한국   대만   중국   일본 
Limba abazin? - Wikipedia Sari la con?inut

Limba abazin?

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Limba abazin?
Абаза Бызшва, Abaza Byz?wa
Vorbit? in Rusia , Turcia
Regiuni Abhazia , Karaciai-Cerchezia
Num?r de vorbitori 45.000
Sistem de scriere Alfabetul chirilic / Alfabetul latin
Tipologie lingvistic? limbi caucaziene de nord-vest
Clasificare
abhaz?
  • Limba abazin?
Statut oficial ?i codificare
Limb? oficial? in Karaciai-Cerchezia
ISO 639 -2 cau
ISO 639 -3
(cel mai
r?spandit dialect)
abq [1]   Modificați la Wikidata
Pute?i vizita Wikipedia in Limba abazin? .
Aceast? pagin? poate con?ine caractere Unicode

Limba abazin? este o limb? din familia caucazian? vorbit? in Abhazia , Karaciai-Cerchezia ?i nordul Turciei .

Cei mai mul?i vorbitori (aproximativ 35.000) se afl? in Rusia , mai ales in zona Abhaziei , iar restul (10.000) in nord-estul Turciei ?i in Iordania , unde au ajuns prin secolul al XIX-lea in urma R?zboiului din Caucaz (1817 - 1864).

Caracteristici [ modificare | modificare surs? ]

Dup? unii speciali?ti, limba abazin? reprezint? un dialect al limbii abhaze , cu care se aseam?n?, dar fa?? de care prezint? deosebiri prin existen?a anumitor foneme cum ar fi cele fricativ -faringiale.

Sunt utilizate doar dou? vocale (a, ?), 56 (58) consoane (aspirate, glotalizate , palatalizate , labializate sau combinand cate dou? din aceste tr?s?turi), 2 semiconsoane. Accentul est fonologic. Topica respect? ordinea: subiect -obiect- verb , adjectiv - substantiv .

Prezint? dou? dialecte: a?xar (ashkharwa, ashkherewa, ashxar) ?i tapanta (t'ap'anta), care au stat la baza limbii literare.

Ortografie [ modificare | modificare surs? ]

Comunitatea abazin? din Turcia utilizeaz? alfabetul latin , iar cea din Rusia un alfabet chirilic modificat:

А а Б б В в Г г Гв гв Гъ гъ Гъв гъв Гъь гъь
Гь гь Г? г? Г?в г?в Д д Дж дж Джв джв Джь джь Дз дз
Е е Ё ё Ж ж Жв жв Жь жь З з И и Й й
К к Кв кв Къ къ Къв къв Къь къь Кь кь К? к? К?в к?в
К?ь к?ь Л л Ль ль М м Н н О о П п П? п?
Р р С с Т т Тл тл Тш тш Т? т? У у Ф ф
Х х Хв хв Хь хь Х? х? Х?в х?в Ц ц Ц? ц? Ч ч
Чв чв Ч? ч? Ч?в ч?в Ш ш Ш? ш? Шв шв Щ щ Ъ ъ
Ы ы Ь ь Э э Ю ю Я я

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

  • Sala, Marius - Limbile lumii, mic? enciclopedie , Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1981.

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]