| Acest articol este scris par?ial sau in intregime
f?r? diacritice
.
Pute?i da chiar dumneavoastr? o man? de ajutor. ?terge?i eticheta dup? ad?ugarea diacriticelor.
|
| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Elena Maria Catargiu
(n.
1835
,
Ia?i
,
Moldova
? d.
,
Dresda
,
Regatul Saxoniei
,
Imperiul German
) a fost fiica ba? boierului antiunionist
Costin Catargiu
?i a
Sm?r?ndi?ei Catargiu
(Bal?).
Inc? din frageda adolescen??, gra?ie frumuse?ii fizice ?i apuc?turilor de femeie fatal?, ea a fost foarte curtat?, a avut o droaie de admiratori. Nu a pregetat s? r?spund? tenta?iilor, fiind posedat? de un puternic spirit de aventur?. Cu inten?ie ori, pur ?i simplu, prin voia sor?ii, a avut acces intotdeauna la b?rba?i puternici, plasa?i in fruntea ierarhiei.
Barbu Catargiu
a desenat un
pastel
in care a reprezentat-o in costum na?ional sarbesc.
Elena Maria Catargiu a fost c?s?torit? de dou? ori. Primul so? a fost un general sarb, impreun? cu care a avut un fiu, Rudi (ce nu a fost recunoscut de tat?l s?u, de aceea a purtat numele de familie a mamei). Maria nu i-a acordat nici un strop de dragoste, tratandu-l ca pe un nedorit ?accident biografic”. De altfel, b?iatul a fost crescut de sora mai mic? a Mariei, Munu Catargi. Fiul a aflat tarziu de adev?rata sa mam?, pe care nu a cunoscut-o in timpul vie?ii (numai cu ocazia inmormant?rii, la Ia?i, in 1874), astfel c? intre mam? ?i fiu nu a existat nici un sentiment.
Ulterior, tot in c?utare de partide bune, Maria s-a c?s?torit cu prin?ul Milos Obrenovici, cu care a avut un fiu, cel care avea sa devin? regele Milan al Serbiei (1882-1889), iar nepotul s?u avea s? fie regele Alexandru Obrenovici. Dup? a doua c?s?torie, a purtat numele de
Elena Maria Catargiu-Obrenovi?
, dar era numit? pe scurt
Maria Obrenovici
. Dar intr-o stare de permanent? aventur? amoroas?, Maria a ajuns repede ?i la desfacerea acestei c?s?torii. In consecin??, Maria trebuia s? se mul?umeasc? cu rela?ii mai putin reprezentative ca rang, orientandu-se spre b?rba?i cu bani, cum a fost C. Liebrecht, fostul ?ef de cazinou de la Gala?i, ajuns director general al Po?telor ?i apropiat al lui Alexandru Ioan Cuza.
Prin?esa Maria Catargiu este cunoscut? pentru rela?ia extraconjugal? cu domnitorul
Alexandru Ioan Cuza
. La pu?in timp dup? inceperea idilei, la 12 martie 1862, domnul st?panitor cump?ra cu 7.000 de galbeni imp?r?te?ti, de la Manolache Zefcari, o cas? cochet?, situat? in strada Biserica Amzei. Era o construc?ie relativ mic?, dar bine imp?r?it?, amplasat? pe o strad? nu prea frecventat?, dar aproape de Palatul domnesc ?i cu ie?ire la cea mai important? arter? de circula?ie a vremii: Podul Mogo?oaia."Desigur c?, inainte ca Maria Obrenovici sa se mute, casa a fost inzestrata cu tot ce era necesar. Mobile luxoase comandate la Paris, covoare persane ?i franceze, tablouri ?i tot felul de obiecte ornamentau interiorul casei in care Maria trebuia s? locuiasc? ?i s? primeasc? totdeauna pe cel care-l robise ?i care, in oarba lui pasiune, nu ?inea seama de onoarea tronului, de morala societ??ii, de "gura lumii" ?i nici de mult in?eleg?toarea lui so?ie care ?tia totul, dar care, in marea ?i sincera ei dragoste ?i admira?ie trecea cu vederea nes?buitele fapte ale so?ului s?u.
Rela?ia cu Alexandru Ioan Cuza
Cu domnitorul Cuza, Maria Obrenovici a avut doi fii,
Alexandru Al. Ioan Cuza
(1862/1864-1889/1890) ?i
Dimitrie Cuza
(1865-1888).
Alexandru Al. Ioan Cuza
, fiul cel mare al domnitorului, este descris drept o fire flegmatic?, lipsit? de voin?a ?i ambi?ia tat?lui s?u. Istoricii il amintesc drept o fire boln?vicioas?, n?scut cu o malforma?ie congenital? la inim?. S-a c?s?torit cu Maria Moruzzi ?i a murit in 1889, la doar 23 de ani, ucis de boala de inim?, pe vremea cand se afla in luna de miere in Spania. V?duva fiului lui Cuza, Maria Moruzzi s-a rec?s?torit cu Ion I. C. Br?tianu ?i a fost mama marelui istoric de mai tarziu George I. Br?tianu.
Fiul mai mic al lui Cuza, Dimitrie, a avut un destin tragic. A urmat studiile la Paris ?i, intors in ?ar?, s-a stabilit la Palatul Ruginoasa, acolo unde locuiau Elena Cuza ?i fratele lui, Alexandru. Dimitrie Cuza s-a indr?gostit de una dintre slujnicele de la palat. Cand leg?tura a fost descoperit? de Elena Cuza, slujnica a fost alungat? din palat. Se spune c? Dimitrie s-a certat cu mama adoptiv? ?i, pe fondul nein?elegerilor ?i a firii sale instabile, s-a sinucis in 1888. A fost g?sit impu?cat in camera sa din Palatul Ruginoasa. Spre sfar?itul domniei lui Cuza Vod?, indr?znea?a Maria, plin? de preten?ii ?i vanitate, nu era mul?umit? cu casa ce-i fusese destinat?. Voia s? fie v?zut? de tot mai mul?i oameni c? ea este singura femeie preferat? de Vod?, ca poate oricand, neanun?at?, s? intre la palat, ba in cele din urm? s? ia masa separat cu domnitorul. A?a s-au intamplat lucrurile ?i a?a i-au apucat evenimentele din noaptea de 11 februarie 1866". (George Potra,
Din Bucure?tii de ieri
, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedica, Bucure?ti, 1990, vol. I, pag. 507).
Fire?te, galantul Voda ?i-a manifestat amorul fa?? de Maria prin numeroase daruri, in bani ?i bijuterii, favoruri pentru rudele ?i apropia?ii acesteia. Totodat?, Maria a exploatat sl?biciunea domnitorului pentru ea, smulgandu-i secrete pre?ioase din via?a politic?, pe care a ?tiut sa le valorifice in cercurile interesate.
Ea a fost inclus? in cercul de afaceri ?i corup?i de nimeni altul decat C. Liebrecht (al c?rui palat constituie ast?zi Casa Universitarilor din Bucure?ti), mana dreapta a lui Cuza, ce-?i construise pan? ?i un propriu serviciu secret. A?a cum nota C. C. Giurescu, acesta "?tiuse sa ca?tige si simpatia si increderea frumoasei Maria Obrenovici, prietena lui Cuza. Devenise confidentul ei; o indatora prin diferite servicii personale; cumpara de pilda, pentru ea, in 1865, cai in valoare de 202 galbeni; achita, de asemenea, diferitele taxe de intretinere privind atelajele ei. O imprumuta chiar ?i cu bani". Intimitatea dintre cei doi a f?cut chiar ca gurile rele s? cleveteasc? de existen?a a ceva mai mult, date fiind n?ravurile femeii, in sensul c? ?eful camarilei ar fi fost, de fapt, tat?l copiilor infia?i de Cuza ?i considera?i drept ai s?i!
Excentricit??ile rela?iei ?i v?dita sa dimensiune de corup?ie au creat in epoc?, mai ales in randul clasei politice, un puternic curent de opinie de dezaprobare. In ciuda avertismentelor si criticilor din partea apropiatilor si a reactiilor uneori violente ale opozitiei, Domnul nu a acceptat in nici un chip sa inceteze relatia cu Maria sau cel putin sa o acopere cu o binevenita discretie. Dimpotriva, a adus-o la palat, supunand-o pe doamna tarii la supliciul rusinii. Marea majoritate a lumii evita anturajul printului, care devenise un loc rau famat. Doamnele de neam, cu buna reputatie si sotii lor evitau balurile organizate la curte; oamenii politici refuzau audientele si invitatiile la manifestarile oficiale, familiile nobiliare nu mai erau interesate sa aiba relatii cu Voda, doamnele de onoare isi paraseau serviciul.
Robit de pasiune, Domnul isi credea ibovnica fara de prihana, trecea peste orice pentru a si-o pastra, nedreptatea si indeparta pe oricine care incerca sa-l faca sa vada direct in fata realitatea. Pana cand a venit ziua abdicarii fortate de la 11 februarie 1866, cand "monstruoasa coalitie", nemairabdand capriciile Domnului, odinioara atat de iubit, l-a obligat sa accepte ca situatia era imposibil sa mai continue.
La 24 ianuarie 1866, cand se sarbatoreau sapte ani de la marele act al Unirii, balul oficial nu s-a mai desfasurat la Palat, in urma refuzului protipendadei de a participa, astfel ca s-a organizat la resedinta familiei Sutu. Totusi, programul a cuprins si o reprezentatie cu "La favorite scene d'opera chantee par Mme Marie Obrenovici" .
Maria juca deja cu mai mult talent pe scena politica rolul de Mata Hari damboviteana, intrand in jocul conspiratiei anti-Cuza.
Ea a primit misia de a-l retine pe Domn in Palat, la jocul cu carti, toata noaptea de 11 februarie, spre a-l impiedica sa paraseasca resedinta deghizat, cum ii era obiceiul si astfel abdicarea sa ramana fara obiect.
La ora 16 a zilei de 10 februarie 1866, militarii s-au intalnit in secret si au organizat in detaliu lovitura de Palat. Seara, domnitorul a cinat singur cu
Elena Cuza
. Spre miezul noptii, apare in graba Maria Obrenovici, insotita de grecul Sachelaridis, cartofor inrait, care il provoaca pe Cuza la jocul de whist pana noaptea tarziu. Obositi, dupa ora 2 din noapte, amanta si Voda s-au retras in aceeasi camera, pentru a continua jocul in alte feluri.
Dupa o noapte de amor, a urmat o dimineata pentru istorie. In zori, in camera de nebunii au intrat militarii, pe usa lasata special deschisa de Maria Obrenovici. Unul dintre ei i-a pus revolverul la tampla si l-a trezit din somn pe Domnitor. Acesta avea pistoalele pe noptiera, dar nu a mai ajuns la ele. Un altul si-a scos mantaua si a acoperit-o pe amanta spre a nu-si arata goliciunea si a putea sa se imbrace, apoi a fost condusa pana acasa pe jos...
Dupa ce isi va fi numarat creitarii tradarii oferiti de complotisti, nici Maria Obrenovici nu a mai ramas mult timp la Bucuresti, plecand apoi in strainatate. Din relatarile medicului Carol Davilla, aflam ca, in 1873, Maria ajunsese in Germania, fiind doamna de onoare a imparatesei Augusta, sotia Kaiserului Wilhem I. "Principesa Obrenovici - scria Davilla - a avut amabilitatea sa ma recunoasca de departe si a strabatut multimea ca sa-mi stranga mana. Era splendida..."
La 41 de ani, Maria Obrenovici a aflat c? este bolnav? de cancer ?i s-a sinucis la Dresda. A fost inmormantat? la biserica Sf. Spiridon din Ia?i. In 1908, apoi a fost deshumat? ?i mutat? in cavoul familiei sale din
Cimitirul ?Eternitatea” din Ia?i
.
Commons