한국   대만   중국   일본 
Immanuel Kant - Wikipedia Sari la con?inut

Immanuel Kant

Modific? leg?turile
De la Wikipedia, enciclopedia liber?
(Redirec?ionat de la Kant )
Immanuel Kant

Immanuel Kant
Date personale
Nume la na?tere Emanuel Kant Modificați la Wikidata
N?scut [1] [2] [3] [4] Modificați la Wikidata
Konigsberg , Regatul Prusiei [5] Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani) [1] [2] [6] [4] Modificați la Wikidata
Konigsberg , Regatul Prusiei [7] Modificați la Wikidata
Inmormantat catedrala din Konigsberg [*] ​ Modificați la Wikidata
P?rin?i Johann Georg Kant [*] ​
Anna Regina Kant [*] [[ Anna Regina Kant (mother of Immanuel Kant)|​]] Modificați la Wikidata
Cet??enie   Regatul Prusiei ( ? ) Modificați la Wikidata
Religie luteranism Modificați la Wikidata
Ocupa?ie filozof
antropolog
fizician
bibliotecar
scriitor
pedagog [*] ​
cadru didactic universitar [*] ​
matematician
philosopher of law [*] [[ philosopher of law |​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba german? [8] [9]
limba ebraic?
limba latin?
limba greac? veche Modificați la Wikidata
Filozof german
Filozofia secolului XVIII ,
Iluminism
?coal?/tradi?ie Iluminism
Interese principale
epistemologie , metafizic? , etic?
Idei importante
Imperativ categoric , Idealism transcendental , a priori sintetic , Noumenon
Influen?e A influen?at
Hume , Descartes , Malebranche , Leibniz , Spinoza , Locke , Berkeley , Rousseau Fichte , Schelling , Hegel , Schopenhauer , Peirce , Nietzsche , Wittgenstein , Husserl , Heidegger , Sartre , Habermas ?i mul?i al?ii
Semn?tur?
Modific? date / text   Consultați documentația formatului

Immanuel Kant (n. , Konigsberg , Regatul Prusiei  ? d. , Konigsberg , Regatul Prusiei ) a fost un filosof german, unul din cei mai mari ganditori din perioada iluminismului in Germania . Kant este socotit unul din cei mai influen?i filosofi din istoria culturii apusene. Prin fundamentarea idealismului critic , a exercitat o enorm? influen?? asupra dezvolt?rii filosofiei in timpurile moderne. In special Fichte , Schelling ?i Hegel ?i-au dezvoltat sistemele filosofice pornind de la mo?tenirea lui Kant. Cei mai mul?i scriitori ?i arti?ti din vremea lui au fost influen?a?i de ideile sale in domeniul esteticii , operele lui Goethe , Schiller sau Kleist neputand fi in?elese f?r? referin?a la concep?iile filosofice dezvoltate de Kant.

Intr-una din lucr?rile majore ale lui Kant, Critica ra?iunii pure (1781), [10] el a incercat s? explice rela?ia dintre ra?iune ?i experien?a uman? ?i s? mearg? dincolo de e?ecurile filozofiei ?i metafizicii tradi?ionale. Kant a vrut s? pun? cap?t unei epoci a teoriilor inutile ?i speculative ale experien?ei umane, rezistand in acela?i timp scepticismului ganditorilor precum David Hume .

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Familie ?i mediu [ modificare | modificare surs? ]

Immanuel Kant se na?te la 22 aprilie 1724 la Konigsberg , in Prusia oriental?, unul dintre cei cinci copii, care vor atinge maturitatea, din cei nou? n?scu?i ai p?rin?ilor s?i; avea o sor? mai mare, dou? surori mai mici ?i un frate mezin, Johann-Henrich. [11] Botezat "Emanuel", el ?i-a schimbat numele in "Immanuel" [12] dup? ce a inv??at ebraica. Educa?ia lui a fost strict?, punitiv? ?i disciplinar? ?i s-a axat pe instruirea latin? ?i religioas? asupra matematicii ?i ?tiin?ei. [13] Kant a men?inut idealurile cre?tine de ceva timp, dar s-a luptat s? reconcilieze religia cu credin?a sa in ?tiin??. [14] In lucrarea sa Intemeierea metafizicii moravurilor , el dezv?luie o credin?? in nemurire ca o condi?ie necesar? a abord?rii omenirii la cea mai inalt? moral? posibil?. [15] [16] Cu toate acestea, deoarece Kant era sceptic cu privire la unele dintre argumentele care i-au fost folosite anterior de el in ap?rarea teismului, ?i a sus?inut c? in?elegerea uman? este limitat? ?i nu pot ob?ine niciodat? cuno?tin?e despre Dumnezeu sau despre suflet, diver?i comentatori l-au numit un agnostic filozofic. [17] [18] [19] [20] [21] [22] Nietzsche il vedea pe Kant drept ?teolog sub acoperire”. [23]

Ora?ul s?u natal era prosper, avea o universitate ?i era deschis comer?ului maritim ?i deci ?inuturilor cu limbi ?i obiceiuri diferite. Kant va spune despre Konigsberg c? este un ora? "adaptat dezvolt?rii cunoa?terii oamenilor ?i a lumii, ?i in care, f?r? a c?l?tori, aceast? cunoa?tere poate fi insu?it?". Kant va ie?i rareori din ora?ul s?u. Kant provine din mediul social s?rac. Tat?l s?u era me?ter ?elar. Mama sa i-a dat o educa?ie riguroas?, pioas? ?i deschis? cunoa?terii.

Inva?? s? scrie ?i s? citeasc? in Hospitalschule, o suburbie a ora?ului. Contrar celor invocate de Kant, str?mo?ii s?i nu erau originari din Sco?ia, str?bunicul s?u, Richard Kant, fiind de fapt de origine baltic?, n?scut la Prokuls, ora? situat ast?zi in Lituania. Fiul lui Richard se stabilise ca me?ter ?elar in Mamel, unde il inva?? meseria pe fiul s?u, Johann-Georg, care se va instala la Konigsberg. Cele dou? fiice ale lui Richard Kant se vor c?s?tori cu sco?ieni ?i aceasta e probabil originea credin?ei lui intr-o ascenden?? sco?ian?. Mama lui Immanuel Kant, Anna-Regina, [24] n?scut? Reuter, originar? din Nurnberg, era la randul ei fiica unui ?elar. Gra?ie sprijinului unui pastor, prieten al familiei, Albert Schultz, Kant poate intra la colegiul Frederic (Fridericianum). Elev str?lucit, i?i insu?e?te o bun? cunoa?tere a autorilor latini. Inv???mantul la colegiu este preponderent religios, in spirit pietist; regulile erau stricte ?i nu existau vacan?e. Fiecare gest al existen?ei era impregnat de acest spirit, lucru redat de Kant in Religia in limitele ra?iunii simple (1793). Fiecare elev trebuia s? se trezeasc? la 6 diminea?a, iar cursurile incepeau la 7. Miercurea ?i samb?ta se f?ceau cursuri facultative de matematici, francez? ?i polonez?. Studiul limbilor elin? ?i ebraic? era obligatoriu, alc?tuind baza inv???mantului teologic. In schimb, nu se predau ?tiin?ele naturii ?i istoria. Profesorul s?u, Heydenreich, ii va deschide gustul pentru literatura latin? clasic?.

Tinere?e [ modificare | modificare surs? ]

In toamna anului 1740 , in varst? de 17 ani, intr? la Universitatea din Konigsberg la Facultatea de Teologie, la care urmeaz? ?i cursuri de filozofie , fizic? , matematic? . Mentorul s?u a fost Martin Knutzen care l-a indrumat spre studiul filosofiei lui Wolff ?i al fizicii lui Newton . Kant se orienteaz? spre sec?iunea clasic?, Lateinschule . Disciplinele principale erau latina (pan? la 20 de ore s?pt?manal) ?i teologia (in sens de studiu al catehismului); se familiarizeaz? cu filozofia lui Leibniz . De aici dragostea lui Kant pentru poezia latin? ?i aversiunea fa?? de formalismul cultului religios. Kant va lucra trei ani la Reflec?ii asupra unei veritabile evalu?ri a for?elor vii , lucrare care va fi imprimat? in 1746 dar a c?rei versiune definitiv? dateaz? din 1749 . In 1747 p?r?se?te universitatea inainte de a ob?ine toate gradele, din pricina mor?ii tat?lui s?u. Devine astfel preceptor in familii nobile ?i burgheze din imprejurimile Konigsbergului. In perioada 1747-1750 lucreaz? in satul Judtschen, foarte aproape de Gumbinnen, unde se ocup? de educa?ia fiului pastorului Andersch. In 1750 , in timpul verii, merge in cealalt? extremitate a provinciei, la Osterode, unde i?i g?se?te un post de preceptor in familia unui proprietar de p?manturi, Major von Hulsen, care ii incredin?eaz? educa?ia a trei tineri. Apoi devine preceptor la contele de Keyserling, pe lang? contesa de Keyserling, care va schi?a ?i primul portret cunoscut al lui Kant. Intors la Konigsberg, scrie Cosmogonie, sau eseu asupra deduc?iei originii Universului, a form?rii corpurilor cere?ti ?i a cauzelor mi?c?rii pornind de la legile mi?c?rii universale a materiei ?i ale lui Newton . In 1754 , Putem ?ti dac? Terra imb?trane?te din punct de vedere fizic? ?i, in 1755, Istoria universal? ?i teoria cerului sau eseu asupra concep?iei ?i originii mecanice a ansamblului Universului dup? principiile lui Newton . Lucrarea din urm? a ap?rut anonim in prim?vara lui 1755 ?i con?inea o dedica?ie pentru regele Frederic II, dar editorul d? faliment ?i lucrarea nu apare la data prev?zut?.

Profesorat [ modificare | modificare surs? ]

In 1755 , se intoarce la Konigsberg; pe baza scrierilor sale, se preg?te?te pentru Magisterexamen (echivalentul actual al doctoratului) ?i ob?ine din partea universit??ii autoriza?ia de a preda acolo cursuri in calitate de Privatdozent. La 17 aprilie 1755 i?i sus?ine "diserta?ia magistral?" intitulat? "Schi?? sumar? a catorva medita?ii despre foc", un manuscris de dou?zeci de foi in limba latin?. Ceremonia oficial? de investitur? ?i de promovare solemn? in gradul de "Magister" are loc pe 12 iunie. Decanul ?ine un discurs privitor la o problem? de limb? ebraic? iar noul Magister face un expozeu in latin? la cap?tul c?ruia mul?ume?te comunit??ii ?tiin?ifice pentru bun?voin?a de a-i fi deschis por?ile cunoa?terii. In urma diserta?iei "Principiorum primorum cognitionis metaphysicae nova dilucidatio" i se acord?, la 27 septembrie 1755 , "venia legendi". Kant devine a?adar Privatdozent, adic? un profesor pl?tit de studen?ii s?i ?i nu de c?tre stat. Schultz il va intampina, in momentul primirii, cu intrebarea: "In inima dumneavoastr?, v? teme?i de Dumnezeu?". Va r?mane acolo vreme de 15 ani (pan? in 1770). In aprilie 1756, Kant ii cere lui Frederic al II-lea s?-i acorde postul de profesor extraordinar (adic? f?r? remunera?ie), r?mas vacant de cinci ani, ?i redacteaz? astfel a treia diserta?ie latin? regulamentar? ( Monadologia fizic? ), ins? cererea sa este respins? ?i statul suprim? postul vacant; Kant avea s? a?tepte inc? paisprezece ani inainte de a deveni profesor. Universitatea il nume?te in 1765 sub-bibliotecar la Biblioteca Regal?, post foarte prost pl?tit (va renun?a la el in 1772), pentru a spori firavele sale venituri ?i a r?scump?ra intr-un fel e?ecul candidaturii pentru catedr?.

In 1770 , Kant este in fine numit profesor titular ("professor ordinarius") la catedra de logic? ?i metafizic? cu a sa Diserta?ie asupra formei ?i principiilor lumii sensibile ?i ale lumii inteligibile . Este prima schi?? a unei filozofii propriu-zis kantiene. In timpul primelor cursuri de iarn? va preda logic?, metafizic?, ?tiin?ele naturii ?i matematici, iar mai apoi cursuri de geografie fizic?, de etic? ?i de mecanic?. Cursurile sale atrag rapid un numeros auditoriu. Pan? atunci, Kant publicase intens. Va inceta s? publice vreme de zece ani, timp in care i?i va elabora opera cu caracter enciclopedic; Kant se intereseaz? de tot: frumosul, ?tiin?a, politica, Revolu?ia francez? , dreptul, cutremurul de la Lisabona ?i maladiile cerebrale. Va preda, de altfel, in aproape toate disciplinele.

Idei ?i consacrare [ modificare | modificare surs? ]

A?a cum o va spune in Prolegomene , a fost de?teptat din "somnul dogmatic" de lectura c?r?ii lui David Hume , Cercetare asupra intelectului omenesc . Va analiza operele lui Newton, Hume ?i mai ales Rousseau, care, dup? propriile-i cuvinte, il aduc pe "drumul drept" ?i ii provoac? o "revolu?ie in reflec?ie". Kant crezuse pan? atunci c? sursele cunoa?terii nu se afl? in experien?? ci in spirit, in ra?iune. Aceasta era teoria intelectualist? sau dogmatismul. Pentru Hume, dimpotriv?, toate cuno?tin?ele noastre sunt ivite din experien??. Originalitatea filozofiei kantiene, sprijinit? pe progresul fizicii de la Galilei la Newton, va consta in incercarea unei sinteze a amandurora, ideea c? experien?a ?i judecata permit deopotriv? cunoa?terea. A?a cum va scrie mai tarziu, intui?ia f?r? concept e oarb? iar conceptul f?r? intui?ie este vid. Ceea ce caut? Kant e inainte de toate un fundament pentru uzul ra?iunii, ceea ce implic? recunoa?terea limitelor puterii sale. Acestea vor fi temele celei dintai mari opere kantiene (scris? in patru luni), Critica ra?iunii pure , a c?rei prim? edi?ie dateaz? din 1781. Kant avea 57 de ani ?i era deja celebru prin ceea ce publicase anterior, dar adev?rata sa oper? abia incepe.

Ra?iunea nu poate cunoa?te totul. Ea este deci limitat? in domeniul cunoa?terii. In schimb, are o valoare in domeniul practic, a?adar moral. Aceasta este tema Criticii ra?iunii practice , publicat? in 1787.

R?man prin urmare de reconciliat sferele naturii, in care condi?iile de posibilitate ale cunoa?terii au fost determinate in Critica ra?iunii pure , ?i ale libert??ii, al c?rei fundament a fost stabilit in Critica ra?iunii practice . Aceasta e tema Criticii puterii de judecare care a ap?rut in 1790 ?i marcheaz? des?var?irea esen?ialului filozofiei kantiene.

In 1780 devine membru in Senatul universit??ii, iar in 1787 membru al Academiei de ?tiin?e din Berlin. In semestrul de var? din 1786, este numit pentru prima oar? rector, titlu conferit de Frederic II.

Kant va r?mane profesor pan? in 1797 . De la 7 la 10 diminea?a cursurile de filozofie alterneaz? cu antropologia, geografia fizic? ?i uneori fizica ?i matematicile. Nu-?i citea cursurile ci vorbea liber, de?i urma intotdeauna un manual de baz? pentru a satisface prescrip?iile academice prusace. In 1794, guvernul prusac ii interzice s? se ocupe de materiile religioase in cursurile ?i publica?iile sale, lucru pe care Kant il accept?.

Via?a personal? [ modificare | modificare surs? ]

In timpul studen?iei era un juc?tor pasionat de c?r?i, iar jucand biliard pe bani i?i finan?a studiile.

Pentru echitatea sa, marea ?tiin?? ?i schimburile agreabile de idei, Kant ca?tig? stima concet??enilor s?i, a Universit??ii, a auditorilor ?i a fo?tilor s?i elevi. Reputa?ia sa e atat de mare, incat se va constitui c?tre 1790 o adev?rat? industrie a copi?tilor pentru a satisface, contra cost, numeroasele cereri de a de?ine cursurile sale procurate prin intermediul copiilor realizate de studen?i.

Via?a lui Kant se confund? cu via?a profesional? ?i cu doctrina sa. Nu a fost c?s?torit ?i nu a p?r?sit niciodat? grani?ele ??rii. Traiul s?u este unul tihnit, s?n?tos ?i regulat: trezit la 5, i?i incepe ziua fumandu-?i pipa ?i luand ceaiul; lucreaz? apoi pan? la 7, ora primului curs. La intoarcere, lucreaz? pan? la orele 13. E timpul pranzului, singurul s?u moment de repaus din zi. Nu m?nanc? niciodat? singur. Invita?ii s?i, in num?r de trei pan? la nou?, pentru ca ansamblul convivilor s? nu fie inferior num?rului Gra?iilor nici superior celui al Muzelor, nu sunt preveni?i decat in diminea?a respectiv?, pentru a nu trebui s? renun?e la o alt? invita?ie: nu vin astfel decat aceia care sunt liberi. Este foarte ingrijit asupra aparen?elor persoanei sale, motiv pentru care va inventa pentru folosul propriu o centur? mecanic? (cf. portretul ironic al lui Thomas de Quincey, Ultimele zile ale lui Immanuel Kant ). Conviv apreciat, amator de vinuri bune, Kant nu incurajeaz? niciodat? discu?iile privitoare la opera sa. Pranzul se prelunge?te dup? orele dup?-amiezii, moment in care Kant se va duce s?-?i fac? plimbarea zilnic? (totdeauna la aceea?i or?, cu excep?ia, se pare, a zilei in care avea s? soseasc? curierul anun?and Revolu?ia Francez?; dup? unii, excep?iile care i-au tulburat faimoasa plimbare ritual? au fost dou?: publicarea Contractului social al lui Rousseau, in 1762, pe care-l cite?te complet absorbit ?i pierde ?irul timpului, ?i anun?ul victoriei franceze de la Valmy, in 1792). Intors acas?, Kant lucreaz? pan? la orele 22.

In 1797, sl?bit de varst?, renun?? la inv???mant ?i i?i petrece ultimii ani din via?? intr-o retragere studioas? dar solitar?. Moare la 12 februarie 1804 , dup? o lung? perioad? de sl?biciune fizic? ?i intelectual?, in varst? de 79 de ani. Ultimele sale cuvinte au fost "Es ist gut" ("[Totul] e bine").

Oameni veni?i din intreaga regiune au dorit s? participe la funeralii. Chipul nu ii era alterat, dar corpul ap?rea a fi diminuat dincolo de orice descriere. Depuse in cripta Profesorilor, r?m??i?ele sale p?mante?ti nu vor r?mane mult? vreme acolo. Inc? din 1809, pan? la cript? s-a format o alee care purta numele grecesc Stoa Kantiana. La 21 noiembrie 1880, r?m??i?ele p?mante?ti sunt transferate intr-o capel? gotic? din preajma catedralei din Konigsberg (ast?zi, Kaliningrad), iar mormantul s?u, ornat cu un bust sculptat de Schadow ?i o copie a ?colii de la Atena a lui Rafael, poart? inscrip?ionat? fraza celebr? din Critica ra?iunii practice : "Dou? lucruri umplu sufletul de o admira?ie ?i o venera?ie mereu crescand? ?i nou?, in m?sura in care reflec?ia ?i le intip?re?te ?i se ata?eaz? de ele: cerul instelat deasupra mea ?i legea moral? din mine".

Ideile reflectate in oper? [ modificare | modificare surs? ]

Teoria cunoa?terii [ modificare | modificare surs? ]

Una din lucr?rile cele mai importante ale lui Kant, care cuprinde intreg spectrul filozofiei sale, o constituie "Critica ra?iunii pure" ( Kritik der reinen Vernuft , 1781 ), opera sa capital?, in care cerceteaz? bazele procesului de cunoa?tere. Kant incearc? s? integreze intr-o concep?ie unitar? cele dou? pozi?ii contrare ale teoriei cunoa?terii din vremea sa, pe de o parte ra?ionalismul lui Rene Descartes , pe de alta empirismul filozofilor englezi John Locke ?i David Hume . In acest scop, Kant face deosebirea intre judecata analitic? ?i cea sintetic?. In cazul judec??ii analitice, valoarea de adev?r deriv? din analiza ins??i a conceptului, f?r? a mai fi nevoie de un experiment, respectiv de o percep?ie senzorial?. In situa?ia in care un ra?ionament nu este suficient pentru a determina adev?rul ?i este nevoie de o observa?ie senzorial? sau experiment, atunci avem de a face cu o judecat? sintetic?. Evident, toate cuno?tin?ele valabile la un moment dat derivate din experien?? au prin urmare un caracter sintetic. In continuare, Kant imparte judec??ile in empirice sau a posteriori ?i judec??i a priori . Judec??ile empirice sunt in intregime dependente de percep?ia senzorial?, de ex.: afirma?ia: "acest m?r este ro?u". Dimpotriv?, judec??ile a priori posed? principial o valabilitate independent? de cazul individual ?i nu sunt bazate pe observa?ie senzorial?, de ex.: "doi ?i cu doi fac patru" reprezint? o afirma?ie aprioric? .

Kant sus?ine c? no?iunile de timp , spa?iu ?i cauzalitate , care fundamenteaz? legile ce guverneaz? rela?iile lucrurilor dintre ele, nu sunt legate de obiectele din natur? ci, dimpotriv?, sunt pure forme apriorice ?i stau la baza capacit??ii de cunoa?tere a subiectului, fiind astfel transferate realit??ii obiective. Spa?iul, timpul ?i cauzalitatea sunt prin urmare forme care func?ioneaz? in procesul de percep?ie ca tipare, cu scopul de a ordona ?i structura toate impresiile senzoriale. "Lucrul in sine" ( das Ding an sich ), adic? a?a cum este in esen?a sa, nu poate fi cunoscut, pentru c? subiectul intr? doar in posesia impresiei asupra lucrului, a "fenomenului" , a apari?iei senzoriale a "lucrului in sine", care singur? poate fi perceput?, spre deosebire de ceea ce Kant denume?te noumen , care se sustrage capacit??ii de cunoa?tere. Aceast? cercetare critic? a condi?iilor percep?iei ?i cunoa?terii este denumit? de Kant "filosofie transcendental?", filosofie care investigheaz? premisele ?i limitele necesare la care este supus? cunoa?terea subiectului.

Probleme de etic? [ modificare | modificare surs? ]

In alte dou? lucr?ri, " Intemeierea metafizicii moravurilor " ( Grundlegung zur Metaphysik der Sitten , 1785 ) ?i "Critica ra?iunii practice" ( Kritik der praktischen Vernunft , 1788 ), Kant prezint? sistemul s?u etic, care se bazeaz? pe convingerea c? ra?iunea este cea mai inalt? instan?? a moralei. Din acest punct de vedere, exist? dou? moduri in luarea unei decizii dictate de voin??: un imperativ condi?ionat sau ipotetic, care decurge dintr-o inclinare subiectiv? ?i urmeaz? un anumit scop individual, ?i un "imperativ categoric", care se supune unei legi obiective, universal valabil? ?i necesar?. Kant formuleaz? astfel principiul "imperativului categoric", considerat ca fundament al moralei: "Ac?ioneaz? in a?a fel incat maxima ac?iunilor tale s? poat? fi impus? ca lege universal?".

Etica sexualit??ii [ modificare | modificare surs? ]

Kant vedea sexualitatea ca fiind degradant? deoarece ?face persoana iubit? obiect al dorin?ei”. [25]

Kant s-a opus categoric masturb?rii , dar argumentele sale au fost respinse drept eronate de eticienii din secolele XX ?i XXI. [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] Conform lui Emilian Mihailov, ?cand te ui?i ce justificare propune, te ia rasul”, iar a defini masturbarea ca imoral? este o confabula?ie moral?. [31] [32] [33]

Concep?ia politic? [ modificare | modificare surs? ]

Kant a fost figura proeminent? a perioadei de iluminism in Germania ?i in aceast? calitate a dezvoltat ideea de "libertate", pornind de la concep?iile sale asupra moralei. Prin libertate el nu in?elege un liber arbitru lipsit de legi, ci libertatea de autodeterminare, de respectare con?tient? a legilor, care deriv? din ra?iune. Deviza lui Kant, " Sapere aude  !" ("Indr?zne?te s? ?tii !"), s? ai curajul de a te servi de ra?iune, a devenit deviza mi?c?rii iluministe impotriva absolutismului . O societate liber? trebuie s? fie alc?tuit? din cet??eni capabili de a in?elege democra?ia ?i de a gandi liber. In lucrarea sa elaborat? c?tre sfar?itul vie?ii, " Spre pacea etern? " ( Zum ewigen Frieden , 1795 ), Kant preconizeaz? o comunitate a popoarelor, o federa?ie universal? alc?tuit? din state reprezentativ republicane, in care s? fie eliminate conflictele de interese ce duc la r?zboi. Premizele unei ordini pa?nice ar trebui s? fie: 1. Constitu?ie republican? a statelor; 2. O uniune pacific? de state libere; 3. Libera circula?ie a cet??enilor bazat? pe un drept de ospitalitate. In aceste condi?ii ar fi posibil un tratat de pace universal?, al c?rui miez l-ar constitui legea moral? derivat? din concep?ia etic? a lui Kant. Rela?iile dintre state ar trebui s? aib? acela?i caracter ca ?i rela?iile intre indivizi.

Estetica [ modificare | modificare surs? ]

In a treia lucrare de critic?, "Critica puterii de judecare" ( Kritik der Urteilskraft , 1790 ), Kant abordeaz? problemele de estetic?. Frumosul artistic este strans legat de alc?tuirea naturii, in special cand aceasta d? prilejul senza?iei de sublim. "Frumos" in sens estetic este ceea ce se contempl? cu o satisfac?ie dezinteresat?, lipsit? de inten?ie sau scop personal, in forma sa cea mai pur?. Aceast? concep?ie a influen?at in mod hot?rator mi?carea literar? denumit? " Sturm und Drang " ("Furtun? ?i Avant"). Estetica lui Kant porne?te de la o problem? fundamental?, pe care el a formulat-o in mai multe feluri, dandu-i uneori structura unei ?antinomii?. Conform ?antinomiei gustului”, judecata estetic? pare s? se afle in conflict cu ea ins??i : ea nu poate s? fie estetic? (o expresie a unei experien?e subiective) ?i in acela?i timp o judecat? (pretinzand acord universal). ?i totu?i oamenii, numai in virtutea ra?ionalit??ii lor, sunt dispu?i sa emit? astfel de judec??i. Pe de o parte, un anumit obiect le produce o senza?ie de pl?cere, o pl?cere imediat?, care nu se bazeaz? pe o conceptualizare a obiectului sau pe o cercetare a cauzei, scopului sau alc?tuirii acestuia. Pe de alt? parte ei i?i exprim? pl?cerea sub forma unei judec??i, vorbind despre ?frumuse?e ca ?i cum ar fi o proprietate a obiectului”, reprezentand astfel pl?cerea pe care o resimt ca fiind valabil? in mod obiectiv. Atitudinile, sentimentele ?i judec??ile noastre sunt numite estetice tocmai pentru motivul c? au o leg?tur? direct? cu experien?a. Prin urmare nimeni nu poate s? judece asupra frumuse?ii unui obiect pe care nu l-a v?zut sau auzit niciodat?. Numai experien?a este aceea care face posibil? intotdeauna o judecat? estetic?, ci nu gandirea conceptual?, astfel c? orice factor care altereaz? experien?a unui obiect altereaz? ?i semnifica?ia sa estetic? (de aceea poezia nu poate fi tradus? f?r? a pierde ceva din frumuse?ea original?).

Concep?ia cosmogonic? [ modificare | modificare surs? ]

Pe lang? preocup?rile sale filozofice, Kant a publicat ?i o serie de lucr?ri in domeniul ?tiin?elor naturii. Una din cele mai importante este "Istoria general? a naturii ?i teoria universului" ( Allgemeine Naturgeschichte und Theorie des Himmels , 1755 ), in care expune ipoteza genezei universului dintr-o nebuloas?, ipotez? care a fost dezvoltat? mai tarziu, independent de Kant, de c?tre Pierre de Laplace .

Concep?ia religioas? [ modificare | modificare surs? ]

In ceea ce prive?te concep?ia religioas? a lui Kant, ca?iva critici au subliniat deismul, de exemplu Peter Byrne , care a scris despre rela?ia precis? a lui Kant cu deismul. [34] Al?i critici au remarcat in concep?ia moral? a lui Kant o trecere de la deism la teism, de exemplu Allen W. Wood [35] ?i Merold Westphal . [36] In ceea ce prive?te cartea lui Kant intitulat? Religia in limitele ra?iunii , a fost evidentiat c? filosoful Kant reduce religiosul la ra?ional, religia la moral? ?i cre?tinismul la etic?. [37]

Kant dorea eutanasia tuturor religiilor revelate. [38] Pentru el credin?ele religioase sunt prin defini?ie subiective: ele pot fi ra?ional valabile, dar sunt subiective. [39]

Urm?rile filozofiei lui Kant [ modificare | modificare surs? ]

Kant se inscrie in randul celor mai mari filozofi ai istoriei timpurilor moderne. Dezvoltarea ulterioar? a filozofiei europene, in special a idealismului german ( Schelling , Hegel ) ?i a a?a-numitului neo-kantianism , reprezentat printre al?ii de Wilhelm Windelband , dar ?i a unor curente contemporane, cum ar fi filozofia Hannei Arendt sau a lui John Rawls , nu pot fi concepute in afara cunoa?terii filozofiei lui Kant. Un studiu aprofundat al filozofiei presupune in mod necesar cunoa?terea filozofiei kantiene.

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b c d ?Immanuel Kant” , Gemeinsame Normdatei , accesat in  
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF , accesat in  
  3. ^ a b Immanuel Kant , SNAC , accesat in  
  4. ^ a b c d Immanuel Kant , Brockhaus Enzyklopadie , accesat in  
  5. ^ ?Immanuel Kant” , Gemeinsame Normdatei , accesat in  
  6. ^ a b Immanuel Kant , Find a Grave , accesat in  
  7. ^ ?Immanuel Kant” , Gemeinsame Normdatei , accesat in  
  8. ^ Autoritatea BnF , accesat in  
  9. ^ CONOR [*] [[ CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]   Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )
  10. ^ Kant, Immanuel; Kitcher, Patricia (intro.); Pluhar, W. (trans.) ( ). Critique of Pure Reason . Indianapolis: Hackett. xxviii.  
  11. ^ freunde-kants.com Arhivat in , la Wayback Machine .
  12. ^ Kuehn 2001, p. 26.
  13. ^ Kuehn 2001, p. 47.
  14. ^ ?Immanuel Kant: Philosophy of Religion ? Internet Encyclopedia of Philosophy” . www.iep.utm.edu .  
  15. ^ Metaphysics, p. 131
  16. ^ ?Immanuel Kant” . Christian Research Institute.  
  17. ^ "While this sounds skeptical, Kant is only agnostic about our knowledge of metaphysical objects such as God. And, as noted above, Kant's agnosticism leads to the conclusion that we can neither affirm nor deny claims made by traditional metaphysics." Andrew Fiala, J.M.D. Meiklejohn , Critique of Pure Reason ? Introduction, p. xi.
  18. ^ Edward J. Verstraete ( ). ?The Popular Encyclopedia of Apologetics”. In Ed Hindson; Ergun Caner. The Popular Encyclopedia of Apologetics: Surveying the Evidence for the Truth of Christianity . Harvest House Publishers. p. 82. ISBN   978-0736920841 . It is in this sense that modern atheism rests heavily upon the skepticism of David Hume and the agnosticism of Immanuel Kant.  
  19. ^ Norman L. Geisler; Frank Turek ( ). ?Kant's Agnosticism: Should We Be Agnostic About It?”. I Don't Have Enough Faith to Be an Atheist . Crossway. pp. 59?60. ISBN   978-1581345612 . Immanuel Kant's impact has been even more devastating to the Christian worldview than David Hume's. For if Kant's philosophy is right, then there is no way to know anything about the real world, even empirically verifiable things!  
  20. ^ Gary D. Badcock ( ). Light of Truth and Fire of Love: A Theology of the Holy Spirit . Wm. B. Eerdmans Publishing. p. 113. ISBN   978-0802842886 . Kant has no interest in prayer or worship, and is in fact agnostic when it comes to such classical theological questions as the doctrine of God or of the Holy Spirit.  
  21. ^ Norman L. Geisler, Paul K. Hoffman, ed. ( ). ?The Agnosticism of Immanuel Kant”. Why I Am a Christian: Leading Thinkers Explain Why They Believe . Baker Books. p. 45. ISBN   978-0801067129 .  
  22. ^ Frank K. Flinn ( ). Encyclopedia of Catholicism . Infobase Publishing. p. 10. ISBN   978-0816075652 . Following Locke, the classic agnostic claims not to accept more propositions than are warranted by empirical evidence. In this sense an agnostic appeals to Immanuel Kant (1724?1804), who claims in his Critique of Pure Reason that since God, freedom, immortality, and the soul can be both proved and disproved by theoretical reason, we ought to suspend judgement about them.  
  23. ^ Welshon, Rex ( ) [1914]. The Philosophy of Nietzsche . Continental European philosophy. Acumen. p. 97. ISBN   978-1-902683-89-8 . Accesat in .  
  24. ^ ?Cosmopolis” . Koenigsberg-is-dead.de. . Accesat in .  
  25. ^ Kant, Immanuel. Lectures on Ethics, p. 163
  26. ^ Buckle, Stephen ( ) [1991]. ?Natural Law” . In Singer, Peter. A Companion to Ethics . Blackwell Companions to Philosophy. Wiley. p. 171-174. ISBN   978-1-118-72496-5 . Accesat in .  
  27. ^ Buckle, Stephen ( ). ?Dreptul natural”. In Singer, Peter; Boari, Vasile; M?rincean, Raluca. Tratat de etic? . p. 201-203. ISBN   978-973-46-0243-8 .  
  28. ^ Arroyo, Christopher ( ). Kant’s Ethics and the Same-Sex Marriage Debate - An Introduction . Springer International Publishing. p. 131. ISBN   978-3-319-55733-5 . Accesat in .  
  29. ^ Mihailov, Emilian; Constantinescu, Mihaela; Flonta, Mircea ( ). AC?IUNE ?I RA?IUNE. IN MEMORIAM VALENTIN MURE?AN . Editura Universit??ii din Bucure?ti - Bucharest University Press. p. 91. ISBN   978-606-16-1248-2 . Accesat in .  
  30. ^ Iftode, Cristian ( ). ?Proiectul unei etici minimale. Dificult??i ?i ambiguit??i” . In Universitatea din Bucure?ti. Analele Universit??ii Bucure?ti: Filosofie . Universitatea Bucure?ti. p. 28-31. ISSN   0068-3175 . Accesat in .  
  31. ^ a b ?Interviu cu Emilian Mihailov (episod special)” . Buzzsprout . . Accesat in .  
  32. ^ a b ?Interviu cu Emilian Mihailov (episod special)” . Facultatea de Filosofie . . Accesat in .  
  33. ^ a b Episodul 9. Interviu Emilian Mihailov pe YouTube
  34. ^ Peter Byrne, Kant on God , Ashgate, London, 2007, pagina 159.
  35. ^ Allen W. Wood, Kant's Moral Religion , Cornell University Press, London, Ithaca, 1970, pagina 16.
  36. ^ Merold Westphal, The Emerge of Modern Philosophy of Religion , in Charles Taliaferro, Paul Draper ?i Philip Quinn (editori), A Companion to Philosophy of Religion , Blackwell, Oxford, 2010, pagina 135.
  37. ^ Mircea Itu, Dumnezeu ?i religia in concep?ia lui Immanuel Kant din Religia in limitele ra?iunii , in Alexandru Boboc ?i N. I. Mari? (editori), Studii de istoria filosofiei universale , vol. XII, Editura Academiei Romane, Bucure?ti, 2004.
  38. ^ Fleischacker, Samuel ( ). Levy, Richard S., ed. Antisemitism: A Historical Encyclopedia of Prejudice and Persecution . ABC-CLIO. p. 396. ISBN   978-1-85109-439-4 .  
  39. ^ Green, Ronald Michael; Green, P.S.E.H.V.R.M. ( ). Kierkegaard and Kant: The Hidden Debt . SUNY Series in Contemporary Co. State University of New York Press. p. 132. ISBN   978-0-7914-1107-0 . Accesat in .  

Bibliografie selectiv? [ modificare | modificare surs? ]

List? bibliografic? selectiv? a celor mai importante opere kantiene ?i edi?iile moderne corespunz?toare in traducere romaneasc?. In parantez? p?trat? este indicat anul public?rii in original. [1]

  • Critica ra?iunii pure [1781/1787], trad. de N. Bagdasar, E. Moisuc, ed. a III-a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucure?ti, 2014.
  • Critica ra?iunii practice [1788], trad., studiu introductiv ?i note de N. Bagdasar, ed. a III-a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucure?ti, 2010.
  • Critica facult??ii de judecare [1790], trad., studiu introductiv ?i note de R. Croitoru, Ed. All, Bucure?ti, 2008.
  • Prolegomene la orice metafizic? viitoare care se va putea inf??i?a ca ?tiin?? [1783], traducere, studiu ?i note de M. Flonta ?i T. Kleininger, ed. a IV-a, Ed. Humanitas, Bucure?ti, 2014.
  • Intemeierea metafizicii moravurilor [1785], trad. de F. Bogoiu, V. Mure?an, M. Ota, R. G. Parvu, ed. a II-a, Ed. All, Bucure?ti, 2014.
  • Metafizica moravurilor [1797], trad., studiu introductiv ?i note de R. Croitoru, ed. a III-a, revizuit? ?i ad?ugit?, Ed. Antet, Bucure?ti, 2013.
  • Istoria general? a naturii ?i teoria cerului [1755], trad., not? introductiv? ?i note de A. Boboc, in Istoria general? a naturii ?i teoria cerului, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2014.
  • Despre pedagogie [1803], trad. ?i note de T. Br?ileanu, prefa?? de C. Stroe, ed. a II-a, Ed. Paideia, Bucure?ti, 2015.
  • Religia doar in limitele ra?iunii [1793], trad., studiu introductiv ?i note de R. Croitoru, Ed. All, 2008.
  • Observa?ii asupra sentimentului de frumos ?i sublim [1764], trad., studii introductive ?i note de R. Croitoru, Ed. All, Bucure?ti, 2008.
  • Spre pacea etern?: un proiect filosofic [1795], I n?tiin?are asupra incheierii apropiate a unui tratat in vederea p?cii eterne in filosofie [1796], Incercare asupra unor considera?ii privind optimismu l [1759], trad., studiu introductiv, studiu asupra traducerii, note, bibliografie selectiv?, index de concepte de R. Croitoru, in Spre pacea etern?: un proiect filosofic , ed. a II-a, revizuit? ?i ad?ugit?, Ed. All, 2008.
  • Ideea critic? ?i perspectivele filosofiei moderne: Kant prin el insu?i , trad. ?i note de A. Boboc ?i L. Stroia, not? asupra edi?iei de A. Boboc, ed. a II-a, Ed. Paideia, Bucure?ti, 2015.
  • Ce este ?luminarea”? [1784], Ce inseamn? a se orienta in gandire? [1786], in Ce este ”luminarea”? Teze, defini?ii ?i semnifica?ii , trad. de A. Boboc, ed. a II-a rev?zut?, Editura Paidea, Bucure?ti, 2018.
  • Presupusul inceput al istoriei omenirii [1786], Sfar?itul tuturor lucrurilor [1794], trad. de Martin Zick, in Inceputul ?i sfar?itul , Ed. All, Bucure?ti, 2011.
  • Chestiunea dac? p?mantul imb?trane?te, considerat? fizicalist [1754], trad. ?i note de A. Boboc, in Revista de filosofie , vol. LXV, nr. 2, pp. 191-203, 2018.
  • Incercare de a introduce in filosofie conceptul de m?rimi negative [1763], trad. ?i note de A. Boboc, partea I in Revista de Filosofie , vol. LXIV, nr. 1, pp. 149-160; partea II in Revista de Filosofie , vol. LXIV, nr. 2, pp. 275-288, 2017.
  • Falsa subtilitate a celor patru figuri silogistice [1762], trad. ?i glosar de termeni logici kantieni de A. Boboc, in Revista de Filosofie , vol. LXIV, nr. 3, pp. 413-424, 2017.
  • Visurile unui vizionar interpretate prin visurile metafizicii, trad., not? asupra edi?iei, studiu introductiv, studiu asupra traducerii, note, bibliografie selectiv? ?i index de concepte german-roman ?i roman-german de R. Croitoru, ed. a II-a, revizuit? ?i ad?ugit?, Ed. Antet, Bucure?ti, 2013.
  • Logica general? [1800], trad., studiu introductiv ?i note de A. Surdu, ed. a II-a rev?zut?, Ed. Trei, Bucure?ti, 1996.
  • Antropologia din perspectiv? pragmatic? [1798], trad., studiu introductiv ?i note de R. Croitoru, ed. a II-a, revizuit? ?i ad?ugit?, Ed. Antet, Bucure?ti, 2013.
  • Critica puterii de judecare , trad. Traian Br?ileanu, Editura Paideia, Bucure?ti, 2020.
  • Critica ra?iunii practice , trad. Traian Br?ileanu, Editura Paideia, Bucure?ti, 2020.
  • Critica ra?iunii pure , trad. prof. dr. Rodica Croitoru, Editura Paideia, Bucure?ti, 2019.

Bibliografia complet? a tuturor edi?iilor originale ?i a traducerilor lor in limba roman? poate fi consultat? aici:

Bibliografie secundar? in limba roman? [ modificare | modificare surs? ]

  • Constantin Noica, Concepte deschise in istoria filosofiei la Descartes, Leibniz ?i Kant , Institutul de Arte Grafice, 1936; ed.II: Editura Humanitas, 1995
  • Ion Petrovici, Kant. Via?a ?i opera (Dou?sprezece lec?ii universitare) , Ed. Casa ?coalelor, 1936; Ed. Academiei Romane, 2006
  • Mihai Eminescu, Lecturi kantiene , Editura Univers,1976.
  • Alice Voinescu, Kant ?i ?coala de la Marburg , Editura Eminescu, 1999.
  • P. F. Strawson, Limitele ra?iunii , trad. de Valentin Cioveie, Editura Humanitas, 2004.
  • Mircea Flonta, Kant in lumea lui ?i in cea de azi. Zece studii kantiene , Editura Polirom, 2005
  • Rodica Croitoru, Datorii morale ?i datorii religioase in limitele kantiene ale ra?iunii, Editura ALL, 2006.
  • Roger Scruton, Kant , trad. de Lauren?iu Staicu, Editura Humanitas, 2006.
  • Virgil Ciomo?, Con?tiin?? ?i schimbare in Critica ra?iunii pure. O perspectiv? arhitectonic? asupra kantianismului , Editura Humanitas, 2006.
  • Manfred Kuhn, Kant - o biografie, trad. de Cornelia E?ianu, Editura Polirom, 2009
  • Mircea Flonta, 20 de intreb?ri ?i r?spunsuri despre Immanuel Kant , Editura Humanitas, 2012.
  • Ernst Cassirer, Via?a ?i opera lui Kant, trad. de Adriana Can?a, Editura Paralela45, 2013.
  • Emilian Mihailov, Arhitectonica moralit??ii , Editura Paralela45, 2017.
  • Constantin Noica, Dou? introduceri ?i o trecere spre idealism. Cu traducerea primei Introduceri kantiene a Criticii judec?rii , Editura Humanitas, 2018.
  • Vlad Mure?an, Comentariu la Critica ra?iunii pure , Presa Universitar? Clujean?, 2019.
  • Edward Kanterian, Intre credin?? ?i ra?iune. Drama filozofiei de la Erasmus la Kant , Editura Ratio et Revelatio, 2023.

Not? [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Mircea Diaconu. ?Tabelul cronologic complet al traducerilor in limba roman? din opera lui Immanuel Kant” .  

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Commons
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Immanuel Kant
Wikicitat
Wikicitat
La Wikicitat g?si?i citate legate de Immanuel Kant .
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Immanuel_Kant&oldid=16295601