Ioan al III-lea Sobieski
(in
polonez?
Jan III Sobieski
; n.
,
Olesko
,
Coroana Regatului Poloniei
?(
d
)
,
Polonia-Lituania
? d.
,
Palatul Wilanow
,
Coroana Regatului Poloniei
?(
d
)
,
Polonia-Lituania
) a fost rege al
federa?iei polono-lituaniene
din anul
1674
pan? la moartea sa. El a fost fiul lui Jakub Denilovicz Sobieski din
Cracovia
?i str?nepotul
hatmanului
Stanislav Sobieski
. A fost educat in spiritul tradi?ional al cavalerilor, studiind la Academia din
Cracovia
. Intre anii
1646
?i
1648
face o c?l?torie impreun? cu fratele s?u prin
Europa
. Tan?rul Sobieski a fost impresionat de cele v?zute in
Fran?a
, interesandu-se de arta militar?, de politic? ?i literatur?.
- in latin?:
JOANNES III DEI GRATIA REX POLONIAE, MAGNUS DUX LITUANIE, RUSSIAE, PRUSSIAE, MASOVIAE, SAMOGITIAE, LIVONIAE, SMOLENSCIAE, KIJOVIAE, VOLHYNIAE, PODLACHIAE, SEVERIAE, CZERNIECHOVIAEQUE
- in polonez?: Jan III z Łaski Bo?ej Krol Polski, Wielki Ksi??? Litwy, Rusi, Prus, Mazowsza, ?mudzi, Liwonii, Smole?ska, Kijowa, Wołynia, Podlasia, Siewierzy, Czernichowa
- in roman?: Ioan III, din Gra?ia lui Dumnezeu, Rege al Poloniei, Mare Duce al
Lituaniei
,
Ruteniei
,
Prusiei
,
Mazoviei
,
Samogi?iei
,
Livoniei
,
Smolenskului
,
Kievului
,
Volyniei
,
Podlasiei
,
Severiei
,
Cernigovului
Ioan Sobieski s-a n?scut pe 17 august 1629 in Olesko, un mic ora? de lang?
Liov
in
Gali?ia
, acum Ucraina, atunci fiind parte din voievodatul Ruteniei in Regatul Poloniei. Tat?l s?u, Jakub Sobieski a fost voievodul Ruteniei ?i castelan al Cracoviei, iar mama sa, Zofia Teofillia Danilowic a fost nepoata hatmanului Stanisław ?ołkiewski. Ioan ?i-a petrecut copil?ria in ?ołkwia. Dup? ce a absolvit colegiul Nowodworski in Cracovia in 1643, tan?rul Ioan Sobieski, a absolvit Facultatea de Filozofie a
Universit??ii Jagiellonian?
in 1646. Dup? terminarea studiilor, Ioan impreun? cu fratele s?u Marek, au plecat in Europa de Vest, unde au petrecut mai mult de doi ani in c?l?torie. Au vizitat
Leipzig
,
Anvers
,
Paris
,
Londra
,
Leiden
?i
Haga
. In tot acest timp, el a intalnit personalit??i influente contemporane precum
Ludovic al II-lea de Bourbon
,
Carol al II-lea al Angliei
?i
Wilhelm al II-lea, Prin? de Orania
, iar pe lang? limba latin?, a mai inv??at germana, franceza ?i italiana.
Ambii fra?i s-au reintors in Republic? in 1648, dup? ce au primit vestea mor?ii regelui
Vladislav al IV-lea Vasa
?i de r?scoala lui Khmelnytsky, oferindu-se voluntar pentru armat?. Amandoi au luptat in asediul de Zamo??. Au fondat ?i au comandat propriul stindard de cavalerie. Curand, soarta r?zboiului i-au separat pe cei doi fra?i. In 1649, Jakub s-a luptat in B?t?lia de la Batoh, iar Ioan a fost promovat la rangul de
pułkownik
?i a luptat in B?t?lia de la Berestechko. Fiind un comandant promi??tor, Ioan a fost trimis la regele
Ioan Cazimir al II-lea Vasa
, la
Istanbul
in
Imperiul Otoman
, ca fiind unul dintre cei trimi?i intr-o misiune diplomatic? de c?tre Mikołaj Bieganowski. Acolo, Ioan a inv??at limba t?tar? ?i turc? ?i a studiat tradi?iile ?i tacticile militare turce?ti.
Dup? inceperea invaziei suedeze in Polonia, cunoscut? sub numele de
Potopul
, Ioan a f?cut parte din regimentele Poloniei Mari conduse de Krzysztof Opali?ski, Palatin de Pozna?, care a capitulat la Ujscie ?i a jurat credin?? regelui
Carol al X-lea al Suediei
. Cu toate acestea, la sfar?itul lunii martie 1656, el a abandonat partea lor, al?turandu-se p?r?ii regelui polonez
Ioan Cazimir al II-lea Vasa
, fiind admis sub comanda hatmanului ?tefan Czarniecki ?i Jerzy Sebastian Lubomirski.
In timpul b?t?liei de la Var?ovia din 1656, Ioan a comandat un regiment puternic de 2.000 cavaleri?ti t?tari fiind promovat cu titlul de Lord purt?tor-de-drapel al Coroanei. Un sus?in?tor puternic al frac?iunii franceze, Ioan a r?mas loial regelui in timpul rebeliunii Lubomirski, ceea ce l-a ajutat in cariera sa militar?. In 1665, Ioan s-a c?s?torit cu Marie Louise Cazimir de Grange d'Arquien ?i a fost promovat la rangul de Mare Mare?al al Coroanei, iar in anul urm?tor, la rangul de Hatman al Coroanei. In 1667, a realizat o alt? mare victorie asupra cazacilor ?i alia?ilor t?tari in B?t?lia de la Podhajce in timpul r?zboiului polono-cazaco-t?tar (1666 - 1671). La data de 5 februarie 1668, de acum fiind un comandant renumit ?i stimat, el a ca?tigat titlul de Mare Hatman al Coroanei, cel mai inalt rang militar in Republica polono-lituanian?, astfel fiind comandant de facto al intregii armate poloneze.
Pe 11 noiembrie 1673, in timpul r?zboiului polono-otoman (1672 - 1676), Ioan a ad?ugat inc? o victorie important?, de data aceasta prin infrangerea turcilor in
B?t?lia de la Hotin
?i capturarea cet??ii. Vestea luptei a coincis cu vestea mor?ii lui
Mihail I
, rege al Poloniei, care murise cu o zi inainte de lupt?. Acest lucru l-a f?cut pe Ioan unul dintre cele mai marcante figuri din stat, iar la 19 mai, in anul urm?tor, el a fost ales in calitate de monarh al Republicii. Candidatura sa a fost aproape universal sus?inut?. Printre sus?in?torii cei mai notabili ai candidaturii sale a fost so?ia sa. Ioan a fost incoronat ca Ioan al III-lea, pe 2 februarie 1676.
De?i Republica polono-lituanian? era la acel moment cel mai mare ?i unul dintre statele cele mai populare din Europa, Ioan a devenit regele unei ??ri devastate de r?zboaiele constante care au durat aproape o jum?tate de secol. Trezoreria era aproape goal?, iar instan?a de judecat? avea de oferit pu?ini magna?i puternici, care de multe ori se aliau cu instan?ele decat cu statul. Ioan a decis s? stabilizeze situa?ia prin for?area otomanilor s? accepte un tratat de pace pentru a pune cap?t r?zboaielor constante de la grani?a de sud. In toamna anului 1674, s-a reluat r?zboiul impotriva turcilor ?i a reu?it s? recupereze cet??ile Kamieniec Podolski, Bar ?i Reszkow, care au restabilit o linie puternic fortificat? pentru a ap?ra grani?a de sud a Poloniei. Istoricul polonez Oskar Halecki, cat ?i al?ii, au remarcat faptul c? Ioan planifica s? cucereasc?
Prusia
, sus?inut de trupele suedeze ?i franceze. Acest pact secret, expus mai tarziu, a e?uat, deoarece r?zboiul cu turcii a durat prea mult, timp in care Marele Elector a f?cut tratate cu Fran?a, suedezii au fost respin?i, iar prin cre?terea opozi?ie magna?ilor in Republic?, mul?i dintre ei erau de partea Marelui Elector. Planul lui Ioan era, de asemenea, de a-l r?ni pe Michał Pac, hatmanul de Lituania ?i sus?in?torul de Brandenburg, care pur ?i simplu a fugit impreun? cu armata sa ?i apoi a desfiin?at-o.
In 1676, t?tarii au inceput o contra ofensiv? ?i au trecut de Dneper, dar nu au putut captura ora?ul strategic ?orawno, ducand curand la semnarea tratatului de pace. Semnarea tratatului a dus la o lung? perioad? de pace, care era atat de necesar? pentru repararea ??rii ?i pentru consolidarea autorit??ii regale. De?i ingreunat? in mod constant de c?tre magna?ii ?i instan?ele str?ine din Brandenburg ?i Austria (Austria chiar a incercat s?-l alunge pe Ioan ?i s?-l inlocuiasc? cu
Carol de Lorraine
), Ioan a reu?it s? reformeze complet armata polonez?. Armata a fost reorganizat? in regimente, infanteria a renun?at la suli?e ?i care au fost inlocuite cu topoare, iar cavaleria a adoptat husarii. Ioan a crescut, de asemenea, num?rul armelor ?i a introdus noi tactici de artilerie.
Ca un diplomat, Ioan ?i-a imaginat o alian?? cu Fran?a ?i cu otomanii impotriva imperiului austriac. Cu toate acestea, planurile sale nu au dus nic?ieri, iar in 1683, a fost nevoit s? le abandoneze complet. Con?tient de faptul c? Polonia ducea lips? de alia?i ?i c? risca un r?zboi impotriva celor mai mul?i dintre vecinii s?i, Ioan s-a aliat cu
Leopold I
, Sfantul Imp?rat Roman. Alian?a, de?i viza in mod direct s? fie impotriva turcilor, ?i indirect impotriva Fran?ei, a avut avantajul de a ob?ine sprijin pentru ap?rarea frontierelor sudice din Polonia.
In prim?vara anului 1683, spionii regali au descoperit preg?tirile turcilor pentru o campanie militar?, ?i Ioan se temea c? obiectivul lor ar putea fi ora?ele poloneze Livi ?i Cracovia. Pentru a contracara amenin?area, Ioan a inceput fortificarea ora?elor ?i a ordonat recrutarea militar? universal?.
Abilit??ile militare ale lui Ioan din r?zboiul impotriva Imperiului Otoman au demonstrat c? este un rege priceput ?i puternic. Una dintre abilit??ile sale a fost de a unifica Europa cre?tin? intr-o cruciad? ?i de a-i conduce pe turci afar? din Europa. El s-a al?turat alian?ei Sfantului Imp?rat Roman ?i s-a al?turat Ligii Sfinte ini?iat? de
Papa Inocen?iu al XI-lea
, pentru a ap?ra cre?tin?tatea.
Intre anii 1648 ?i 1653 a participat la luptele impotriva
cazacilor
?i
t?tarilor
, dup? care a fost trimis ca solie secret? la
Istanbul
in
1654
, unde a inv??at limba ?i cultura turc?. S-a c?s?torit cu
Maria Cazimira de Arguien
, c?s?torie care ii deschide calea in lumea nobililor francezi. Dup? moartea lui
Stefan Czarniecki
in
1665
devine "feldmare?al" (
hatman
al coroanei
) ?i reu?e?te o victorie impotriva t?taro-cazacilor la
Pidhai?i
(
1667
). In anul
1668
ajunge comandant suprem al armatei poloneze -
mare
hatman
al coroanei
.
Afland de
asediul Vienei
de c?tre turci, inceput in iulie
1683
, Sobieski se hot?r??te s? vin? in ajutorul Vienei cu 27 000 de cavaleri polonezi, care se adaug? celor 19 000 de solda?i austrieci, 28 000 de solda?i germani ?i altor cateva mii de solda?i alia?i. Comanda trupelor cre?tine a primit-o regele polonez care era deja renumit in luptele cu t?tarii ?i turcii, supranumit "Leul din nord". La
12 septembrie
reu?e?te o izband? str?lucitoare in
b?t?lia de la Kahlenberg
impotriva otomanilor sub conducerea marelui vizir
Kara Mustafa
, care erau in superioritate numeric? (cca. 150 000) dar cu mai pu?in? artilerie.
Ioan al III-lea Sobieski cuno?tea mai multe limbi. A fost un iubitor de art?. Palatul s?u din Wilanow a fost una din cele mai reu?ite realiz?ri a barocului polonez; o alt? reziden?? a lui a fost cetatea
?ovka
. Scrisorile adresate so?iei sale sunt dovezi ale modului ingrijit de exprimare practicat de regele polonez.
Regele Ioan al III-lea a murit in
Wilanow
,
Polonia
, la 17 iunie
1696
. So?ia sa, Maria Cazimira, a murit in 1716, in
Blois
,
Fran?a
, ?i trupul ei a fost readus in Polonia. Cei doi sunt ingropa?i impreun? la Catedrala Wawl din
Cracovia
.
Urma?ul s?u pe tronul Poloniei n-a fost fiul s?u, ci
August der Starke
(Augustus al II-lea), principe al Sa?ilor (
Saxonilor
) sprijinit de Rusia. Dup? moartea acestuia, in 1733, a urmat o lupt? pentru coroana polonez?, cunoscut? sub denumirea de
r?zboiul pentru succesiunea polonez?
.
- B?t?lia de la Pidhai?i (1667)
- B?t?lia de la Bracław (1671)
- B?t?lia de la Mohylow (1671)
- B?t?lia de la Kalnik (1671)
- B?t?lia de la Krasnobrod (1672)
- B?t?lia de la Niemirow (1672)
- B?t?lia de la Komarno (1672)
- B?t?lia de la Kałusz (1672)
- B?t?lia de la Hotin
(1673)
- B?t?lia de la Bar (1674)
- B?t?lia de la Liov (1675)
- B?t?lia de la Trembowla (1675)
- B?t?lia de la Wojniłow (1675)
- B?t?lia de la ?urawno (1676)
- B?t?lia de la Viena
(1683)
- B?t?lia de la Parkany (1683)
- B?t?lia de la Jazłowiec (1684)
- B?t?lia de la ?waniec (1684)
- B?t?lia de la Ia?i (1686)
- B?t?lia de la Suceava (1691)
Pe 5 iulie 1665, Ioan s-a c?s?torit cu v?duva lui Jan "Sobiepan" Zamoyski, Marie Cazimir Louise de Grange d'Arquien (1641?1716), a Navarei, Burgundiei ?i Fran?ei. Copiii lor au fost:
- Iacob Ludovic Sobieski
(2 noiembrie 1667 ? 19 decembrie 1737), incoronat Prin? al Poloniei, s-a c?s?torit cu Contesa Palatin? Hedwig Elisabeta de Neuburg
- dou? gemene (9 mai 1669), nen?scute sau au murit la scurt timp dup? na?tere
- Teresa Teofila (octombrie 1670), era un copil fragil care nu a tr?it mai mult de o lun?
- Adelajda Ludwika (15 octombrie 1672 ? 10 februarie 1677), a murit la varsta de 4 ani
- Maria Tereza (18 octombrie 1673 - 7 decembrie 1675), a murit la varsta de doi ani
- o fiic? (octombrie 1674), nen?scut? sau a murit imediat dup? na?tere
- Teresa Kunegunda
(4 martie 1676 ? 10 martie 1730), s-a c?s?torit cu
Maximilian al II-lea Emanuel, Elector de Bavaria
- Aleksander Benedykt (6 septembrie 1677 ? 19 noiembrie 1714), a murit nec?s?torit
- o fiic? (13 noiembrie 1678), a murit imediat dup? na?tere
- Konstanty Vladislav (1 mai 1680 - 28 februarie 1726), s-a c?s?torit cu Maria Jozefa Wessel ?i nu au avut copii
- Jan (4 iunie 1682 - intre 1 ianuarie si 12 aprilie 1685), a murit la varsta de 2 ani
- o fiic? (20 decembrie 1684), a murit imediat dup? na?tere
Nu se ?tie cu siguran?? dac? a avut urma?i.
- ^
a
b
?Ioan al III-lea Sobieski”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
a
b
John III Sobieski
, SNAC
, accesat in
- ^
a
b
Jan Sobieski
, Find a Grave
, accesat in
- ^
a
b
Johann (Johann III. Sobieski)
,
Brockhaus Enzyklopadie
- ^
a
b
Czech National Authority Database
, accesat in
- ^
a
b
Jan III Sobieski
,
RKDartists
- ^
a
b
King of Poland John Sobieski [Jan III; Jana III; John III]
,
John Sobieski [Jan III; Jana III; John III], King of Poland
[*]
[[
John Sobieski [Jan III; Jana III; John III], King of Poland
(encyclopedia article)|]]
- ^
a
b
Joan III de Polonia
, Gran Enciclopedia Catalana
- ^
Ян III Собеский
,
Marea Enciclopedie Sovietic? (1969?1978)
[*]
- Aleksander Gieysztor (1979). History of Poland. PWN, Polish Scientific Publishers. p. 223.
ISBN 83-01-00392-8
.
- J.A. Hammerton (2007). Peoples of All Nations: Their Life Today And Story Of Their Past. Concept Publishing Company. p. 4142.
ISBN 81-7268-144-5
.
- Mario Reading (2009). The Complete Prophecies of Nostradamus. Sterling Publishing Company, Inc. p. 382.
ISBN 1-906787-39-5
.
- Wojciech Skalmowski, Tatjana Soldatjenkova, Emmanuel Waegemans (2003). Liber amicorum. Peeters Publishers. p. 165.
ISBN 90-429-1298-7
.
- Red. (Eds.), Jan III Sobieski', p. 413
- J.B. Morton. Sobieski, King of Poland. pp. 30?31.
- Tindal Palmer 1815, p. 5
- Daniel Stone (2001). The Polish?Lithuanian state, 1386?1795. University of Washington Press. p. 236.
ISBN 0-295-98093-1
.
- Simon Millar, Peter Dennis (2008). Vienna 1683: Christian Europe Repels the Ottomans. Osprey Publishing. p. 17.
ISBN 1-84603-231-8
.
- Hanna Widacka. "Karacena Jana III Sobieskiego". www.wilanow-palac.art.pl. Retrieved 2009-11-23.
- Wojciech Polskie Towarzystwo Historyczne. Oddział w Kielcach, Polska Akademia Nauk. Komisja Nauk Historycznych (2004). "Volume 47,Issues 1?4". Studia historyczne. Polska Akademia Nauk, Oddział w Krakowie, Komisja Nauk Historycznych. p. 274.
- Wiktor Waintraub (1976). Memoirs of the Polish Baroque: the writings of Jan Chryzostom Pasek, a squire of the Commonwealth of Poland and Lithuania. University of California Press. p. 308.
ISBN 0-520-02752-3
.
- Mirosław Nagielski (1995). Hetmani Rzeczypospolitej Obojga Narodow. Bellona. p. 227.
ISBN 83-11-08275-8
.
- World Book, Inc (2007). "Volume 1". The World Book Encyclopedia. Bellona. p. 132.
ISBN 0-7166-0107-9
.
- Mizwa, Stephen Paul (1942). Great Men and Women of Poland. New York: Macmillan. p. 103.
- Ignacy Zagorski, Edward Rastawiecki (baron) (1845). Monety dawnej polski jakote? prowincyj i miast do niej niegdy nale?acych: z trzech ostatnich wiekow zebrane. S.H. Merzbach. p. 75.
- Tindal Palmer, Alicia (1815), Authentic memoirs of John Sobieski, King of Poland, Printed for the author; and sold by Longman and Co
- Red. (Eds.) (1962-1964). "Jan III Sobieski". Polski Słownik Biograficzny (in Polish) X.