De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Limba abazin?
este o limb? din familia
caucazian?
vorbit? in
Abhazia
,
Karaciai-Cerchezia
?i nordul
Turciei
.
Cei mai mul?i vorbitori (aproximativ 35.000) se afl? in
Rusia
, mai ales in zona
Abhaziei
, iar restul (10.000) in nord-estul
Turciei
?i in
Iordania
, unde au ajuns prin secolul al XIX-lea in urma
R?zboiului din
Caucaz
(1817 - 1864).
Dup? unii speciali?ti, limba abazin? reprezint? un dialect al
limbii abhaze
, cu care se aseam?n?, dar fa?? de care prezint? deosebiri prin existen?a anumitor
foneme
cum ar fi cele
fricativ
-faringiale.
Sunt utilizate doar dou?
vocale
(a, ?), 56 (58)
consoane
(aspirate,
glotalizate
,
palatalizate
,
labializate
sau combinand cate dou? din aceste tr?s?turi), 2 semiconsoane.
Accentul est fonologic.
Topica respect? ordinea:
subiect
-obiect-
verb
,
adjectiv
-
substantiv
.
Prezint? dou? dialecte:
a?xar
(ashkharwa, ashkherewa, ashxar) ?i
tapanta
(t'ap'anta), care au stat la baza limbii literare.
Comunitatea abazin? din
Turcia
utilizeaz?
alfabetul latin
, iar cea din
Rusia
un
alfabet chirilic
modificat:
А а
|
Б б
|
В в
|
Г г
|
Гв гв
|
Гъ гъ
|
Гъв гъв
|
Гъь гъь
|
Гь гь
|
Г? г?
|
Г?в г?в
|
Д д
|
Дж дж
|
Джв джв
|
Джь джь
|
Дз дз
|
Е е
|
Ё ё
|
Ж ж
|
Жв жв
|
Жь жь
|
З з
|
И и
|
Й й
|
К к
|
Кв кв
|
Къ къ
|
Къв къв
|
Къь къь
|
Кь кь
|
К? к?
|
К?в к?в
|
К?ь к?ь
|
Л л
|
Ль ль
|
М м
|
Н н
|
О о
|
П п
|
П? п?
|
Р р
|
С с
|
Т т
|
Тл тл
|
Тш тш
|
Т? т?
|
У у
|
Ф ф
|
Х х
|
Хв хв
|
Хь хь
|
Х? х?
|
Х?в х?в
|
Ц ц
|
Ц? ц?
|
Ч ч
|
Чв чв
|
Ч? ч?
|
Ч?в ч?в
|
Ш ш
|
Ш? ш?
|
Шв шв
|
Щ щ
|
Ъ ъ
|
Ы ы
|
Ь ь
|
Э э
|
Ю ю
|
Я я
|
|
- Sala, Marius -
Limbile lumii, mic? enciclopedie
, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1981.