Joseph Fourier
Jean Baptiste Joseph Fourier
Date personale
Nume la na?tere	Jean-Baptiste Joseph Fourier
N?scut	21 martie 1768 [1] [7] [8] [9] Auxerre , Bourgogne , Fran?a [10] [11]
Decedat	16 mai 1830 (62 de ani) [1] [7] [8] [9] Paris , Restaura?ia francez? [1] [12]
Inmormantat	Cimitirul Pere-Lachaise [13] Grave of Fourier [*] [[ Grave of Fourier |​]]
Cet??enie	Fran?a
Ocupa?ie	matematician
Locul desf??ur?rii activit??ii	Paris [14]
Limbi vorbite	limba francez? [15] [16]
Activitate
Reziden??	Fran?a
Domeniu	analiz? matematic? matematic? fizic? African studies [*] [[ African studies (field of academic study of Africa, especially the continent's cultures and societies)|​]] studiul istoriei [*] ​ arheologie fizic? matematic?
Institu?ie	Ecole Normale Ecole polytechnique
Alma Mater	Ecole normale [*] [[ Ecole normale (1795)|​]] [2] Ecole Normale Superieure [3]
Organiza?ii	Societatea Regal? din Londra Academia Francez? [4] Academia Regal? Suedez? de ?tiin?e Academia Francez? de ?tiin?e [2] Academia Rus? de ?tiin?e Academia de ?tiin?e din Berlin Academie nationale de medecine [*] [[ Academie nationale de medecine (French organization)|​]]
Conduc?tor de doctorat	Joseph Lagrange
Doctoranzi	Gustav Dirichlet Giovanni Plana Claude-Louis Navier
Cunoscut pentru	Seriile Fourier Transformata Fourier Legea conduc?iei termice
Premii	Legiunea de Onoare in grad de Ofi?er [*] ​ grand prix des sciences mathematiques [*] [[ grand prix des sciences mathematiques |​]] ( 1812 ) membru str?in al Royal Society [*] ​ ( 11 decembrie 1823 ) [5] cele 72 de nume de pe Turnul Eiffel [6]
Semn?tur?
Modific? date / text

Jean Baptiste Joseph Fourier (n. 21 martie 1768 , Auxerre , Bourgogne , Fran?a  ? d. 16 mai 1830 , Paris , Restaura?ia francez? ) a fost un matematician , fizician ?i filozof francez . A adus contribu?ii in teoria ecua?iilor diferen?iale, a seriilor trigonometrice ?i in fizica matematic?. Transformata Fourier a fost denumit? in onoarea sa.

Este considerat primul fizico-matematician cu adev?rat tipic.

Via?a [ modificare | modificare surs? ]

Fourier s-a n?scut in Auxerre , ca fiu al unui croitor . A r?mas orfan la varsta de 10 ani. Inc? de la 14 ani i?i manifest? aptitudinile deosebite pentru matematic? . A fost recomandat Episcopului de Auxerre, astfel el a fost educat la m?n?stirea Sfantul Marcu. Fiindc?, func?iile in corpul ?tiin?ific al armatei erau rezervate pentru cei de neam ales, el accept?, un post de asistent militar pe matematic?.

Dup? absolvirea ?colii militare, revine in ora?ul natal, unde, drept recompens? pentru participarea la Revolu?ia francez? , ob?ine (in 1795) un post la ?coala Normal? ?i apoi la ?coala Politehnic? ( Ecole Polytechnique ) (1757 - 1803).

Fourier l-a inso?it pe Napoleon Bonaparte in expedi?ia din Egipt, din 1798, a fost numit guvernator al Egiptului de Jos ?i secretar al Institut d'Egypte . Izolat de Fran?a, de c?tre flota englez?, a organizat ateliere de lucru in care armata francez? trebuia s? se bazeze pe muni?ia lor de r?zboi. A contribuit, de asemenea, cu cateva documente matematice la Institut d'Egypte (numit ?i Institut du Caire ), pe care Napoleon la infiin?at la Cairo , cu scopul de a sl?bi influen?a englez? in Orient. Dup? victoria englezilor ?i capitularea francezilor sub comanda generalului Jacques-Francois Menou in 1801, Fourier s-a intors in Fran?a, unde a fost numit prefect de Isere , func?ie pe care a de?inut-o pan? in 1814. In aceast? perioad? a efectuat celebrele sale experimente de propagare a c?ldurii .

In timpul Revolu?iei, a luat parte activ? in cercul Iacobinilor . In 1808 a primit titlul de baron ?i a condus Institutul de Statistic? din departamentul Seinei.

In 1816, Fourier s-a mutat in Anglia, iar in anul urm?tor devine membru al Academiei de ?tiin?e .

Mai tarziu, s-a intors in Fran?a, iar in 1822 a inlocuit pe Jean Baptiste Joseph Delambre ca Secretar Permanent al Academiei Franceze de ?tiin?e . In 1830, a fost ales membru al Academiei Regale de ?tiin?e a Suediei .

A murit in 1830, cand s-a impiedicat ?i a c?zut pe treptele casei sale. A fost inmormantat in cimitirul Pere-Lachaise din Paris, intr-un mormant decorat cu motive egiptene, care reflecta pozi?ia sa de secretar al Cairo Institute. In ora?ul natal i s-a ridicat o statuie .

Institutul de Matematic? din Grenoble ii poart? numele.

Activitate ?tiin?ific? [ modificare | modificare surs? ]

Unul dintre obiectivele importante ale operei sale se refer? la teoria rezolv?rii numerice a ecua?iilor algebrice . Astfel, in perioada 1789 - 1830, a studiat analiza algebric? cu o deosebit? perseveren??, prezentand un num?r mare de aplica?ii.

A utilizat metoda exprim?rii func?iilor prin serii trigonometrice ( transformata Fourier ). A incercat s? demonstreze teorema conform c?reia orice func?ie poate fi descompus? in serie trigonometric?, dar nu a reu?it. Totu?i, cercet?rile sale in acest domeniu au fost continuate de Dirichlet (1829), Lobacevski , Riemann , Cantor ?i al?ii.

In 1822 a publicat lucrarea Theorie analytique de la chaleur (Teoria analitic? a c?ldurii) , in care pune bazele ra?ionamentului sau la Legea de r?cire a lui Newton , adic?, acela c? fluxul de c?ldura intre doua molecule apropiate este propor?ional cu diferen?a infim? a temperaturilor lor. In aceast? lucrare, a stabilit ecua?ia conductibilit??ii termice (ecua?ia propag?rii c?ldurii), reprezentand pentru prima dat?, in mod sistematic, solu?ia acestei ecua?ii sub form? de serii trigonometrice, ecua?ie care ii poart? numele. Astfel, afirm? c? orice func?ie de o variabil?, indiferent dac? este continu? sau discontinu?, poate fi dezvoltat? in serii de sinu?i. Cu toate c? acest? concluzie nu este corect?, observa?ia lui Fourier, c? anumite func?ii discontinue sunt sume de serii infinite, a reprezentat un progres. De asemenea, Fourier a dezvoltat analiza dimensional? . Problemele de vibra?ii ?i ale propag?rii c?ldurii l-au condus la teoria integralelor curbilinii ?i la crearea func?iilor calorice.

Lucr?rile sale con?in o demonstra?ie a teoremei lui Fourier privind pozi?ia r?d?cinilor unei ecua?ii algebrice. Francois Budan , in 1807 ?i 1811, a enun?at teorema, cunoscuta sub numele Fourier, dar demonstra?ia nu era intru totul satisf?c?toare. Demonstra?ia lui Fournier este aceea?i cu cea dat?, de obicei, in c?r?ile de teorie a ecua?iilor. Solu?ia final? a problemei a fost g?sita in 1829 de c?tre Jacques Charles Francois Sturm .

Cercet?rile sale au condus la dezvoltarea riguroas? a teoriei mul?imilor ?i a teoriei func?iilor de o variabil? real? .

Problemele coardei vibrante ?i ale membranei vibrante l-au condus la crearea func?iilor cilindrice ?i la func?iile discontinue.

A incercat s? ob?in? o demonstra?ie general? principiului lucrului mecanic virtual , bazandu-se pe echilibrul parghiei , pe legea compunerii ?i descompunerii for?elor ?i pe legea lui Torricelli .

Dintre matematicienii romani care s-au ocupat de seriile Fourier ?i integralele sale se pot enumera: Traian Lalescu (1918), Vera Myller (1936), Simion Sanielevici (1915), D. A. Isopescu, Adolf Haimovici (1950), S. Vasilache (1958).

Descoperirea efectului de ser? [ modificare | modificare surs? ]

Fourier este, de asemenea, creditat cu descoperirea faptului c? gazele din atmosfer? ar putea creste temperatura suprafe?ei P?mantului. Acesta a fost efectul care mai tarziu va fi numit efectul de ser? . El a descris fenomenul in 1824, ?i din nou in 1827, ar?tand c? atmosfera are un rol in inc?lzirea planetei. ^{[ necesit? citare ]}

Scrieri [ modificare | modificare surs? ]

• 1831 : Analyse des equations determinees ( Paris )
• 1822 : Theorie analytique de la chaleur .

Fourier a mai publicat cateva lucr?ri istorice ?i literare . Lucr?rile sale au fost publicate ulterior de c?tre Gaston Darboux in dou? volume, sub titlul Oeuvres complets , in perioada 1888 - 1900 ?i sub auspiciile Academiei Franceze de ?tiin?e .

Note [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Transformata Fourier
• Serie Fourier
• Lista membrilor Academiei Franceze
• Legile lui Fourier