croa?i, cerand "fra?ilor croa?i s?-i ierte pe fra?ii lor sarbi" pentru ac?iunile lor. Confesiunea sa fa?? de acuza?ia de crime impotriva umanit??ii , a marcat o victorie major? pentru procurorii TPII, deoarece, inainte de moartea sa, Babi? a fost singurul participant la r?zboiul croat care ?i-a recunoscut vina. M?rturia lui a fost de mare importan?? pentru urm?rirea penal? a lui Milo?evi? ?i acuzarea sa ca principalul actor in "intreprinderea infrac?ional? comun?" din Croa?ia.

In propriul s?u proces, Babi? a f?cut o m?rturie care a fost folosit? pentru acuzarea lui Milo?evi?. Babi? a ap?rut, de asemenea, la procesul lui Milo?evi? pentru a oferi dovezi. Milo?evi? a negat c? l-a sus?inut pe Babi? prin citarea transcrierilor telefonului s?u, unde a f?cut referire la Babi? ca la "un idiot", "spum? obi?nuit?" ?i "vagabond al lui Tudjman". [8]

In iunie 2004, Babi? a fost condamnat la 13 ani de inchisoare, dup? ce instan?a a respins recomandarea procurorilor pentru o sentin?? de 11 ani. Curtea a constatat c?, in timp ce "Babi? nu a fost principalul responsabil, ... Babi? a ales s? r?man? la putere ?i a oferit un sprijin semnificativ persecu?iilor". [9] Babi? a fost trimis intr-un loc secret din Marea Britanie pentru a-?i executa sentin?a, lucru care a fost o ac?iune f?r? precedent din partea instan?ei. [10] Aceasta a dus la specula?ii c? Babi? ar fi primit un tratament privilegiat in schimbul m?rturiei sale impotriva altor inculpa?i. Justificarea oficial? dat? pentru faptul c? nu a fost dezv?luit locul deten?iei lui Babi? a fost preocuparea pentru siguran?a sa fa?? de persoanele impotriva c?rora a depus m?rturie.

Liderii sarbi ?i comandan?ii sarbi care l-au acuzat pe Babi? pentru crime de r?zboi din Croa?ia, in timpul procesului s?u de la Haga , au fost Slobodan Milo?evi? , Milan Marti? , Jovica Stani?i? , Franko Simatovi? ?i Mom?ilo Kraji?nik . [11]

Decesul [ modificare | modificare surs? ]

Milan Babi? a fost g?sit mort dup? ce s-a relatat c? s-a sinucis la 5 martie 2006 in unitatea de deten?ie a Tribunalului de la Haga, Olanda, in perioada cand acesta aducea probe impotriva lui Milan Marti? , succesorul s?u in calitate de pre?edinte al RSK. [4] [5] The New York Times a relatat c? Babi? s-a spanzurat "folosind propria curea de piele ." [12]

Vojislav ?e?elj , liderul Partidului Radical Sarb (SRS) ?i coleg de deten?ie al lui Babi?, a sus?inut c? a contribuit la sinuciderea lui Babi? "f?candu-i via?a grea". ?e?elj a mai ad?ugat c? procurorii TPII i-au promis ini?ial lui Babi? c? nu vor face plangere impotriva sa dac? va fi de acord s? depun? m?rturie impotriva colegilor sarbi. [4] Acuza?iile au fost aduse oricum (de c?tre Curtea TPII). [13] [4]

Conducerea tribunalului nu a putut explica cum s-a intamplat acest lucru (dar ?i decesul lui Slobodan Milo?evi? ) intr-o celul? cu supraveghere video . [6]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b Milan Babic , Find a Grave , accesat in  
  2. ^ a b http://www.un.org/icty/pressreal/2006/p1046-e.htm   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  3. ^ a b https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  4. ^ a b c d Alexandra Mihai - Milan Babic, liderul sarbilor din Croatia, s-a sinucis in celula sa , 9am.ro, Sursa: Cronica Romana Arhivat in , la Wayback Machine .. Accesat la 30 martie 2019
  5. ^ a b Fostul pre?edinte al sarbilor din Croatia s-a sinucis in arestul tribunalului de la Haga , Gandul .ro, Adus la 7 martie 2006. Accesat la 30 martie 2019
  6. ^ a b ru Suedezii vor aprecia confortul inchisorii Tribunalului de la Haga , Lenta.ru, Adus la 6 aprilie 2006. Accesat la 30 martie 2019
  7. ^ Silber, Laura ( ). ?CALIFORNIA BUSINESSMAN TO BE YUGOSLAV PREMIER” . Accesat in – via www.washingtonpost.com.  
  8. ^ Mirko Klarin, "Milosevic trial: protected witness goes public", I.P.Q.R. tribunal update 292, 2 December 2002.
  9. ^ ICTY ( ). ?Judgement in the Case the Prosecutor v. Milan Babic” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  10. ^ The Order of the President of the ICTY (16 august 2005) - Confidential http://www.icty.org/x/cases/babic/presord/en/050816.pdf
  11. ^ ?Archived copy” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  12. ^ "UN finds no foul play in Serb's death - Europe - International Herald Tribune" https://www.nytimes.com/2006/06/09/world/europe/09iht-balkans.1940560.html
  13. ^ ??e?elj: Doprineo sam tome da Babi? izvr?i samoubistvo” . Blic . Ringier Axel Springer d.o.o. . Accesat in .  

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

v   ?   d   ?   m
R?zboiul de Independen?? al Croa?iei
Participan?i
Conflicte
?i masacre
Tratate, acorduri
Persoane cheie
Vezi ?i
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Milan_Babi?&oldid=15596968