Subiecte Orientul Antic
Regiuni ?i state
Cornul abunden?ei Mesopotamia Imperiul Akkadian Asiria Babilonia Imperiul Neo-Asirian Noul Imperiu Babilonian Sumer Egipt Egiptul Antic Imperiul Persan Imperiul Ahemenid Elam Mezi Anatolia Hiti?i Hurieni Statele Siro-Hitite Urartu Levant Israelul antic Fenicia
Perioade arheologice
Cronologia Orientului Antic ?( d ) Epoca Bronzului Colapsul epocii bronzului ⁠( en ) [ traduce?i ] Epoca Fierului
Limbi
Akkadian? Aramaic? Asiriologie ?( d ) Scriere cuneiform? Elamit? Ebraic? Hitit? Hurian? Fenician? Sumerian? Urartian? ?( d )
Literatur?
Literatur? mesopotamian? ?( d ) Texte hitite ?( d ) Literatur? sumerian?
Mitologie
Babilonian? Mitologie hitit? Mesopotamian? Egiptean?
Alte subiecte
Leag?nul civiliza?iei Legea asirian? ⁠( en ) [ traduce?i ] Astronomia Babilonian? Legea babilonian? ⁠( en ) [ traduce?i ] Matematica babilonian? Legea cuneiform? ⁠( en ) [ traduce?i ] Istoria Orientului Mijlociu
v d m

Limba hitit? (in hitit?: ?????? ne?ili ) este o limb? moart?, indo-european? , ramura anatolian? , care a fost vorbit? de hiti?i . Este de fapt cea mai recent? limb? indo-european? descoperit? (in 1916 , a fost descifrat? de lingvistul ceh Bed?ich Hrozny ). Acesta a incradrat limba hitit? in grupul lingvistic centum . Este considerat?, de asemenea, cea mai veche limb? indo-european? ^[1] .

A fost foarte r?spandit? in Asia Mic? , avand rol de limb? nobil?.

S-au p?strat multe t?bli?e datand din sec. 19-14 i.e.n., descoperite la Bo?az Koy , in Turcia . Textele reprezint? cea mai veche atestare a unei limbi indo-europene.

Fazele limbii hitite [ modificare | modificare surs? ]

Fazele prin care a trecut limba hitit? sunt: hitita veche, hitita mijlocie ?i neo-hitita ^[2] . Verbele in limba hitit? sunt flexionare in leg?tur? cu dou? clase: conjugarea ,,mi” ?i conjugarea ,,hi”. Exist? dou? diateze ( activ? ?i mediopasiv?), dou? modurui( indicativ ?i pasiv) ?i dou? timpuri( prezent ?i preterit) ^[3] . Exist? ?i cateva nume verbale, numite infinitiv 1 ?i 2, supin ?i substantiv verbal, la fel ca ?i participiul, de sens pasiv cu sensul de verb tranzitiv ?i activ cu sens pentru verbele intranzitive ^[4] .

Gramatic? [ modificare | modificare surs? ]

Verbul [ modificare | modificare surs? ]

Hitita este cunsocut? ca avand un sistem verbal mai simplu decat alte limbi indo-europene, precum sanscrita sau greaca antic? ^[5] .

Verbul avea urm?toarele sufixe:

-,,-ahh-” care inseamn? ,,ceea ce inseamn? cuvantul de baz?” sau ,,a duce la aceea?i structur?”. Exemple de astfel de verbe sunt: ,,sarazziyahh-”=,,a pune in partea de sus”( ,,sarazzi”=,,sus”) ^[6]

-,,-ann?i-”, exprim? o persisten??, de exemplu ,,iya-”= ,,a merge”; ,,iyann?i-”=,,a mar?a continuu”

-,,-sk-”

-,,-es-”

-,,-nu-”

-,,-nin-”

Inflexiunea :

Diateza activ?- la indicativ prezent

-Conjugarea mi:

-singular 1: -mi

-singular 2: -si

-singular 3: -zi

-plural 1: -weni

-plural 2: -teni

-plural 2: -anzi

-Conjugarea hi:

-singular 1: -hi (-ahhi)

-singular 2: -ti

-singular 3: -i

-plural 1: -weni

-plural 2: -teni

-plural 3: -anzi ^[4]

Diateza mediopasiv?-la indicativ prezent:

-Conjugarea mi:

-singular 1: -hahari(hari, ha)

-singular 2: -tati(ta)

-singular 3: -tati(ta)

-plural 1: -wastati(-wasta)

-plural 2: -duma(-dumari)

-plural 3: -antari(-anta)

-Conjugarea hi are la diateza mediopasiv? acelea?i forme ca ?i conjugarea mi, atat la singular, cat ?i la plural

Diateza activ?- la indicativ preterit:

-Conjugarea mi:

-singular 1: -un (-nun)

-singular 2: -s(-t, -ta)

-singular 3: -t(-ta)

-plural 1: -wen

-plural 2: -ten(-tin)

-plural 3: -er(-ir)

-Conjugarea hi:

-singular 1: -hun

-singular 2: -s(-ta,-sta)

-singular 3: -s(-ta,-sta)

-plural 1: -wen

-plural 2: -ten(-tin)

-plural 3: -er(-ir)

Diateza mediopasiv?-la indicativ preterit:

-conjugarea mi

-singular 1: -hahat(i) (-hat(i))

-singular 2: -tat(i) (-ta)

-singular 3: -tari (-ta)

-plural 1: -wastat

-plural 2: -dumat

-plural 3: -antat(i)

-Conjugarea hi:

-singular 1: -hahari (-hari)

-singular 2: -tati (-ta)

-singular 3: -ari (-a)

-plural 1: -wastati (-wasta)

-plural 2: -duma

-plural 3: -antari (-anta)

Diateza activ?- la imperativ:

-conjugarea mi:

-singular 1: -(a)llu

-singular 2: -(-i, -t)

-singular 3: -du

-plural 1: -weni

-plural 2: -en (-tin)

-plural 3: -andu

-conjugarea hi:

-singular 1: -allu

-singular 2: -(-i)

-singular 3: -u

-plural 1: -weni

-plural 2: -ten (-tin)

-plural 3: -andu

Diateza mediopasiv?- la imperativ:

-conjugarea mi:

-singular 1: -haharu (-haru)

-singular 2: -hut(i)

-singular 3: -taru

-plural 1: -

-plural 2: -dumat(i)

-plural 3: -antaru

-conjugarea hi:

-singular 1: -haharu (-haru)

-singular 2: -hut(i)

-singular 3: -aru

-plural 1: -

-plural 2: -dumat(i)

-plural 3: -antaru

Substantiv verbal:

-war

Infinitiv:

I: -wanzi II: -anna

Supin:

-wan

Participiu:

-ant

Originile conjug?rii mi merg c?tre termina?iile active ale limbii proto-indo-europene *-mi, *-si, *-ti ^[7] .Despre conjugarea hi, Jay H. Jasanof este de p?rere c? deriv? din sistemul proto-indo-european al verbelor cu ,,i-” la prezent ?i cu *?/e la apofonie.

Vocalele [ modificare | modificare surs? ]

Limba hitit? are cinci vocale scurte: a,e,i,u ?i u ^[8] , iar hitita veche avea trei foneme vocale lungi ^[9] .

List? de cuvinte din limba hitit? [ modificare | modificare surs? ]

ab-cas?

aka-a ridica

aku- a bea

alp?--nor

annanu-a inv??a

ant-cald

appa-dup?, inapoi, din nou

appezziyan-dup?

ars-a curge

asawar-incint?

arsaniya-a invidia

ard?la- zical? , proverb

arr?sa p?war-a merge

asessar-popula?ie,cult

aska-: cas?

atta-: tat?

attalla-patern

au- a vedea

assuw?tar-bun?tate

astayar?tar-p?cat

azzikk-: a manca din nou

ba-latar

ba-acesta

be-complet

bi-a intreba

bu-acesta

bur-flux, debit

d?-a lua

daganzipa- p?mant

d?liya-a tr?i

E-probabil ,,zeu”

ehu-aici

eku-a bea

es-trei

essar=eshar-,,sange”

esri-a se uita

ediz-acest

ga,gam-escroc

Gal-cheie

Gam-cucerire

Gar-a face

Gi-a citi

gimmant-:iarn?

Go,gon-sceptru

Gu-cuvant, a vorbi

Gug-lupt?

hahhal-: probabil tufi? ^[10]

h?liya- a ingenunchea

hanna- bunic?

hanna-a judeca

hand-onest

haluga?mesaj

handandatar-miracol

happar-comer?

pittalwa- : simplu

sahhan- :tribut

s?i-: a merge

sak-: a ?ti

samen-: a abandona

sanezzi-:bun

s?nt- :furios

KU?sarpassi-:pern?

sasta-:pat

si- : acesta

happiriya-ora?

par? handanda- a face miracole

I-unu

Iak-?i

Iede-lun?

Is-aici

ish?-:maestru

UDUiyant-oaie

irma- :bolnav

isheni-:p?r

ispant-:noapte

iwaruwa?mo?tenitor

Ka- a citi

Kas-doi

Kazin-iepure

Khar-a scrie

La-t?bl?i?

lak?a inclina

l?man?nume

lelaniya- :a se gr?bi

link-:a jura

markiya-:dispre?

mahhan-cand

mayandatar-b?rb??ie

malk- : a se roti

m?n :dac? mekk(i)-:mare

milit(t)-:miere

marsah-a putrezi

mem?i-:a vorbi

mene-: fa??

m?ti- :ro?u

muwa-: imprumutat din akkadianul mut(t)allu-eroic

melt-:a rosti

nann?- : a conduce

nanakussiyant- : intunecat

nega-: sor?

newah- :a reinnoi

nuntara- : rapid

n?w?n-:niciodat?

pahs-a proteja

papres- : a deveni impur

par?i-:a sufla

parh-: a persecuta

pargatar: in?l?ime

parku- : inalt

parnant- :cas?

paskuw?i-: a ignora

sahhan-:tribut

sakl?i-:regul?

sakunni-:bine

s?nt- : furios

LUsapasalli- : spion

suwant- : complet

t?ya- a jefui

taksan : impreun?

takku : dac?

tamas-: a ap?sa

tarkuwa- :a fi furios

taru-: p?dure, lemn

tuzziyant-: armat?

uesk-: a implora

ur-: r?zboi

uwa-: a veni

uwatar -vizit?

uzuhri- :iarb?

walhann?i- :a lovi

warra- : a ajuta

was- : a cump?ra

weh-: a muta

wes- :noi

wesi- : p??une

wid?r : ap?

zahh?i-b?t?lie

zanu-:a g?ti

zenna-: a termina

zinna- : a finaliza

GI?zuppari- : tor??

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Limbile lumii- mic? enciclopedie , Ed. ?tiin?ific? ?i enciclopedic?, Bucure?ti, 1981
• Hittite Etymological Dictionary , Vol. 6, Words beginning with M”, Jaan Puhvel
• The Hittites and Their Language , C.R. Conder
• Hittite Etymological Dictionary Words beginning with H, Jaan Puhvel
• A grammar of modern Indo-European , Carlos Quiles
• Old Hittite sentence structure , Silvia Luraghi
• Hittite and the Indo-European verb ,Jay H. Jasanoff

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• http://www.premiumwanadoo.com/cuneiform.languages/en_lexique_hittite.htm#
• http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/eieol/hitol-0-X.html Arhivat in 12 aprilie 2010 , la Wayback Machine .

v   ?   d   ?   m Limbi indo-europene Limbi indo-iraniene assamez? ? avestic? ? bactrian? ? belucian? ? bengalez? ? ka?mirian? ? dari ? hindi ? gujarati ? kuci ? kurd? ? maithili ? malvi ? marathi ? nepalez? ? orian? ? ose?ian? ? pali ? pamirian? ? pa?tun? ? persan? ? punjab? ? romani ? saka ? sanscrit? ? sarmat? ? sci?ian? ? sindhi ? singalez? ? ?uma?ti ? tadjic? ? urdu ? zazaki Limbi italice aragonez? ? aranez? ? aroman? (macedoroman?) ? asturian? ? catalan? ( valencian? ) ? corsican? (galurez?) ? dalmat? ? fala • falisc? ? francez? ? friulan? ? galician? ? istroroman? ? italian? ? ladin? ? ladino (iudeo-spaniol?) ? latin? ? meglenoroman? ? mirandez? • neapolitan? ? occitan? ? osc? ? piemontez? ? portughez? ? retoroman? ? roman? ? sard? (campidanez?, logudorez?) ? sasarez? ? sicilian? ? spaniol? ? umbrian? ? valon? ? venet? Limbi slave belarus? ? bosniac? ? bulgar? ? ca?ubian? ? ceh? ? cnaanic? ? croat? ? interslav? ? macedonean? ? muntenegrean? ? polab? ? polonez? ? pomeranian? ? rus? ? sarb? ? silezian? ? slav? veche ? slavon? ? slovac? ? sloven? ( limba prekmur? , limba resian? ) ? slovincian? ? sorab? de jos ? sorab? de sus ? ucrainean? Limbi baltice curonian? ? jatvian? ? selonian? ? zemgalian? ? leton? ? lituanian? ? prusac? veche Limbi celtice breton? ? celtiberic? ? cornic? ? cumbric? ? gala?ian? ? galez? ? galic? ? irlandez? ? lepontin? ? manx ? noric? ? pictic? ? sco?ian? Limbi germanice afrikaans ? burgund? ? danez? ? englez? ? englez? veche (anglosaxon?) ? feroez? ? frizon? ? gepid? ? german? ? luxemburghez? ? got? ? got? crimean? ? idi? ? islandez? ? longobard? ? nordic? veche ? norvegian? ( nynorsk , bokmal ) ? neerlandez? ? saxon? veche ? suedez? ? vandalic? Limbi anatoliene carian? ? hitit? ? lician? ? lidian? ? luvian? ? milian? ? palaic? ? pisidian? ? sidetic? Altele albanez? ? armean? ? greac? nou? ? greac? veche ? limbile toharice Categorisire incert? dac? ? frigian? ? ilir? ? macedonean? veche ? trac? Cu text cursiv sunt marcate limbile disp?rute.