Isabela I
(Spaniola: Isabel I, Ysabel, Galiciana: Sabela I) (n.
22 aprilie
1451
- d.
26 noiembrie
1504
) a fost Regina Castiliei ?i Leonului. Ea ?i so?ul s?u
Ferdinand al II-lea de Aragon
au adus stabilitatea ambelor regate care au devenit bazele unific?rii Spaniei. Mai tarziu, cei doi au pus bazele funda?iei pentru unificarea politic? a Spaniei realizat? de nepotul lor,
Carol Quintul
.
Ea este cunoscut? la nivel mondial dup? forma Latin? a numelui s?u, Isabella.
Papa Alexandru al VI-lea
i-a numit pe Isabella ?i pe so?ul ei Monarhi Catolici, deci este de multe ori cunoscut? sub numele de Isabel la Catolica (Isabela Catolica).
Isabela I a Castiliei
(
G.D. Olivieri
,
1753
),
Madrid
.
Isabela s-a n?scut in Madrigal de las Altas Torres, pe
22 aprilie
1451
.
[2]
Fratele ei Alfonso s-a n?scut trei ani mai tarziu. Cand tat?l s?u, Ioan al II-lea, a murit in
1454
, mult mai varstnicul ei frate vitreg,
Henric al IV-lea,
a devenit rege. Indat? ce a urcat pe tron, el ?i-a sechestrat fra?ii vitregi in
Segovia
?i pe mama sa vitreg? in Arevalo, in ceea ce era practic pentru familie un
exil
.
Henric al IV-lea, al c?rui mariaj cu Blanca de
Navara
a fost anulat inainte s? aib? loc, s-a rec?s?torit cu scopul de a avea urma?i proprii. S-a c?s?torit cu
Ioana a Portugaliei
. So?ia sa a n?scut-o pe Ioana, numit? ?i
Juana la Beltraneja
, prin?es? de
Castilia
. Pe cand Isabela avea aproximativ zece ani, a fost chemat? impreun? cu fratele ei la curte, pentru a putea fi mai bine supraveghea?i de c?tre rege. In cadrul Adun?rii din Burgos nobilii l-au contestat pe rege; printre alte chestiuni implicate in disput?, ei au cerut ca Alfonso, fratele Isabelei, s? fie numit mo?tenitor al tronului. Henric al IV-lea a fost de acord, punand condi?ia c?s?toriei lui Alfonso cu fiica lui, Ioana. Dar, cateva zile mai tarziu el s-a r?zgandit.
Nobilii, controlandu-l pe fratele Isabelei, Alfonso, despre care pretindeau c? ar fi adev?ratul mo?tenitor, s-au infruntat cu armata lui Henric in b?t?lia de la Olmedo, din
1467
. Rezultatul a fost nedecis. Un an mai tarziu, Alfonso a murit la doar paisprezece ani, ?i Isabela a devenit speran?a nobililor rebeli. Ea ins? nu le-a acceptat preten?iile, sus?inandu-l in schimb pe Henric al IV-lea ca rege, iar acesta, in schimb, a recunoscut-o ca mo?tenitoare legitim?, prin Tratatul de los Toros de Guisando, in detrimentul Ioanei, a c?rei paternitate nu era clar?. In
1475
, Ioana s-a c?s?torit cu unchiul ei, regele
Portugaliei
, dar c?s?toria lor a fost anulat? de
pap?
din cauza rela?iei de rudenie. Henric a incercat s? o c?s?toreasc? pe Isabela cu oameni folositori lui, dar ea a refuzat toate propunerile. Ea l-a ales pe
Ferdinand
, mo?tenitorul tronului
Aragonului
. S-au c?s?torit in
Valladolid
, pe
19 octombrie
1469
.
La varsta de trei ani Isabela a fost logodit? cu
Ferdinand
, fiul lui Ioan al II-lea de Aragon (a c?rui familie a fost o ramur? a Casei de Trastamara).
Cu toate acestea, Henry a rupt acest acord 6 ani mai tarziu ?i astfel ea s-a putut c?s?tori cu Charles al IV-lea de Navarra, alt fiu al lui Ioan al II-lea de Aragon. Aceast? c?s?torie nu a func?ionat din cauza refuzului lui Ioan. In februarie 1464, Henry i-a oferit regelui
Edward al IV-lea
al Angliei c?s?toria cu Isabela, ofert? pe care acesta a refuzat-o.
[3]
Alte incerc?ri au fost ca Isabela s? se c?s?toreasc? cu Alfonso al V-lea al Portugaliei. In 1464, Henry a reu?it s?-i apropie pe Alfonso ?i pe Isabela in Royal Monastery of Santa Maria de Guadalupe, dar ea l-a refuzat din cauza diferen?ei atat de mare de varsta dintre ei (19 ani).
La varsta de 16 ani Isabela s-a logodit cu Pedro Giron, Maestru de Calatrava ?i fratele al favoritului regelui, Don Juan Pacheco. Din cauza influen?ei lui Juan asupra regelui, acest mariaj a fost acordat, ins? Isabela ar fi f?cut o pledoarie c?tre Dumnezeu, c? aceast? c?s?torie cu b?rbatul de 43 de ani nu ar putea func?iona. Don Pedro a murit din pricina unei apendicite nea?teptate in drum spre intalnirea cu iubita sa.
Regele, mai tarziu, a incercat inc? o dat? s? o c?s?toreasc? cu Alfonso al V-lea al Portugaliei, ca parte a unui plan in care fiica lui, Juana s-a c?s?torit cu fiul lui Alfonso, Ioan al II-lea ?i astfel, dup? moartea b?tranului rege,
Ioan
?i Juana ar fi putut mo?teni Portuglia ?i Castilia. Dar Isabela a refuzat.
Dup? aceste incerc?ri e?uate, Henric al IV-lea a incercat s? o c?s?toreasc? pe Isabela cu
Louis al IX-lea
, fratele Ducelui Charles de Berry. Intre timp, Ioan al II-lea de Aragon a negociat in secret cu Isabela o nunt? cu fiul s?u, Ferdinand. Isabela a sim?it c? acesta era alesul inimii sale, dar era o problem?: bunicii Isabelei ?i ai lui Ferdinand erau fra?i, asa c? a fost nevoie de o dispens? papal?.
Papei
i-a fost fric? s? o acorde din teama de a nu aduce ostilit??i asupra Romei (Bisericii catolice) dinspre regatele Castiliei, Portugaliei ?i Fran?ei, toate acestea avand un interes in aceast? chestiune.
Isabela nu era de acord s? se c?s?toreasc? f?r? ca dispensa papal? s?-i fie acordat?. Cu ajutorul lui Rodrigo Borgia (mai tarziu Alexandru al VI-lea) Isabela ?i Ferdinand au fost prezenta?i cu o supus? dispens? papal? acordat? de Pius al II-lea in favoarea lor ?i Isabela a acceptat c?s?toria. Ea a reu?it s? scape de instan?? cu scuza de a merge la mormantul fratelui s?u in
Avila
. Ferdinand, de cealalt? parte, a trecut Castilia in secret deghizat ca un comerciant. In final, pe 19 octombrie 1469, ei s-au c?s?torit in Palacio de los Vivero in ora?ul
Valladolid
.
Cand Henric al IV-lea a murit, pe
10 decembrie
1474
, Isabela a reac?ionat rapid. A ordonat s? fie incoronat? regin? a
Castiliei
la
Segovia
, doar trei zile mai tarziu. In timp ce ea ?i Ferdinand incepeau s? reorganizeze Curtea regal?, Alfonso al V-lea al Portugaliei a trecut grani?a, declarand-o pe Juana la Beltraneja mo?tenitoare legitim?. Astfel a inceput R?zboiul Castilian de Succesiune. Ferdinand i-a invins pe invadatori in B?t?lia de la Toro, in
1476
, ?i problema succesiunii a fost rezolvat?. Alt obiectiv al lui Ferdinand ?i Isabelei a fost subjugarea ora?elor, cet??ilor ?i punctelor strategice care se dovediser? rebele. In
1479
a murit tat?l lui Ferdinand, astfel incat el a devenit conduc?tor al Aragonului. In
1480
, cuplul a organizat Curtea de la Toledo, unde, sub supraveghere, cinci consilii regale ?i 34 reprezentativi civili au elaborat un cod de legi ?i edicte care avea s? stea la baza viitoarei Spanii. Se stabilea centralizarea puterii ?i se incepea revigorarea economiei ?i justi?iei din teritoriile controlate. Ca parte al acestui cod, ?i cu scopul de a uniformiza
religios
regatele, Ferdinand ?i Isabela i-au solicitat Papei
Sextus al IV-lea
s? autorizeze
Inchizi?ia
. In
1483
,
Tomas de Torquemada
a devenit primul Inchizitor General.
1492
a fost un an important pentru Isabela: a avut loc cucerirea
Granadei
, deci finalizarea
Reconquistei
, increderea acordat? lui
Columb
a dat roade, ?i a luat decizia de a-i expulza pe
evrei
.
Regatul
Granadei
era dominat de dinastia Nasrid. Protejat de bariere naturale ?i ora?e fortificate, rezistase cel mai mult procesului de
reconquista
. Cu toate acestea, in acea perioad?, spre deosebire de conducerea determinat? a regilor catolici, conduc?torii Granadei se imp?r?iser? in tabere care i?i disputau puterea. Cucerirea Granadei a durat 10 ani, incheindu-se in
1492
.
Capitularea Granadei
de F. Padilla: Boabdil se prezint? inaintea lui Ferdinand ?i a Isabelei.
Cand spaniolii l-au capturat pe Boabdil (sultanul Granadei) - l-au eliberat apoi, in schimbul unei recompense, pentru a se putea intoarce la Granada ?i a-?i continua domnia. Monarhii spanioli au recrutat solda?i din multe ??ri europene ?i ?i-au imbun?t??it
artileria
cu cele mai bune tunuri. Au organizat cucerirea sistematic? a regatului, teritoriu cu teritoriu. Isabela obi?nuia s?-?i incurajeze supu?ii ?i solda?ii rugandu-se in mijlocul, sau in apropierea, campului de lupt?, pentru ca voin?a lui Dumnezeu s? fie implinit?. In
1485
au asediat Ronda, care a capitulat dup? lungi bombardamente. In anul urm?tor au capturat
Loja
, ?i din nou Boabdil a fost capturat ?i apoi eliberat. Un an mai tarziu, odat? cu c?dere
Malag?i
, partea vestic? a regatului musulman c?zuse deja in mainile spaniolilor. Partea estic? a c?zut dup? cucerirea
Baz?i
in
1489
. Asediul Granadei a inceput in prim?vara lui
1491
. Dup? ce campamentul spaniol a fost distrus de un foc accidental, a fost reconstruit din piatr?, in forma unei cruci ?i vopsit in alb, ?i redenumit
Santa Fe
(?Sfanta Speran??”). La sfar?itul anului, Boabdil a capitulat. Pe
2 ianuarie
1492
, Isabela ?i Ferdinand au primit cheile ora?ului, ?i principala lui
moschee
a fost transformat? in
biseric?
. Tratatul de la Granada, semnat mai tarziu in acel an, trebuia s? asigure drepturi religioase credincio?ilor
musulmani
- dar nu avea s? dureze.
Columb inaintea Isabelei ?i a lui Ferdinand.
Regina Isabela a respins de trei ori planul lui
Cristofor Columb
de a ajunge in Indii prin vest. Condi?iile puse de acesta (s? fie numit amiral; s? fie numit guvernator in teritoriile descoperite de el, ?i postul s? devin? ereditar; zece la sut? din profituri) au fost acceptate. Expedi?ia a inceput pe
3 august
?i s-a terminat pe
12 octombrie
. Columb s-a intors in anul urm?tor, prezentandu-?i descoperirile monarhilor spanioli, aducand
aur
?i nativi ai insulelor descoperite, ?i fiind primit ca un erou. Spania a intrat intr-o epoc? de aur a explor?rii ?i coloniz?rii. In
1494
, prin
Tratatul de la Tordesillas
, Isabela ?i Ferdinand au imp?r?it p?mantul din afara
Europei
cu regele
Ioan al II-lea al Portugaliei
.
Isabela a incercat s?-i protejeze pe aborigenii americani de abuzurile colonizatorilor. In
1503
, a creat Secretariatul de Afaceri Indiene, care avea s? devin? Consiliul Suprem al Indiilor.
Odat? cu int?rirea Inchizi?iei Romano-Catolice in
Spania
, ?i cu numirea c?lug?rului dominican
Tomas de Torquemada
in func?ia de Inchizitor General, regii catolici au instaurat o politic? de ?cur??ire religioas?”. De?i Isabela s-a opus m?surilor drastice luate impotriva evreilor pe considerente economice, Torquemada a reu?it s?-l conving? pe Ferdinand. Pe
31 martie
1492
a fost emis
Decretul de la Alhambra
privind expulzarea
evreilor
, care aveau la dispozi?ie patru luni (
31 martie
-
31 iulie
) ca s? plece definitiv, cu interdic?ia de a-?i lua cu sine bunurile imobile, precum ?i aurul ?i argintul. In caz contrar, erau condamna?i la moarte, ?i toate bunurile lor erau confiscate. Aproximativ 200.000 de oameni au p?r?sit atunci Spania. O parte dintre evrei au ales s? se converteasc?, dar aceia au devenit apoi ?inta predilect? a persecu?iilor
Inchizi?iei spaniole
. Ini?ial
musulmanilor
din
Granada
li s-a promis
libertate religioas?
, dar in scurt timp presiunea pentru a se converti la
catolicism
a crescut, ?i pan? la urm? o politic? de expulzare sau convertire a fost instaurat? in
1502
.
Isabela a primit impreun? cu so?ul s?u titlul de Reyes Catolicos din partea Papei
Alexandru al VI-lea
, pap? al c?rui
secularism
Isabela nu il aproba. Pe lang? unificarea fizic? a Spaniei, Ferdinand ?i Isabela au incercat s? unifice
religios
regatul, prin intermediul romano-catolicismului.
Inchizi?ia
a fost institu?ionalizat? ca parte a acestui proces. Dup? o revolt? din
1499
, Tratatul de la Granada a fost anulat, ?i in
1502
musulmanii
au fost obliga?i s? se converteasc? sau s? plece din regat. Confesorul Isabelei, Cisneros, a fost numit arhiepiscop de
Toledo
. Acesta a jucat un rol important in programul de reabilitare a institu?iilor religioase din Spania, punand bazele viitoarei
Contrareforme
. In calitate de Cancelar, puterea lui a sporit treptat.
Testamentul reginei Isabela
, de E.Rosales. La stanga: Ioana ?i Ferdinand; la dreapta: Cardinalul Cisneros.
Isabela ?i Ferdinand creaser? un imperiu, iar in ultimii ani ai domniei lor s-au v?zut presiona?i de chestiuni de administrare ?i politic?; erau preocupa?i de succesiune, astfel incat au incercat s? lege coroana spaniol? de alte case regale din Europa. Din punct de vedere politic, asta se poate vedea din incerc?ri de eliminare a influen?ei franceze, ?i de a uni intreaga Peninsul? Iberic?. Pan? la inceputul lui
1497
p?rea c? toate piesele se potriveau: Juan, prin? de Asturia, mo?tenitorul tronului, s-a c?s?torit cu
Margareta de Austria
, stabilind o leg?tur? cu
habsburgii
. Fiica cea mare, Infanta Isabela, s-a c?s?torit cu
Manuel I al Portugaliei
, iar
Infanta Ioana
s-a c?s?torit cu alt prin? habsburg, Filip de Burgundia. Cu toate acestea, planurile Isabelei pentru copiii ei nu au dat roade. Juan a murit la scurt timp dup? ce s-a c?s?torit; Isabela a murit la na?tere ?i fiul ei Miguel (Mihai) a murit la varsta de doi ani. Titlurile reginei Isabela au revenit fiicei sale
Ioana cea Nebun?
, a c?rui mariaj cu
Filip cel Frumos
a fost unul problematic. Isabela a murit in
1504
la Medina del Campo, inainte ca Filip ?i Ferdinand s? devin? inamici.
Isabela este inmormantat? in
Granada
, in Capilla Real, care a fost construit de nepotul ei,
Carol Quintul
, al?turi de so?ul ei Ferdinand, fiica sa Ioana ?i so?ul Ioanei, Filip; precum ?i al?turi de nepotul ei Mihai. Muzeul de lang? Capilla Real ii g?zduie?te coroana ?i sceptrul.
Isabella avea tenul alb, ochii alba?tri ?i culoarea p?rului intre blond-ro?cat ?i castaniu; toate acestea erau tipice membrilor familiei Trastamara descenden?i ai lui Peter I al Castiliei. Fiicele ei Joanna ?i Caterina se spunea c? seam?na cu ea cel mai mult. Isabella a dus o via?a auster? , temperat? ?i spiritul s?u religios a influen?at-o cel mai mult pe parcursul vie?ii. In ciuda ostilit??ii sale impotriva musulmanilor in
Andaluzia
?i mai apoi in Spania ?i Portugalia Isabella ?i-a dezvoltat o pasiune pentru decorul ?i stilul arhitectonic musulman. Despre ea contemporanii spuneau:
Fernandez de Oviedo: ?S? o vezi pe ea vorbind era divin.”
Andres Bernaldez: ?A fost o femeie stra?nic?, foarte puternic?, foarte prudent?, de?teapt?, foarte onest?, cast?, devotat?, discret?, de incredere, curat?, pur?. Toate astea se socoteau la excelen?a foarte catolicei ?i fericitei regine, tot timpul demn? de laud?.”
Hernando de Pulgar : ? O femeie foarte bun?: exemplu al bun?t??ii ?i meritoriului... nimic incomplet nu a fost vreodat? v?zut in personalitatea ei... lucr?rile ei nu erau niciodat? prost f?cute iar lucr?rile ei nu erau niciodat? lucr?ri s?race.” ; ?Ea era foarte moderat? in mi?c?rile ?i emo?iile pe care le exprima... autocontrolul o ajuta s? disimuleze durerea muncii ei.”; Foarte cast? , plin? de onestitate ...”
Ferdinand, in testamentul lui declara c? ?ea era exemplar? in toate actele de virtute ?i in frica de Dumnezeu”.
Fray Francisco Jimenes de Cisneros duhovnicul ei spunea : ?Puritatea inimii ei, marea ei inim? ?i bog??ia sufletului ei .”
Isabella ?i Ferdinand au avut ?ase copii, patru fiice ?i doi fii:
Isabella ( 1470-1498) c?s?torit? prima dat? cu Alfonso Prin? al Portugaliei, f?r? copii. C?s?torit? a doua oar? cu Manuel I al Portugaliei, cei doi au avut copii.
John (1478-1497) Print de Asturia. C?s?torit cu Arhiducesa Margaret de Austria, f?r? copii.
Joanna ( 1479-1555) Regina Castiliei c?s?torit? cu Filip cel Chipe?, au avut mai mul?i copii.
Maria (1482-1517) c?s?torit? cu Manuel I al Portugaliei, v?duvul surorii ei, au avut copii.
Caterine ( 1485- 1536) c?s?torit? prima dat? cu Arthur, Prin? al ??rii Galilor, f?r? copii. C?s?torit? cu fratele lui mai tan?r, Henry al VIII-lea al Angliei ?i a fost mama lui Mary I a Angliei.
Peter ( 1488-1490), a murit tan?r .
Isabela ?i Ferdinand au pus bazele unei co-regen?e foarte eficiente, in care cei doi aveau puteri egale. Au folosit un contract prenup?ial pentru a stabili toate condi?iile in?elegerii. De-a lungul domniei lor s-au sus?inut reciproc, conform devizei
Tanto monta, monta tanto, Isabel como Fernando
(?Au aceea?i valoare Isabela ?i Ferdinand”). Pe lang? faptul c? l-a sponsorizat pe
Cristofor Columb
, Isabela a fost de asemenea principalul sponsor al lui Gonzalo Fernandez de Cordoba, cel mai mare geniu ?i inovator militar al epocii. Realiz?rile celor doi regi catolici sunt remarcabile - au unit
Spania
, puterea coroanei a devenit centralizat?,
Reconquista
a fost dus? la bun sfar?it, au pus bazele unui mecanism
militar
care avea s? domine secolul urm?tor, au definitivat un cadru legislativ, au reformat Biserica. Chiar ?i f?r? s? beneficieze de descoperirea Americii, Spania ar fi devenit o putere in
Europa
. Dar descoperirea lui Columb i-a permis Spaniei s? devin? prima putere mondial? (colonial?) din epoca modern?.
The $4 Columbian, crimson lake
Isabella a fost prima femeie care a ap?rut pe timbrele po?tale, ?i anume pe trei timbre ce reprezentau probleme Columbiene, dar ?i pentru celebrarea lui Columb. Ea apare ?i in ?Columbus soliciting aid of Isabella”, pe monedele de cinci cen?i, ?i pe scena cur?ii spaniole replicat? pe 15 cen?i columbieni, ?i pe bancnotele de 4 dolari, in portret complet, lang? Columb.
[3]
Unica ?tampil? existent? vreodat? ?i pe care colec?ionarii o p?streaza pentru raritate (numai 30,000 au fost imprimate) dar frumuse?ea sa este unic?. Isabella a fost de asemenea prima femeie care apare pe o moned? american?, celebrand a 400-a aniversare a lui Columb.
-
Capitularea de Granada
by F. Padilla: Muhammad XII before Ferdinand and Isabella.
-
Isabella al?turi de
Cristofor Columb
-
Columb in fa?a Reginei Isabella. Detaliu al monumentului lui Columb in
Madrid
(1885).
-
Queen Isabella's Will
, by Eduardo Rosales. In stanga: Juana ?i Ferdinand; in dreapta: Cardinalul Cisneros.
-
Statuia Isabellei de Sabatini Gardens in
Madrid
-
Coroana ?i sceptrul Isabellei, ?i sabia lui Ferdinand, sunt p?strate in Capilla Real din Granada
-
Portret al Isabelei
-
Isabella pictat? cu p?rul mai inchis, c. 1485.
-
Mormantul Isabelei ?i a lui Ferdinand in Capilla Real, in Granada