Invadarea Poloniei din 1939 (numit? de polonezi : Wojna obronna 1939 roku?R?zboiul de ap?rare din 1939 , de germani : Polenfeldzug?Campania polonez? , avand numele de cod dat de Marele Stat Major nazist Fall Weiss , numit? de unii istorici ?i "Campania polonez? din septembrie" ori "R?zboiul polono-german din 1939"), a fost ini?iat? de Germania Nazist? , Uniunea Sovietic? ?i statul marionet? Slovacia , fiind evenimentul care a declan?at al doilea r?zboi mondial . Dac? asupra momentului declan??rii celei de-a doua conflagra?ii mondiale mai exist? discu?ii, este acceptat de c?tre toat? lumea c? invadarea Poloniei a marcat inceputul celui de-al doilea r?zboi mondial in Europa , de vreme ce alia?ii continentali ai Poloniei ( Regatul Unit ?i Fran?a ) au declarat r?zboi Germaniei pe 3 septembrie , gest urmat la scurt? vreme de Canada , Australia ?i Noua Zeeland? . Invazia a inceput pe 1 septembrie 1939 , la numai o s?pt?man? dup? semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop , ?i s-a incheiat pe 6 octombrie , odat? cu ocuparea intregii Polonii de agresorii germani ?i sovietici.

Dup? un presupus "atac polonez" de pe 31 august 1939 , o inscenare german? de fapt, for?ele germane au atacat Polonia din nord, sud ?i vest in ziua urm?toare. Cu liniile de ap?rare mult prea intinse de-a lungul grani?elor ??rii, for?ele poloneze au fost nevoite s? se retrag? spre r?s?rit. Dup? infrangerea din b?t?lia de pe raul Bzura de la mijlocul lunii septembrie, germanii au cucerit un avantaj indiscutabil. For?ele poloneze au inceput s? se retrag? c?tre sud-est, conform unui plan care prevedea o ap?rare indarjit? in zona a?a-numitului cap de pod romanesc , unde urmau s? a?tepte promisul contraatac Aliat ^[3] .

Pe 17 septembrie 1939 , Armata Ro?ie sovietic? a atacat regiunile r?s?ritene ale Poloniei in cooperare cu Germania. Sovieticii ocupau zonele convenite in anexa secret? a Pactului Molotov-Ribbentrop, care imp?r?ea Europa R?s?ritean? intre sferele de influen?? sovietic? ?i nazist?. Trebuind s? fac? fa?? luptei pe dou? fronturi, guvernul polonez a decis c? ap?rarea in zona capului de pod romanesc nu mai era posibil? ?i a ordonat evacuarea trupelor ?i tezaurului B?ncii Na?ionale prin Romania neutr?. Pan? pe 1 octombrie , trupele germane ?i sovietice au ocupat in totalitate teritoriul polonez, dar guvernul polonez nu s-a predat niciodat?. In plus, o mare parte din solda?ii armatelor terestre ?i aerian? poloneze au fost evacua?i in Romania ?i Ungaria . Numero?i militari polonezi evacua?i au emigrat pentru a se al?tura nou create Armate poloneze din Fran?a , din Siria sub mandatul francez ?i din Regatul Unit .

Ca urmare a infrangerii in Campania din septembrie, s-a format Statul secret polonez . Lupta Poloniei in al doilea r?zboi mondial nu a incetat , nou creata sa armat? continuand s? contribuie la opera?iunile militare ale Alia?ilor de-a lungul intregii conflagra?ii. Germanii au cucerit sectorul ocupat de sovietici ?i au invadat Uniunea Sovietic? pe 22 iunie 1941 , pierzand mai apoi intregul teritoriu in fa?a inaint?rii Armatei Ro?ii in 1944 . In timpul r?zboiului, Polonia a pierdut cam o cincime din popula?ia antebelic? datorit? ocupa?iei care a marcat sfar?itul celei de- a doua republici poloneze .

For?ele angrenate in conflict [ modificare | modificare surs? ]

Germania [ modificare | modificare surs? ]

Germania avea un avantaj numeric important asupra Poloniei, dar ?i un important avantaj material, dat? fiind politica de inarmare nazist? din perioada de dinainte de r?zboi. Heer (Armata terestr? german?) avea aproximativ 2.400 de tancuri organizate in 6 divizii panzer , care foloseau o nou? tactic? de lupt?. Aceasta prevedea c? diviziile de tancuri, ac?ionand in colaborare cu restul unit??ilor armatei, lovea masiv liniile inamice, le str?pungea, izola ?i incercuia por?iunile selectate ale frontului inamic, dup? care le distrugea. Succesele diviziilor de tancuri urmau s? fie exploatate de unit??ile mecanizate mai pu?in mobile ?i de unit??ile de infanterie. Luftwaffe (Armata aerului) asigura sprijin tactic ?i strategic, in special prin intermediul bombardierelor in picaj , care atacau ?i dezorganizau aprovizionarea ?i comunica?iile inamicului. Toate aceste noi metode opera?ionale au fost denumite Blitzkrieg (R?zboiul fulger), dar istoricii sunt in general de acord c?, in cazul campaniei din Polonia, tacticile folosite de germani au fost mai conservatoare, mai apropiate de cele tradi?ionale decat de cele ale r?zboiului fulger. Strategia Wehrmachtului (Armata terestr?) era mai degrab? cea a Vernichtungsgedankenului , bazat? pe atacurile pe flancuri ?i crearea de pungi care trebuiau mai apoi anihilate.

Avia?ia a jucat un rol de prim rang in cadrul campaniei. Bombardierele au atacat numeroase ?inte civile, cauzand uria?e pierderi omene?ti in timpul a ceea ce au fost caracterizate drept bombardamente de terorizare. For?ele Luftwaffe erau formate din 1.180 de avioane, (290 bombardiere in picaj Ju 87 Stuka , 290 bombardiere conven?ionale (in special de tip He 111 ) ?i cam 240 de diferite avioane ale marinei). In total, Germania a avut cam 3.000 de avioane, din care dou? treimi erau modele moderne. Jum?tate dintre acestea au luptat pe frontul polonez. Luftwaffe erau cele mai bine antrenate ?i echipate for?e aeriene ale momentului.

Polonia [ modificare | modificare surs? ]

Intre 1936 ?i 1939, Polonia a investit masiv in industrializare in Regiunea Central? Industrial? ( Centralny Okr?g Przemysłowy ). Preg?tirile pentru un r?zboi de ap?rare impotriva Germaniei se derulau de mai mul?i ani, dar majoritatea planurilor presupuneau c? luptele nu aveau s? inceap? pan? in 1942. Pentru a face rost de banii necesari industrializ?rii, Polonia vindea o bun? parte a echipamentului modern pe care il producea. Armata polonez? putea mobiliza cam un milion de solda?i, dar mai pu?in de jumate dintre ei se aflau sub arme pe 1 septembrie. Militarii de rezerv? care se indreptau c?tre unit??ile de concentrare au fost r?ni?i sau uci?i in timpul raidurilor aeriene ale Luftwaffe , care a atacat sistemul de transporturi publice al polonezilor. Armata polonez? era dotat? cu mai pu?ine tancuri ?i ma?ini blindate decat cea german?, iar, in plus, tancurile erau dispersate la unit??ile de infanterie, fiind incapabile s? se opun? in mod eficient atacurilor masive ale panzerelor inamice.

Experien?a c?p?tat? in r?zboiul polono-sovietic a modelat organizarea armatei ?i doctrinei militare poloneze. Spre deosebire de r?zboiul de tran?ee din primul r?zboi mondial , r?zboiul polono-sovietic a fost un conflict in care mobilitatea cavaleriei a jucat un rol decisiv. Polonia a recunoscut avantajele mobilit??ii, dar nu s-a dovedit dornic? s? investeasc? masiv in noile inven?ii militare scumpe ?i netestate in lupt?. In schimb, brig?zile cavaleriei poloneze erau folosite ca infanterie c?lare ?i, in timpul conflictului cu Germania, a inregistrat anumite succese limitate in luptele cu infanteria ?i cavaleria germane.

For?ele aeriene poloneze erau net inferioare Luftwaffe german, de?i, contrar unei p?reri foarte r?spandite, nu a fost distrus? la sol. De?i avia?ia militar? polonez? nu dispunea de multe avioane de van?toare moderne, pilo?ii polonezi se num?rau printre cei mai bine antrena?i din acele vremuri. ^[4]

Se poate afirma c? germanii se bucurau de superioritatea aerian? numeric? ?i calitativ?. Polonia avea numai 400 de avioane, din care 169 de avioane de van?toare ?i cateva avioane invechite de transport, recunoa?tere ?i antrenament. Numai 36 de avioane poloneze puteau s? rivalizeze cu cele germane, a?a cum era bombardierul PZL.37 Ło? . Celelalte avioane poloneze erau mai vechi decat cele germane. Avionul de van?toare polonez PZL P.11 , produs la inceputul deceniului al patrulea, era capabil s? dezvolte o vitez? de numai 350 km/or?, mult mai mic? decat a bombardierelor germane.

Marina polonez? avea o flot? mai mic? decat cea german?, fiind compus? din distrug?toare, submarine ?i vase de sprijin. Cele mai multe vase de suprafa?? poloneze au urmat planul Peking , au p?r?sit porturile poloneze pe 20 august ?i au sc?pat de flota german? in Marea Nordului , al?turandu-se Royal Navy . Submarinele poloneze au participat la Opera?iunea Worek , conceput? pentru angajarea ?i distrugerea transporturilor marine germane din Marea Baltic? , dar au inregistrat numai succese limitate. In afar? de aceasta, numeroase vase comerciale poloneze s-au al?turat flotei comerciale britanice ?i au luat parte la efortul de aprovizionare a convoaielor transatlantice.

Uniunea Sovietic? [ modificare | modificare surs? ]

Slovacia [ modificare | modificare surs? ]

Slovacia a avut o armat? cu o vechime de doar ?ase luni, dar atunci cand Germania le-a cerut slovacilor ajutor s? atace Polonia, ace?tia au fost de acord. Ei au trimis un grup de armat?, numit camp Armata Bernolak sub comanda generalului slovac Ferdinand Catlos . Campania lor a inceput in septembrie, 1939. Ei au ocupat ora?ul polonez Tatranska Javorina ?i mai multe zone din Polonia (care sunt parte a Slovaciei de ast?zi). S-au confruntat doar cu o singur? for?? polonez?, Armata Karpaty. La sfar?itul atacului, ei au ocupat o mare parte din sudul Poloniei, cu costul de numai 37 b?rba?i uci?i ?i 114 r?ni?i.

Preludiul campaniei [ modificare | modificare surs? ]

Partidul Nazist condus de Adolf Hitler a preluat puterea in Germania in 1933. la inceput, Hitler a ini?iat o politic? de reapropiere de Polonia, care a culminat cu semnarea pactului de neagresiune germano-polonez in 1934 . Politica extern? din primii ani ai puterii naziste c?uta atragerea Poloniei in Pactul Anticomintern , care trebuia s? se constituie intr-un front comun impotriva Uniunii Sovietice. Germania era interesat? de cucerirea de noi teritorii in URSS, s? ca?tige Lebensraum?Spa?iu vital ?i s? l?rgeasc? grani?ele Großdeutschland ? Germaniei Mari . ^[5] Polonia ar fi trebuie s? primeasc? la randul ei teritorii sovietice in nord-est, dar ceea ce aveau s? primeasc? urma s?-i fac? pe polonezi puternic dependen?i de germani, ajungandu-se ca ?ara s? func?ioneze ca un stat clientelar al Germaniei. Anumi?i responsabili politici polonezi au considerat c? o asemenea eventualitate ar fi amenin?at grav independen?a ??rii. ^[6]

In afar? de cucerirea de noi teritorii sovietice, Germania era interesat? de stabilirea unor noi grani?e cu Polonia, care s? rezolve problema izol?rii exclavei germane a Prusiei R?s?ritene care era separat? de trupul Reichului de " Coridorul Polonez ". In Germania era foarte larg r?spandit? convingerea c? Ora?ul liber Danzig trebuia incorporat in Reich. Atata vreme cat popula?ia majoritar? a ora?ului era in principal de etnie german?, Coridorul era un teritoriu puternic disputat intre Germania ?i Polonia. Dup? semnarea Tratatului de la Versailles , Polonia a c?p?tat Coridorul, aceasta ducand la schimbarea compozi?iei etnice a regiunii. Hitler dorea s? inverseze aceast? tendin?? ?i a promis c? va "elibera" atat germanii tr?itori inc? in Coridor cat ?i pe cei din Danzig, ora?-port aflat sub controlul Ligii Na?iunilor .

In 1938, Germania a f?cut cereri tot mai insistente pentru Danzig, intre timp propunand construirea unei c?i ferate care s? lege Prusia R?s?ritean? cu restul Reichului, traversand Coridorul Polonez. ^[7] Polonia a respins acest proiect, temandu-se c? o acceptare a preten?iilor germane ar duce la pierderea independen?ei dup? modelul ceh. ^[8] Polonezii au refuzat s? negocieze cu Hitler, neavand incredere in bunele sale inten?ii. ^[9] In acela?i timp, cooperarea Germaniei cu na?ionali?tii ucraineni antipolonezi din OUN (Орган?зац?я Укра?нських Нац?онал?ст?в) a sc?zut ?i mai mult credibilitatea politicii externe germane in ochii polonezilor. Britanicii erau con?tien?i de izolarea Poloniei. Pe 30 martie , Polonia a primit garan?ii din partea Regatului Unit ?i Fran?ei , de?i niciuna dintre cele dou? ??ri nu dorea in acel moment prea mult s? se implice intr-un conflict militat impotriva germanilor. Primul ministru britanic Neville Chamberlain ?i ministrul s?u de externe, Lord Halifax , sperau s? ajung? la o in?elegere cu Hitler asupra statutului Ora?ului liber Danzig, (?i poate ?i asupra Coridorului Polonez), ?i se pare c? ?i Hitler ar fi fost de acord cu un astfel de acord. Din nou, primul ministru britanic ?i sus?in?torii s?i considerau c? politica imp?ciuitorismului avea s? duc? la evitarea r?zboiului, Polonia urmand s? fie ciuntit?, dar s? r?man? independent?. Miza jocului politic al momentului era hegemonia Germaniei asupra Europei Centrale .

Cum tensiunile bilaterale cre?teau, Germania a trecut la o diploma?ie agresiv?, retr?gandu-se pe 28 aprilie 1939 din Pactul germano-polonez de neagresiune din 1934 ?i din Tratatul naval de la Londra din 1935. Inc? de la inceputul anului 1939, Hitler d?duse ordinele necesare pentru o posibil? "solu?ionare a problemei poloneze prin mijloace militare". Un alt pas c?tre deschiderea c?ii r?zboiului a fost surprinz?toarea semnare a Tratatului Molotov-Ribbentrop pe 22 august , care incununa discu?iile secrete nazisto-sovietice de la Moscova , prin care nazi?tii care au valorificat incapacitatea franco-britanicilor de a asigura o alian?? cu URSS-ul. Ca urmare, Hitler a reu?it neutralizarea oric?rei opozi?ii sovietice la o poten?ial? campanie german? impotriva Poloniei. In anexa secret? a tratatului, germanii ?i sovieticii c?zuser? de acord asupra imp?r?irii Europei R?s?ritene , inclusiv a Poloniei, in dou? sfere de influen??. Treimea vestic? a Poloniei urma s? revin? Germaniei, iar cele dou? treimi estice, Uniunii Sovietice. De?i serviciile de informa?ii ale Alia?ilor occidentali ajunseser? in posesia datelor concrete despre trocul germano-sovietic cu privire la Europa R?s?ritean?, prevederile anexei secrete ale tratatului nu au fost aduse la cuno?tin?a guvernului polonez.

Atacul german trebuia dat ini?ial la ora 4:00 pe 26 august , numai c? pe 25 august a fost semnat Pactul de ap?rare comun? polono-britanic ca anex? a Alian?ei militare franco-poloneze . Prin acest acord, britanicii se angajau s? apere ?i s?-i p?streze independen?a Poloniei. Hitler a ?ov?it ?i a amanat atacul pan? pe 1 septembrie , incercand pe 26 august s? conving? Fran?a ?i Regatul Unit s? nu intervin? in conflict. In scurt? vreme, Hitler a ajuns s? fie convins c? Alia?ii occidentali nu aveau s? intervin? in favoarea polonezilor, ?i chiar dac? ar fi f?cut-o, dat? fiind lipsa de garan?ii teritoriale , neprev?zute in actele semnate de franco-britanici, dictatorul german era convins c? poate negocia un compromis favorabil nazi?tilor dup? cucerirea Poloniei. Intre timp, num?rul raidurilor ?i sabotajelor unit??ilor Abwehrului , h?r?uirile de frontier? ?i zborurile la inalt? altitudine ale avioanelor de recunoa?tere germane semnalau iminen?a r?zboiului.

Pe 29 august , Germania a dat Poloniei un ultimatum final, cerand intregul Coridor de aceast? dat?. Cand Polonia a refuzat s? predea teritoriul vizat, ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop a declarat c? au fost rupte orice pun?i de negociere. Pe 30 august , Marina polonez? ?i-a trimis flotila de distrug?toare spre Anglia, executand a?a numita Opera?iune Peking . In aceea?i zi, mare?alul Poloniei Edward Rydz-?migły a anun?at mobilizarea trupelor poloneze. Asupra sa s-au exercitat presiuni de c?tre francezi pentru revocarea ordinului, ei mai sperand inc? intr-un aranjament diplomatic, nedandu-?i seama c? germanii erau complet mobiliza?i ?i concentra?i la grani?a polonez?. Pe 31 august 1939 , Hitler a dat ordin ca atacul impotriva Poloniei s? fie declan?at la ora 4:45 a dimine?ii urm?toare. Datorit? mai multor factori potrivnici, Polonia nu-?i mobilizase decat 70% din efectivele planificate, iar multe unit??i se mai formau inc? sau se deplasau c?tre dispozitivele ordonate.

Detalii ale campaniei [ modificare | modificare surs? ]

Planurile de lupt? [ modificare | modificare surs? ]

Planul german [ modificare | modificare surs? ]

Planul german de atac asupra Poloniei, Fall Weiss , a fost conceput de ?eful Marelui Stat Major, generalul Franz Halder , ?i dus la indeplinire de comandantul suprem al invaziei, generalul Walther von Brauchitsch . Planul prevedea declan?area ostilit??ilor mai inainte de inmanarea declara?iei de r?zboi ?i urm?rea doctrina tradi?ional? a incercuirilor largi ?i de distrugere ulterioar? a for?elor inamicului. Avantajele materiale germane, printre care tancurile ?i avioanele moderne, aveau s? aduc? victoria rapid? atacatorului. Infanteria, care nu era inc? in intregime mecanizat?, dar care colabora perfect cu artileria foarte mobil? ?i cu unit??ile eficiente logistice, urma s? fie sprijinit? de tancuri ( panzere ) ?i de unit??i mici de infanterie mecanizat?, (regimentele Schutzen, care aveau s? se transforme mai tarziu in unit??ile de panzergrenadieri ), trebuia s? se deplaseze rapid, s? se concentreze asupra unor loca?ii bine desemnate ale inamicului, s? le izoleze ?i s? le distrug?. In aceast? campaniei, ideea blindat? , (ap?rut? inc? in perioada interbelic? ?i sus?inut? de anumi?i generali in frunte ce Guderian , strategie care presupunea atacuri masive de tancuri menite s? sparg? frontul inamic ?i s? asigure inaint?ri profunde in teritoriul inamic), nu a fost folosit?, fiind preferate tacticile tradi?ionale. Aceast? abordare mai prudent? a fost datorat? conservatorismului anumitor generali din Marele Stat Major, care inc? mai considerau c? rolul tancurilor era acela de sprijin al marilor unit??i de infanterie.

Polonia era potrivit? pentru desf??urarea marilor opera?iuni mobile, dac? starea vremii era favorabil??o ?ar? cu campii intinse, cu frontiere lungi de peste 5.600 km, din care peste 2.000 km numai in nord ( Prusia R?s?ritean? ). Grani?ele Poloniei cu Germania se extinseser? cu inc? peste 800 km in sud, ca urmare a Acordului de la Munchen din 1938. Incorporarea Boemiei ?i Moraviei ?i crearea statului marionet? Slovacia expusese ?i flancul sudic al Poloniei amenin??rii germane.

Planificatorii germani inten?ionau s? foloseasc? in avantajul lor grani?ele comune foarte lungi prin conceperea unei uria?e manevre de inv?luire. Germanii urmau s? atace Polonia pe trei direc?ii:

• principalul atac avea s? fie dat dinspre centrul Germaniei peste grani?a estic? a Reichului;
• un al doilea atac trebuia dat din regiunea nordic? ( Prusia ) de-a lungul Coridorului polonez ;
• un al treilea atac avea s? fie declan?at de unit??i germane ?i slovace de pe teritoriul Slovaciei .
  • membrii minorit??ii etnice germane din Polonia, inrola?i in unit??ile Selbstschutz , preg?tite inc? din perioada interbelic?, urmau s? sprijine atacul prin ac?iuni de sabotaj ?i de diversiune.

Toate cele trei atacuri urmau s? convearg? spre Var?ovia , in timp ce principalele for?e poloneze urmau s? fie incercuite ?i distruse la vest de Vistula . Opera?iunea Fall Weiss a fost declan?at? pe 1 septembrie 1939 , fiind considerat? in zilele noastre prima opera?iune militar? a celui de-al doilea r?zboi mondial pe teatrul de lupt? din Europa.

Planul polonez [ modificare | modificare surs? ]

Planul defensiv polonez, Plan Zachod?Planul Vest , fusese modelat de hot?rarea politic? de a amplasa for?ele armate direct la grani?a polono-german?, totul bazat pe promisul ajutor britanic. In plus, cele mai valoroase bog??ii naturale, intreprinderi industriale ?i cele mai bine populate regiuni se aflau in apropierea grani?ei de vest (regiunea Silezia ), iar politica polonez? se concentra pe protejarea acestor regiuni, mai ales c? mul?i conduc?tori ai statului se temeau c?, dac? s-ar fi retras din zonele disputate cu Germania, britanicii ?i francezii ar fi fost tenta?i s? semneze un tratat separat de pace, similar cu Acordul de la Munchen din 1938. In plus, niciuna dintre cele dou? ??ri aliate ale Poloniei nu-i garantau acesteia integritatea teritorial? . Date fiind aceste date, polonezii nu au fost de acord cu sfatul francezilor care le propunea s? plaseze principalele for?e de ap?rare in spatele barierelor naturale formate de raurile Vistula ?i San , de?i au fost ca?iva generali polonezi care agreau un asemenea plan. Planul Vest ar fi permis armatei poloneze s? se retrag? inspre interiorul ??rii, dar aceast? retragere trebuia s? fie una treptat?, spre pozi?iile preg?tite in prealabil in zona raurilor Narew , Vistula ?i San, dand rezervi?tilor timp s? se concentreze la unit??ile lor, ceea ce ar fi permis declan?area unei contraofensive generale in momentul in care alia?ii franco-britanici ar fi declan?at atacul promis.

Cel mai pesimist plan polonez de retragere prevedea replierea in spatele raului San, in voievodatele sud-estice ?i ap?rarea pe termen lung acolo, conform a?a numitului Planului Capului de pod romanesc . Franco-britanicii apreciau c? polonezii erau capabili s? apere regiunea pentru dou?-trei luni, in vreme ce militarii polonezi considerau c? pot rezista aici cel pu?in ?ase luni. Acest plan polonez se baza pe presupunerea c? alia?ii occidentali i?i vor onora semn?turile de pe tratate ?i vor declan?a imediat atacul impotriva Germaniei. Ins? nici guvernul francez, nici cel britanic nu au f?cut planuri de atac in timpul ap?r?rii disperate a polonezilor. In plus, franco-britanicii se a?teptau ca luptele mobile s? se transforme treptat in lupte de tran?ee, ceea ce ar fi for?at Germani s? ajung? la un compromis cu Polonia. Guvernul de la Var?ovia nu a fost ins? in?tiin?at de strategia de a?teptare a alia?ilor, iar polonezii ?i-au bazat toate planurile de ap?rare pe posibilitatea unei reac?ii rapide a anglo-francezilor.

Planul de ap?rare prioritar? a frontierelor a contribuit din plin la infrangerea polonezilor. Armata polonez? era intins? pe un front sub?ire ?i foarte lung de-a lungul frontierelor, fiind lipsit? de linii multiple de ap?rare ?i de pozi?ii favorabile din punct de vedere natural. In plus, liniile de aprovizionare erau prost ap?rate. Aproape o treime din efectivele polonezilor erau concentrate in apropierea Coridorului polonez, in nord-vest, unde erau foarte expuse mi?c?rilor de inv?luire pe ambele flancuri dinspre Prusia Oriental? ?i dinspre vest, fiind in pericol de a fi izolate intr-o pung? f?r? ie?ire. In sud, trebuind s? fac? fa?? atacului principal german, for?ele poloneze erau plasate in linii defensive prea sub?iri. Inc? aproape o treime din trupele poloneze erau plasate in partea central-nordic?, intre ora?ele Łod? ?i Var?ovia , sub comanda direct? a mare?alului Edward Rydz-?migły . Modul de plasare in adancime a trupelor poloneze le-a impiedicat s? duc? lupte de intarziere a inaint?rii germane, de timp ce, spre deosebire de inamicii lor, infanteri?tii polonezi erau obliga?i s? se deplaseze pe jos, neavand timpul necesar s? se retrag?, s? organizeze noi pozi?ii defensive, sau s? se concentreze, fiind dep??i?i ?i incercui?i cu u?urin?? de unit??ile mecanizate germane.

Decizia politic? de ap?rare cu prioritate a frontierelor nu a fost singura gre?eal? strategic? a polonezilor. Propaganda interbelic? polonez? afirma c? orice invazie german? poate fi u?or respins?, astfel c? succesele invadatorilor au fost un ?oc puternic pentru civili, care, nepreg?ti?i pentru o asemenea eventualitate, s-au retras panica?i spre r?s?rit, r?spandind haosul, ducand la sc?derea moralului trupelor ?i dand peste cap transporturile militare. Propaganda a avut o consecin?? nefast? chiar ?i asupra trupelor, care, cu liniile de comunica?ii distruse de unit??ile mobile germane in spatele trupelor, dar ?i de retragerea haotic? a civililor, erau mai mult destabilizate de rapoartele bizare ale posturilor de radio ?i ziarelor poloneze, care aminteau de victorii imaginare impotriva invadatorului. S-au semnalat cazuri de trupe poloneze incercuite f?r? veste, sau care au incercat s? ini?ieze atacuri asupra unor trupe care-i cople?eau din punct de vedere numeric, ?i care considerau c? se angajeaz? in contraatacuri care vor primi sprijin din zonele in care compatrio?ii au ie?it deja inving?tori ^[10] .

Prima faz?: invazia german? [ modificare | modificare surs? ]

Dup? o serie de incidente puse in scen? de Himmler ?i oamenii lui , care incercau s? dea o justificare pentru atacul german, care ar fi trebuit s? par? in ochii lumii ca o lupt? de autoap?rare, primul act de r?zboi a avut loc pe 1 septembrie 1939 la ora 4:40, cand Luftwaffe a atacat ora?ul polonez Wielu? , distrugand 75% din localitate ?i ucigand 1.200 de oameni, cei mai mul?i civili. Cinci minute mai tarziu, cuirasatul german Schleswig-Holstein a deschis focul asupra depozitelor militare poloneze de la Westerplatte , din Ora?ul liber Danzig de la Marea Baltic? . La ora 8:00, trupele germane, in condi?iile in care nu fusese remis? o declara?ie de r?zboi inc?, au atacat lang? ora?ul polonez Mokra . Se declan?ase b?t?lia frontierei . Mai tarziu, in aceea?i zi, germanii au deschis ostilit??ile pe fronturile apusean, sudic ?i nordic, in timp ce avia?ia german? a atacat ora?ele poloneze. Principalele direc?ii de atac erau indreptate dinspre Germani spre estul Poloniei. O a doua direc?ie era cea dinspre Prusia R?s?ritean? spre sud, iar al treilea atac a fost declan?at de for?ele germano-slovace de pe teritoriul statului marionet? slovac. Toate atacurile erau indreptate spre inima ??rii, Var?ovia.

Guvernele aliate au declarat r?zboi Germaniei pe 3 septembrie . Totu?i, alia?ii nu au reu?it s? asigure Poloniei un sprijin substan?ial. La frontiera franco-german? au avut loc cateva h?r?uieli minore, in ciuda faptului c? majoritatea for?elor germane, inclusiv 85% din tancuri, erau angajate in luptele din Polonia. In ciuda unor succese poloneze minore in luptele de la frontier?, superioritatea tehnic?, opera?ional? ?i numeric? i-a for?at pe ap?r?tori s? se retrag? de la grani?e spre Var?ovia ?i Lwow . Luftwaffe a ca?tigat superioritatea aerian? inc? de la inceputul campaniei. Pe 3 septembrie , cand Kluge atingea in nord Vistula, la 10 km de grani?a german? din acele timpuri, iar Kuchler se apropia de raul Narew in sud, tancurile lui Reichenau se aflau in spatele raului Warta , pentru ca peste doar dou? zile s? fie in preajma ora?elor Łod? ?i Kielce . Pe 8 septembrie , unit??i blindate germane ajunseser? in suburbiile Var?oviei , dup? o inaintare de 225 km in o s?pt?man?. Pe 9 septembrie, germanii erau pe raul Vistula, intre Var?ovia ?i Sandomierz , iar in sud atacatorii ajunseser? la raul San , incercuind ora?ul Przemy?l . Generalul Guderian ?i-a condus armata de tancuri peste raul Narew, atacand raul Bug , reu?ind incercuind definitiv ora?ul Var?ovia. Toate armatele germane f?cuser? progrese importante in atingerea obiectivelor planului Fall Weiss. Armata polonez? a fost rupt? in fragmente care nu se puteau coordona, unele retr?gandu-se, altele declan?and atacuri asupra celor mai apropiate coloane ale germanilor.

For?ele poloneze au pierdut Pomerania , Polonia Mare ?i Silezia in prima s?pt?man? de r?zboi, dup? ce au fost infrante in ceea ce s-a numit mai apoi b?t?lia frontierei . Planul polonez al ap?r?rii la grani?? s-a dovedit un e?ec de propor?ii. Inaintarea german? ca un tot nu a fost incetinit? de succesele sporadice ale polonezilor, nazi?tii reu?ind s? avanseze rapid, dep??ind ?i a doua centur? de ap?rare. Pe 10 septembrie , comandantul suprem polonez, mare?alul Edward Rydz-?migły , a ordonat retragerea trupelor in sud-est, spre a?a numitul capul de pod romanesc .

Intre timp, germanii strangeau incercuirea for?elor poloneze de la vest de Vistula, (in regiunea Łod? ?i in jurul Pozna?ului ), inaintand mai adanc in Polonia estic?. Var?ovia, aflat? sub bombardamente aeriene intense inc? de la inceputul r?zboiului, a fost atacat? de trupele terestre pe 9 septembrie ?i a fost asediat? pe 13 septembrie . In acest timp, germanii ajunseser? in fa?a ora?ului Lwow . Pe 24 septembrie , 1.150 de avioane germane au bombardat puternic Var?ovia.

Cea mai mare lupt? din aceast? campanie, b?t?lia de pe raul Bzura , la vest de Var?ovia, a durat de pe 9 septembrie pan? pe 18 septembrie . Armatele poloneze Pozna? ?i Pomorze , retr?gandu-se din zonele de grani?? ale Coridorului Polonez, au atacat din flanc Armata a 8-a german?, dar, dup? un succes ini?ial, au fost infrante. Dup? acest e?ec, polonezii au pierdut definitiv ini?iativa strategic? ?i nu au mai contraatacat la scar? mare.

Guvernul polonez al primului ministru Ignacy Mo?cicki ?i comandamentul mare?alului Edward Rydz-?migły p?r?siser? capitala in primele zile ale campaniei ?i s-au indreptat c?tre sud-est, ajungand la Brze?? pe 6 septembrie . Mare?alul Rydz-?migły a ordonat for?elor poloneze r?mase intacte s? se retrag? in aceea?i direc?ie, in spatele raurilor Vistula ?i San ?i s? se preg?teasc? de ap?rare pe termen lung in zona capului de pod romanesc.

Faza a doua: invazia sovietic? [ modificare | modificare surs? ]

De la inceputul campaniei din Polonia, guvernul german a cerut in mod repetat lui Stalin ?i Molotov s? implice URSS-ul in conflict, in conformitate cu aranjamentele semnate la Moscova in var?, ?i s?-?i atace vecinul dinspre r?s?rit. ^[11] Ingrijora?i de avansarea german? nea?teptat de rapid? ?i ner?bd?tori s? pun? mana pe bucata lor de prad?, Uniunea Sovietic? a atacat Polonia pe 17 septembrie . S-a c?zut de acord intre inving?tori c? URSS-ul urma s?-?i reduc? preten?iile in Polonia in schimbul includerii Lituaniei in "zona sovietic? de interes".

Pe 17 septembrie 1939, ap?rarea polonez? era deja dep??it? ?i singura speran?? era retragerea ?i reorganizarea ap?r?rii de-a lungul capului de pod romanesc . Aceste planuri s-au dovedit inoperante peste noapte, in momentul in care 800.000 de solda?i ai Armatei Ro?ii au atacat cu cele dou? fronturi: Belarus ?i Ucrainean. Acest atac a fost o violarea a Tratatului de pace de la Riga , a Pactului de neagresiune sovieto-polonez ?i a altor tratate interna?ionale bilaterale sau multilaterale, la care Uniunea Sovietic? era parte. ^[12] . Diploma?ia sovietic? a pretins c? ac?iunea ar fi fost justificat? pentru "protejarea ucrainenilor ?i belaru?ilor minoritari tr?itori in Polonia r?s?ritean?, in condi?iile pr?bu?irii iminente a Poloniei." In fapt, sovieticii colaborau cu nazi?tii pentru imp?r?irea Europei in sferele de interes specificate expres in Pactul Molotov-Ribbentrop . ^[11]

For?ele defensive din r?s?rit, cunoscute cu numele de Korpus Ochrony Pogranicza , erau formate din 25 de batalioane. Edward Rydz-?migły le-a ordonat s? se retrag? ?i s? nu se angajeze in lupt? cu sovieticii. Acest ordin nu a impiedicat unele ciocniri ?i lupte mai mici, precum cea de la Grodno , unde solda?ii ?i popula?ia civil? au incercat s? apere ora?ul. Sovieticii au ucis mai mul?i polonezi, inclusiv prizonieri de r?zboi , precum a fost cazul generalului Jozef Olszyna-Wilczy?ski . Organiza?ia Na?ionali?tilor Ucraineni s-a ridicat la lupt? impotriva polonezilor, iar comuni?tii au organizat revolte locale. Tuturor acestor agita?ii NKVD -ul le-a pus repede cap?t, de indat? ce a ajuns in zon?.

Invazia sovietic? a fost unul dintre factorii decisivi care au convins guvernul polonez c? r?zboiul a fost pierdut. Mai inainte de declan?area atacului sovietic, planul militarilor polonezi presupunea o rezisten?? pe termen lung in voievodatele din sud-estul Poloniei, in care timp ar fi trebuit s? se materializeze ajutorul promis de alia?ii apuseni, care ar fi trebuit s? atace Germania dinspre vest. Totu?i, guvernul polonez a refuzat s? capituleze sau s? negocieze condi?iile de pace cu Germania ?i a ordonat unit??ilor militare care se mai afla sub controlul s?u s? se evacueze din Polonia ?i s? se reorganizeze in str?in?tate.

Astfel, for?ele poloneze au incercat s? se deplaseze c?tre capul de pod romanesc, luptand f?r? intrerupere cu invadatorii germani. Din 17 septembrie pan? pe 20 septembrie , armatele poloneze Krakow ?i Lublin au fost decimate in b?t?lia de la Tomaszow Lubelski , a doua mare lupt? a campaniei. Ora?ul Lwow a capitulat pe 22 septembrie . Evenimentele au luat o intors?tur? bizar? datorit? interven?iei sovietice: la inceput ora?ul a fost atacat de germani pe 15 septembrie, dar in mijlocul asediului, nazi?tii au predat opera?iunile in mainile alia?ilor lor sovietici. In ciuda atacurilor tot mai puternice ale germanilor, Var?ovia, ap?rat? de unit??i in retragere reorganizate in grab?, civili ?i voluntari organiza?i in mili?ii populare , au rezistat pan? pe 28 septembrie . Fort?rea?a Modlin din nordul Var?oviei a capitulat pe 29 septembrie , dup? o b?t?lie intens? de 16 zile . Cateva garnizoane poloneze au reu?it s?-?i apere pozi?iile mult dup? ce fuseser? incercuite de for?ele germane. Mica garnizoan? a enclavei Westerplatte a capitulat pe 7 septembrie , iar garnizoana din Oksywie a rezistat pan? pe 19 septembrie . Ora?ul Hel a fost ap?rat pan? pe 2 octombrie . Dup? b?t?lia de la Szack , la sfar?itul c?reia sovieticii au executat to?i ofi?erii ?i subofi?erii polonezi c?zu?i prizonieri, Armata Ro?ie a atins aliniamentul raurilor Narew , Bugul Apusean , Vistula ?i San pe 28 septembrie , de multe ori intalnind unit??ile germane care inaintau pe cel?lalt mal. Ap?r?torii polonezi din Peninsula Hel au rezistat pan? pe 2 octombrie . Ultima unitate operativ? polonez?, Samodzielna Grupa Operacyjna "Polesie" , a capitulat dup? o lupt? de 4 zile la Kock , lang? Lublin , pe 6 octombrie . Astfel s-a incheiat Campania polonez? din septembrie.

Pierderile umane din randul civililor [ modificare | modificare surs? ]

Campania polonez? din septembrie a fost un exemplu al r?zboiului total , care avea s? se repete de nenum?rate ori de-a lungul celei de-a doua conflagra?ii mondiale . Pierderile umane din randurile civililor au fost foarte ridicate in timpul luptelor ?i dup? incheierea lor. Inc? de la inceputul campaniei, Luftwaffe a atacat ?intele civile ?i coloanele de refugia?i pentru a provoca haos, a da peste cap sistemul de comunica?ii ?i pentru a submina moralul polonezilor. Primul astfel de atac a fost dat la ora 4:00 pe 1 septembrie , in timpul bombard?rii Wielu?ului , care a produs aproape 1.200 de victime in randurile civililor. In afar? de victimele c?zute in timpul luptelor, for?ele germane, atat cele ale SS -ului, cat ?i cei ai armatei regulate, au f?ptuit masacre ale civililor ?i ale prizonierilor de r?zboi. In timpul opera?iunii Tannemberg , planificat? cu aten?ie, aproximativ 20.000 de polonezi au fost impu?ca?i in 760 de zone de execu?ie, atat de unit??ile speciale Einsatzgruppen , cat ?i de solda?ii Wehrmachtului , SS-ului sau ai Selbstschutz .

Intr-un caz special, pe 3 septembrie , intr-un eveniment cunoscut ca " Duminica insangerat? din Bromberg ", solda?ii unit??ilor poloneze aflate in retragere prin ora?ul Bromberg au auzit impu?c?turi. Focurile de arm? au fost puse pe seama sabotorilor germani din ora? care ar fi deschis focul asupra militarilor ?i civililor de pe acoperi?urile caselor ?i bisericilor. Civilii ?i solda?ii polonezi au lin?at mai mul?i presupu?i sabotori germani. Intre 223 ?i 358 de etnici germani au fost uci?i in Bromberg, iar mul?i al?ii au fost uci?i in satele inconjur?toare. Num?rul exact al victimelor este inc? in discu?ie. Ca represalii, for?ele germane au executat cam 3.000 de polonezi ?i pan? la sfar?itul anului au trimis cam 13.000 de polonezi in lag?rul de concentrare Stutthof .

In total, pierderile umane din randul civililor in timpul ac?iunilor armate ?i imediat dup? incheierea lor se ridic? la aproximativ 150.000 de polonezi ?i circa 5.000 de etnici germani din Polonia.

Urm?ri [ modificare | modificare surs? ]

La sfar?itul Campaniei din septembrie, Polonia a fost imp?r?it? intre Germania Nazist? , Uniunea Sovietic? , Lituania ?i Slovacia . Germania Nazist? a anexat anumite teritorii poloneze , restul fiind organizate ca Guvern?mantul General . Pe 28 septembrie , a fost semnat alt protocol secret germano-sovietic, care modifica aranjamentele din august. Astfel, Lituania urma s? cad? in sfera de influen?? sovietic?, nu in cea german?. In schimb, noua frontier? sovietic? urma s? fie mutat? mai la r?s?rit, pe raul Bug. La Brest-Litovsk , comandan?ii sovietici ?i germani au participat la o parad? comun? a victoriei, mai inainte ca unit??ile germane s? se retrag? la vest de noua linie de demarca?ie. ^[13] .

Aproximativ 65.000 de solda?i polonezi au fost uci?i in lupt?, iar 420.000 au fost f?cu?i prizonieri de germani ?i peste 240.000 de sovietici. Aproximativ 120.000 de solda?i polonezi au sc?pat in ??rile neutre : Romania (prin Capul de pod romanesc) ?i Ungaria , iar al?i 20.000 au sc?pat in Letonia ?i Lituania , cei mai mul?i reu?ind s? ajung? mai apoi in Fran?a ?i Marea Britanie. Cea mai mare parte a navelor marinei militare poloneze a reu?it s? se evacueze in Anglia. Prin Romania au fost evacua?i ?i numero?i civili, membri ai guvernului ?i tezaurul B?ncii Na?ionale a Poloniei . Tezaurul avea s? fie transportat mai apoi pe cale apelor, cu vase plecate din portul Constan?a , pan? in Anglia. Germanii au pierdut in lupt? aproximativ 16.000 de solda?i, dar num?rul mare de vehicule blindate (o treime din tancurile angajate in lupt?) a dus la o reevaluare a tacticilor de lupt? ?i la inova?ii tehnice care s? imbun?t??easc? performan?ele blindatelor.

Nici una dintre puterile europene ? Germania, Alia?ii occidentali sau Uniunea Sovietic? ? nu se a?teptau ca invadarea Poloniei s? duc? la un r?zboi care s? dep??easc? amploarea ?i costurile umane ?i materiale ale primului r?zboi mondial. Urmau s? mai treac? cateva luni pan? Hitler s?-?i dea seam? de inutilitatea tratativelor de pace cu Anglia ?i Fran?a, iar combinarea conflictelor european ?i pacific va duce la ceea ce a fost un adev?rat "conflict mondial". Caracterul mondial al conflictului, evident in zilele noastre, nu a fost sesizat de cei mai mul?i politicieni ?i generali in anul 1939. Invadarea Poloniei a marcat declan?area celui de-al doilea r?zboi mondial in Europa , conflict care combinat cu invazia japonez? in China inceput? in 1937 ?i cu r?zboiul din Pacific declan?at in 1941, va forma ceea ce numim azi al doilea r?zboi mondial .

Invadarea Poloniei va face ca Fran?a ?i Regatul Unit s? declare r?zboi Germaniei pe 3 septembrie . Declara?iile de r?zboi franco-britanice vor avea un efect neinsemnat asupra Campaniei din septembrie. Lipsa unor ac?iuni directe ?i imediate pentru sprijinirea Poloniei au dus la convingerea polonezilor c? au fost tr?da?i de alia?ii occidentali .

Pe 23 mai 1939, Adolf Hitler explica ofi?erilor s?i c? scopul agresiunii nu era Danzigul, ci nevoia de ob?inere a spa?iului vital (Lebensraum) , iar am?nuntele acestui concept aveau s? fie formulate mai tarziu in planul de trist? amintire Generalplan Ost . [5] [6] R?zboiul a distrus numeroase zone reziden?iale din ora?ele aflate in zonele de conflict, civilii devenind victime directe ale luptelor. Ocupa?ia german? , ( Guvernoratul General ?i Reichsgau Wartheland ) a reprezentat unul dintre cele mai brutale episoade ale celui de-al doilea r?zboi mondial, ducand la moartea a aproximativ 6 milioane de polonezi, (aproximativ 20% din popula?ia ??rii). Printre ace?ti mor?i se num?r? cei cam 3 milioane de polonezi (de diferite etnii ?i credin?e) uci?i in lag?rele de exterminare , a?a cum a fost Auschwitzul . [7]

Armata Ro?ie a ocupat teritoriile poloneze cu popula?ie ucrainean? ?i belarus?. Sovieticii, intampina?i la inceput ca eliberatori de popula?ia local?, au inceput s? introduc? ideologia comunist? ?i metodele staliniste de conducere. R?spunsul popula?iei a fost puternic anticomunist, in special in vestul Ucrainei. Ocupa?ia sovietic? din 1939 -1941 a dus la moartea sau deportarea a cel pu?in 1,8 milioane de fo?ti cet??eni polonezi, practic to?i cei considera?i periculo?i pentru regimul comunist. Fo?tii cet??eni polonezi au fost subiectele ac?iunilor de sovietizare , str?mutare for?at?, intern?rilor in lag?relor de munc? din Gulag , sau au fost pur ?i simplu uci?i, a?a cum a fost cazul ofi?erilor polonezi asasina?i in timpul masacrului de la Katyn . O parte a pierderilor de vie?i omene?ti a fost datorat? na?ionali?tilor ucraineni, care au atacat satele poloneze din vestul Ucrainei. Atrocit??ile sovietice au continuat dup? "eliberarea" Poloniei de c?tre Armata Ro?ie in 1944, printre acestea num?randu-se persecutarea solda?ilor Armatei Teritoriale (Armia Krajowa) ?i executarea conduc?torilor acesteia dup? infamul Proces al celor ?aisprezece .

Legende [ modificare | modificare surs? ]

Exist? mai multe concep?ii eronate legate de Campania polonez? din septembrie:

• Armata polonez? era a?a de inapoiat?, incat a atacat tancurile cu cavaleria .

De?i Polonia avea 11 brig?zi de cavalerie, iar doctrina sa militar? considera cavaleria drept elita armatei na?ionale, ?i alte armate ale vremii, inclusiv cea german? ?i cea sovietic?, aveau in randurile lor unit??i numeroase de cavalerie. Cavaleria polonez? , echipat? cu arme mici de foc ?i artilerie u?oar?, (precum foarte eficientul tun antitanc Bofors de 37 mm), niciodat? nu au ?arjat direct impotriva tancurilor, infanteriei din tran?ee sau pozi?iilor fortificate de artilerie germane, ci a luptat mai degrab? ca infanterie mobil? (dragoni), sau ca cerceta?i. Cavaleri?tii au executat rareori ?arje impotriva coloanelor de infanterie aflate in deplasare. Articolul despre b?t?lia de la Krojanty (in timpul c?reia cavaleri?tii polonezi au fost decima?i de focul tancurilor germane camuflate in teren) explic? par?ial modul in care a ap?rut o asemenea legend?.

• Avioanele for?elor aeriene poloneze au fost distruse sol in primele zile de r?zboi .

For?ele aeriene poloneze , de?i numeric inferioare celor germane, nu au fost distruse la sol, deoarece for?ele combatante fuseser? transferate de la marele baze aeriene pe mici aerodromuri camuflate, chiar mai inainte de izbucnirea r?zboiului. Numai anumite avioane de antrenament ?i avioane auxiliare au fost distruse la sol, pe aeroporturile militare. Avioanele militare poloneze au luptat activ in primele dou? s?pt?mani de r?zboi, cauzand numeroase pierderi Luftwaffe . Numero?i pilo?i foarte bine antrena?i s-au evacuat prin ??rile neutre c?tre Regatul Unit, unde s-au incadrat in RAF ?i ?i-au adus o contribu?ie remarcabil? la victoria britanic? din b?t?lia aerian? pentru ap?rarea Angliei . Pilo?ii polonezi care au luptat in cadrul RAF s-au distins ca cei mai iscusi?i lupt?tori pe avioanele de van?toare, cu cel mai mare num?r de victorii in luptele cu pilo?ii germani. ^[14]

• Polonia a opus o rezisten?? slab? ?i a capitulat rapid

Germanii au suferit pierderi relativ ridicate, in special in tancuri ?i avioane: aproape echivalentul unei divizii blindate ?i 40% din aparatele de zbor implicate in campanie. ^[15] In ceea ce prive?te durata Campaniei din septembrie, ar trebui notat c? a durat doar cu o s?pt?man? mai pu?in decat B?t?lia pentru Fran?a din 1940, in condi?iile in care for?ele franco-britanice erau aproape la egalitate cu cele germane, atat ca num?r cat ?i ca dotare. ^[16] . Polonia nu a capitulat oficial niciodat?.

• Armata german? a folosit concepte de lupt? noi ?i uimitoare ?i tehnologii surprinz?toare.

Mitul Blitzkriegului a fost r?spandit de autori precum Barrie Pitt, care, in lucrarea The Second World War (BPC Publishing 1966), atribuia in mod eronat victoria german? "uria?ei dezvolt?ri a tehnicii militare ap?rute intre 1918 ?i 1940", afirmand gre?it c? "Germania, care a transpus in practic? teoriile (interbelice britanice) ... au numit rezultatul Blitzkrieg ." De fapt, in Campania polonez? a fost folosit? mai degrab? strategia Vernichtungsgedanke , valabil? inc? de pe vremea lui Frederick cel Mare , folosit? in timpul r?zboiului franco-prusac din 1870 , primului r?zboi mondial ?i aplicat? aproape neschimbat? ?i in 1939.

Controverse [ modificare | modificare surs? ]

Problemele legate de declan?area celui de-al doilea r?zboi mondial prin invadarea Poloniei in 1939 au fost ?i au r?mas subiect de controvers? intre istorici, in func?ie de tab?ra ideologic? c?reia ii apar?in.

Ini?iativa apropierii germano-sovietice [ modificare | modificare surs? ]

Pentru unii, Stalin a fost motorul negocierilor germano-sovietice . Pentru al?ii, Hitler a fost factorul principal al acestora. Dac? antisovieticii au adoptat prima pozi?ie, comuni?tii au sus?inut-o pe cea de-a doua. Astfel, generalul Walter Krivitsky , ?eful serviciilor de informa?ii din Europa Occidental? pan? in 1938 , care a dezertat in Statele Unite in 1939, scria:

      Inaintea incheierii pactului germano-sovietic, prevala ideea c? Hitler ?i Stalin erau du?mani de moarte; nu era, in fapt, decat un mit, o imagine deformat?, creat? de un camuflaj inteligent ?i de artificiile propagandei. De fapt, Stalin solicita tot timpul ?i nu se l?sa descurajat de refuzurile brutale. Lui Stalin ii era team? de Hitler. Dac? s-ar putea vorbi de un progerman la Kremlin, acesta era Stalin, care ?i-a men?inut tot timpul aceast? pozi?ie… Politica sa interna?ional?, din 1933 pan? in 1939, a constat dintr-o serie de manevre menite s?-l pun? intr-o pozi?ie favorabil? de a trata cu Hitler. El i?i calcula toate mi?c?rile, avand ochii a?inti?i spre Berlin. Spera s? ajung? intr-o asemenea pozi?ie, incat Hitler s? poat? considera avantajoas? acceptarea propunerilor sale. ^[17]

Doi istorici comuni?ti, Bouvier ?i Gacon, sus?in teza invers?. Stalin nu dorea decat victoria democra?iilor occidentale, iar Ribbentrop, presat de Hitler, ?i-a intensificat ac?iunile diplomatice. Interesul lui Stalin era s? evite r?zboiul, dar neavand de-a face decat cu negociatori occidentali f?r? putere de decizie a optat pentru r?ul cel mai mic: semnarea unui pact de neagresiune cu Reichul. Teza celor doi istorici se sprijin? pe documente false, furnizate de Andre Guerber intr-un articol din ?La Nouvelle Republique” din 22 aprilie 1947. ^[18]

Dup? deschiderea ultimelor arhive, se pare c? niciuna dintre aceste versiuni nu este cea adev?rat?. Hitler dorea cu orice pre? s? evite interven?ia Uniunii Sovietice in conflictul care se prefigura, iar Stalin nu avea alt scop decat s? intarzie cat mai mult intrarea ??rii sale in conflict, pe care o considera insuficient preg?tit? de lupt?. In aceste condi?ii au avut loc negocierile germano-sovietice din 1939. In tot acest timp, negociatorii ambelor tabere au ?inut seama doar de indica?iile lui Hitler ?i Stalin, care doreau s? ob?in? cat mai mult pentru na?iunile lor.

Hitler dorea s? declan?eze r?zboiul. Toate celelalte ??ri considerau iminent? declan?area conflictului armat, dar incercau s? ca?tige timp.

Atitudinea lui Stalin [ modificare | modificare surs? ]

Pe 19 august 1939 , Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice s-ar fi intalnit intr-o ?edin?? secret?, in cadru c?reia Stalin ar fi declarat:

  ?    Pacea sau r?zboiul. Aceast? problem? a intrat in faza sa critic?. Solu?ionarea acesteia depinde in intregime de pozi?ia pe care o va adopta Uniunea Sovietic?. Suntem absolut convin?i c?, dac? noi incheiem un tratat de alian?? cu Fran?a sau Anglia, Germania se va vedea obligat? s? dea inapoi din fa?a Poloniei ?i s? caute un modus vivendi cu puterile occidentale. In felul acesta, r?zboiul va putea fi evitat ?i atunci evolu?ia ulterioar? a acestei st?ri de lucruri va deveni periculoas? pentru noi.

Pe de alt? parte, dac? accept?m propunerea Germaniei, pe care o cunoa?te?i, de a incheia un pact de neagresiune, Germania va ataca in mod cert Polonia, interven?ia Fran?ei ?i Angliei devenind inevitabil?.

In aceste condi?ii, vom avea mai multe ?anse de a r?mane in afara conflictului, a?teptand, cu mai multe avantaje, momentul in care ne vom implica. Aceast? pozi?ie corespunde interesului nostru.

Astfel, op?iunea noastr? este clar?: trebuie s? accept?m propunerea german? ?i s? cerem misiunilor engleze ?i franceze s? se reintoarc? in ??rile lor.

V? repet, este in interesul nostru ca r?zboiul s? se declan?eze intre Reich ?i blocul anglo-francez. Este esen?ial pentru noi ca acest r?zboi s? dureze cat mai mult posibil, pentru ca cele dou? p?r?i s? se epuizeze. De aceea trebuie s? accept?m pactul propus de Germania ?i s? ac?ion?m pentru ca r?zboiul odat? declan?at s? se prelungeasc? la maximum. In acela?i timp, trebuie s? intensific?m rela?iile economice cu ??rile beligerante, pentru ca in momentul in care r?zboiul va lua sfar?it, noi s? fim bine preg?ti?i. ^[19]

Pan? in momentul de fa??, in ciuda deschiderii a numeroase arhive sovietice, cercet?torii nu au g?sit un document care s? aminteasc? de o intrunire a Biroului Politic de la acea dat?. De aceea, relatarea despre sus-numita intrunire este cel mai probabil o mistificare.

Punctele de vedere revizioniste ?i neonaziste [ modificare | modificare surs? ]

Dac? istoricul A. J. P. Taylor il consider? pe Hitler un om de stat oportunist, antrenat mai mult sau mai pu?in incon?tient intr-un conflict militar, revizioni?tii au mers mai departe.

David L. Hoggan a considerat c?, prin garan?iile de securitate date de anglo-francezi Poloniei, aceasta din urm? s-a sim?it in siguran?? ?i a rupt negocierile polono-germane ?i a provocat declan?area r?zboiului mondial ^[20] . O astfel de supozi?ie il disculp? total pe Hitler.

Pozi?ia lui Hoggan a fost un punct de plecare pentru noi afirma?ii. ^[21] Neonazi?tii din Partidul Na?ional Democrat (NPD) afirm? c? Germania s-a sim?it incercuit? ?i a fost constrans? s? declan?eze r?zboiul ?i intreaga r?spundere pentru declan?area r?zboiului mondial cade in tab?ra Alia?ilor .

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Istoria Poloniei (1939?1945)
• Linia Oder-Neisse
• Contribu?ia polonez? la al doilea r?zboi mondial
• Tr?darea Occidentului
• Blitzkrieg
• Vernichtungsgedanke
• Administra?ia militar? din Polonia
• Crime de r?zboi ale Wehrmachtului

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Cooper, Matthew The German Army 1939-1945: Its Political and Military Failure . Stein and Day, Briarcliff Manor, NY, 19781 ( ISBN 0-8128-2468-7 )
• Baliszewski Dariusz , Wojna sukcesow , Tygodnik " Wprost ", Nr 1141 (10 octombrie 2004)
• Dariusz Baliszewski Most honoru , Tygodnik "Wprost", nr. 1138 (19 septembrie 2004)]
• Marek Jan Chodakiewicz Between Nazis and Soviets: Occupation Politics in Poland, 1939-1947 . Lexington Books, 2004 ( ISBN 0-7391-0484-5 ).
• Ellis, John. Brute Force: Allied Strategy and Tactics in the Second World War]] . Viking Adult, 1999. ( ISBN 0-670-80773-7 )
• Benjamin B. Fischer " The Katyn Controversy: Stalin's Killing Field Arhivat in 9 mai 2007 , la Wayback Machine .", Studies in Intelligence , num?rul din iarna 1999-2000
• Jan T. Gross Revolution from Abroad: The Soviet Conquest of Poland's Western Ukraine and Western Belorussia . Princeton: Princeton University Press, 2002 ( ISBN 0-691-09603-1 ).
• Robert M. Kennedy The German Campaign in Poland (1939) . Zenger Pub Co, 1980 ( ISBN 0-89201-064-9 ).
• Richard C. Lukas Forgotten Holocaust: The Poles Under German Occupation, 1939-1944 . Hippocrene Books, Inc, 2001 ( ISBN 0-7818-0901-0 ).
• Demut Majer ?i al?ii Non-Germans under the Third Reich: The Nazi Judicial and Administrative System in Germany and Occupied Eastern Europe, with Special Regard to Occupied Poland, 1939-1945 . Johns Hopkins University Press, 2003 ( ISBN 0-8018-6493-3 )
• Anita J. Prazmowska Britain and Poland 1939-1943 : The Betrayed Ally . Cambridge: Cambridge University Press, 1995 ( ISBN 0-521-48385-9 ).
• Alexander B. Rossino Hitler Strikes Poland: Blitzkrieg, Ideology and Atrocity . Lawrence: University Press of Kansas, 2003 ( ISBN 0-7006-1234-3 ).
• Peter Charles Smith Stuka Spearhead: The Lightning War from Poland to Dunkirk 1939-1940 . Greenhill Books, 1998 ( ISBN 1-85367-329-3 ).
• Keith Sword The Soviet Takeover of the Polish Eastern Provinces, 1939-41 . Palgrave Macmillan, 1991, ( ISBN 0-312-05570-6 ).
• Wacław Stachiewicz ( 1998 ). Wierno?ci dochowa? ?ołnierskiej . OW RYTM. ISBN 83-86678-71-2 .  
• Steve Zaloga ?i Howard Gerrard Poland 1939: The Birth of Blitzkrieg . Oxford: Osprey Publishing, 2002 ( ISBN 1-84176-408-6 ).
• Steve Zaloga. The Polish Army 1939-1945 . Oxford: Osprey Publishing, 1982 ( ISBN 0-85045-417-4 ).
• Encyklopedia PWN 'KAMPANIA WRZE?NIOWA 1939' Arhivat in 9 mai 2006 , la Wayback Machine ., (in limba polonez? )
• de Jochen Bohler ( 2006 ). Auftakt zum Vernichtungskrieg; Die Wehrmacht in Polen 1939 (Prefa?? la r?zboiul anihil?rii: Wehrmachtul in Polonia) . Frankfurt: Fischer Taschenbuch Verlag. p. 288. ISBN 3-596-16307-2 .  

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Invadarea Poloniei, 1939 Arhivat in 15 decembrie 2007 , la Wayback Machine .
• Campania din Polonia
• Campania din Polonia la Achtung! Panzer
• Statistici germane ale pierderilor de r?zboi
• Statistici ale pierderilor de r?zboi in campania polonez?
• Fall Weiß ? Colapsul Poloniei Arhivat in 29 august 2005 , la Wayback Machine .
• Acordul de Asisten?? Mutual? intre Regatul Unit ?i Polonia ? Londra, 25 august 1939 Arhivat in 26 noiembrie 2005 , la Wayback Machine .
• R?zboiul polonez de ap?rare
• Reportaje radio din timpul camapaniei din Polonia Arhivat in 7 mai 2005 , la Wayback Machine . ?i emisunea nazist? de radio prin care pretindea juste?ea luptei de autoap?rare german? Arhivat in 4 aprilie 2005 , la Wayback Machine .
• R?spunsul german la ultimatumul britanic din 3 septembrie Arhivat in 7 octombrie 2006 , la Wayback Machine .
• ?tire BBC: Germania a invadat Polonia 1 septembrie 1939 .
• Portalul BBC dedicat inceputului celui de-al doilea r?zboi mondial in Europa
• 17 septembrie 1939 ? agresiunea sovietic? impotriva Poloniei Arhivat in 25 noiembrie 2005 , la Wayback Machine .
• Halford Mackinder, Necessary Warm ? campania polonez? in contextul mai larg al celui de-al doilea r?zboi mondial
• Invazia din Polonia

v   ?   d   ?   m   Al Doilea R?zboi Mondial
Europa Apusean? ? Europa R?s?ritean? ? China ? Africa ( N ? E ? V ) ? Mediterana ? Orientul Mijlociu ? Asia ?i Pacific ? Atlantic
Participan?i			Tabel cronologic		Aspecte
			Preludiu Cauzele r?zboiului ... in Asia ... in China ... in Europa 1939 Incidentul Gleiwitz Invadarea Poloniei R?zboiul ciudat R?zboiul de Iarn? B?t?lia Atlanticului 3 1940 Danemarca ?i Norvegia B?t?lia Fran?ei B?t?lia Angliei Ocuparea statelor baltice Basarabia ?i Bucovina Invadarea Greciei Invadarea Indochinei 1941 Invadarea Iugoslaviei Invadarea Uniunii Sovietice B?t?lia de la Moscova Atacul de la Pearl Harbor 1942 B?t?lia de la Midway B?t?lia de la Stalingrad B?t?lia de la El Alamein	1943 Sfar?itul r?zboiului in Africa B?t?lia de la Kursk Campania din Guadalcanal Invazia aliat? din Italia 1944 B?t?lia pentru Normandia Opera?iunea Bagration Opera?iunea Ia?i-Chi?in?u Eliberarea Parisului Opera?iunea Market Garden B?t?lia din Golful Leyte Ofensiva din Ardeni B?t?lia de la Debre?in B?t?lia de la Budapesta 1945 B?t?lia din Okinawa B?t?lia Berlinului Capitularea Germaniei Hiro?ima ?i Nagasaki Capitularea Japoniei alte b?t?lii... Urm?ri Efecte Pierderi Str?mutarea germanilor R?zboiul Rece Zonele aliate de ocupa?ie din Germania Planul Morgenthau Modific?ri teritoriale Ocupa?ia Japoniei Al Doilea R?zboi Mondial in cultura contemporan?	Atacuri asupra Americii de Nord Blitzkrieg Gradele militare comparate Criptografia Frontul intern Recompense militare Echipamente militare Produc?ia militar? Rezisten?a Tehnologia R?zboiul total Impactul asupra civililor Crimele de r?zboi ale Alia?ilor Crimele de r?zboi germane Holocaustul ( Shoah ) Crimele de r?zboi japoneze Crimele de r?zboi sovietice Bombardamentele strategice Hiro?ima ?i Nagasaki Bordeluri militare germane Femei de reconfortare Masacrul din Nanking Asediul Leningradului Misiunea militar? german? in Romania
Alia?ii		Axa
in r?zboi din 1937 China incepand cu 1939 Polonia Regatul Unit Fran?a Canada Australia Noua Zeeland? Africa de Sud incepand cu 1940 Norvegia Belgia ??rile de Jos Grecia	incepand cu 1941 Iugoslavia Uniunea Sovietic? Statele Unite Cehoslovacia (guvernul in exil) incepand cu 1942 Brazilia incepand cu 1943 Italia incepand cu 1944 Romania Bulgaria Finlanda al?ii...	in r?zboi din 1937 Japonia incepand cu 1939 Germania Slovacia incepand cu 1940 Italia   (pan? in 1943) incepand cu 1941 Bulgaria   (pan? in 1944) Romania   (pan? in 1944) Ungaria Finlanda   (pan? in 1944) incepand cu 1942 Thailanda al?ii...
Rezisten?a Austria  -   Albania 4  -   Baltica 1  -   Cehoslovacia  -   Danemarca  -   Etiopia  -   Fran?a  -   Germania  -   Grecia  -   Italia  -   Iugoslavia  -   Evreii  -   ??rile de Jos  -   Norvegia  -   Polonia  -   Tailanda  -   URSS  -   Ucraina 2  -   Vietnam  -   al?ii...
			Liste
			Categorii Conferin?e Subiecte
1 antisovietic?. 2 antigerman?, antisovietic? ?i antipolonez?. 3 a durat intreg r?zboiul, pan? in mai 1945. 4 anti-italian? ?i antigerman?.								Portal