| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Insulele Galapagos
(in
spaniol?
Archipielago de Colon
, neoficial
Islas Galapagos
) sunt un grup de
insule
in
Oceanul Pacific
fiind administrate de c?tre
Ecuador
.
Insulele Galapagos sunt situate la aproximativ 1.000 km dep?rtare de teritoriul continental al statului sud-american
Ecuador
. Oficial poart? denumirea de
Archipielago de Colon
(arhipelagul lui
Columb
), ins? sunt cunoscute ca
Insulele Galapagos
sau insulele
?estoaselor
.
Arhipelagul este de natur? vulcanic?. Se mai pot vedea cratere vulcanice pe unele dintre insule, cum ar fi pe
Insula Isabela
. Datorit? izol?rii, s-a putut dezvolta o lume vegetal? ?i animal? aparte. Observa?iile asupra faunei insulelor Galapagos l-au condus pe naturalistul englez
Charles Darwin
la cunoscuta teorie evolu?ionist?.
Insulele Galapagos din
Oceanul Pacific
sunt unele dintre cele mai izolate insule de pe glob. Izolarea lor a dus la dezvoltarea unei game largi de animale ?i plante neobi?nuite ?i uneori unice care au avut un impact enorm in deslu?irea evolu?iei biologice.
In Oceanul Pacific, la 1000 km vest de ??rmul Americii de Sud, exist? un arhipelag unic de insule. Numite ini?ial Insulele Vr?jite, arhipelagul ad?poste?te o flor? ?i o faun? unic? pe P?mant, acest ansamblu fiind numit
cel mai mare laborator natural al evolu?iei speciilor
. Aceast? biodiversitate unic? l-a inspirat pe naturalistul
Charles Darwin
s? scrie
Originea speciilor
, o lucrare ce a transformat modul in care omenirea privea istoria ?i evolu?ia vie?ii pe
P?mant
.
[1]
Arhipelagul este cunoscut azi sub denumirea de Insulele Galapagos.
Insulele Galapagos sunt situate la Ecuator ?i sunt dispersate pe o suprafa?? de aproape 60.000 km² din Oceanul Pacific. Arhipelagul este construit din 19 insule, dintre care 13, mai mari, variaz? ca suprafa?? de la 4.588 km², la 14 km². Cele 6 insule mai mici au o suprafa?? cuprins? intre 1?5 km². Pe lang? insulele principale exist? numeroase insuli?e ?i stanci. Cea mai mare insul? din arhipelag este Insula Isabela care, cu o lungime de aproximativ 132 km, acoper? mai mult de jum?tate din aria de uscat a Arhipelagului Galapagos. Muntele Azul de pe Insula Isabela este cel mai inalt punct al arhipelagului, cu o in?l?ime de 1.689 m. Ast?zi 5 dintre insule sunt locuite, cu o popula?ie de aproximativ 25.000 de locuitori, majoritatea c?rora lucreaz? in industria turismului.
Imagine din satelit.
Insulele Galapagos
Insula Isabela
, imagine din satelit.
Clima Insulelor Galapagos are dou? anotimpuri ? sezonul ploios din ianuarie pan? in iulie, ?i cel secetos din iulie pan? in decembrie. Cea mai rece perioad? este cuprins? intre lunile mai ?i iulie, cand temperaturile coboar? la 18-20 °C. Fenomenul meteorologic
El Nino
care afecteaz? regiunile din preajma Pacificului face ca precipita?iile anuale s? fie imprevizibile ?i pot cauza secete sau ploi toren?iale.
Insulele Galapagos au cea mai cunoscut? anomalie climatic?.
[2]
Darwin incepea descrierea Galapagosului cu urmptoarea remarc?: ?Avand in vedere c? aceste insule sunt plasate exact sub Ecuator, clima este departe de a fi una excesiv de cald?”. In acela?i paragraf, Darwin identifica principalul motiv pentru clima uscat? ?i moderat? a Galapagosului: ?aceasta pare cauzat? de temperatura joas? a apei inconjur?toare, adus? aici de Marele Curent Polar Sudic”, ast?zi fiind cunoscut sub numele de
Curentul Humboldt
. Aducand un volum enorm de ap? rece in nordul regiunii Antarctice, p?streaz? coasta vestic? a
Americii de Sud
temperat? ?i uscat?. Pe m?sur? ce trece la nord de
Peru
, curentul Humboldt tinde s? se uneasc? cu curentul Ecuatorial care curge spre vest de-a lungul Pacificului, ?imb?ind” Galapagosul in ap? rece.
Mai este o cauz? pentru climatul specific al Arhipelagului Galapagos, de care Darwin nu ?tia, ?i asta este ridicarea apei din adanc la suprafa??, acest fenomen fiind produs de curen?ii oceanici ?i de vanturi. De?i cauza actual? este complex?, o explica?ie mai simpl? ar fi urm?toarea: pe m?sur? ce apa curentului Humbolt se indreapt? c?tre vest, se impr??tie sau diverge. Cum apa este impr??tiat? pe o suprafa?? mai mare, alt? ap? trebuie s? vin? de dedesubt, pentru a completa diferen?a.
Insulele au ?ase zone diferite de vegeta?ie pe care cresc aproximativ 700 de specii de plante, dintre care 40% sunt endemice sau specifice doar acelei regiuni. Pe zona litoral?, sau regiunea joas? de coast?, cresc plante ca mangrovele, care pot tolera con?inutul ridicat de sare al apei marine. Deasupra zonei litorale se afl? o zon? arid? dominat? de cactu?i. Umiditatea cre?te cu altitudinea ?i deasupra p?durilor de cactu?i gigan?i in form? de par? este zona de tranzi?ie unde plantele aride se r?resc ?i domin? p?durile de plante perene. Pe insulele mai inalte, cum ar fi Isabela, p?durile fac loc vegeta?iei de mare altitudine, in care domin? arborele de mu?chi
Scalesia
, endemic, ?i infloresc abundent orhideele. La o altitudine ?i mai mare se afl? o zon? f?r? arbu?ti; doar insulele
Santa Cruz
?i
San Cristobal
au o altitudine suficient de mare pentru aceast? vegeta?ie.
Insula Bartolome
Multe din insulele vechi ale arhipelagului au disp?rut sub suprafa?a oceanului. Au existat insule ?i mai vechi, dar ele au fost erodate de-a lungul a milioane de ani. Geologii au stabilit c? insulele care sunt vizibile in prezent au varste extrem de diferite. Formarea insulelor este explicat? prin dou? teorii geologice principale. Conform teoriei pl?cilor tectonice, crusta P?mantului comprim? o serie de pl?ci dure de clivaj. Insulele Galapagos sunt situate pe
placa Nazca
care se indep?rteaz? de placa adiacent? Cocos. Odat? cu deplasarea pl?cii se deplaseaz? ?i insulele ?i odat? cu deplasarea Insulelor Galapagos spre sud-est acestea trec peste un "
loc fierbinte
". Conform acestei teorii, c?ldura provenit? din locurile fierbin?i devine periodic atat de intens? incat crusta P?mantului se tope?te ?i provoac? erup?ii vulcanice suficient de puternice pentru a traversa platforma marin? ?i a da na?tere unor noi insule. Utilizand aceste dou? teorii, geologii consider? c? insulele sud-estice ar fi cele mai vechi ?i cele din vest, ca insula Fernandina, ar fi cele mai tinere. Insulele sunt compuse din roc? bazaltic?, care in form? topit? este adesea mai fluid? decat alte tipuri de roci vulcanice. Acesta pentru c? atunci cand un vulcan erupe, bazaltul curge in valuri ondulate, creand vulcani cu pante u?or rotunjite.
Descoperind cum s-au format Insulele Galapagos, geologii au demonstrat c? acestea au fost intotdeauna insule ?i nu s-au desprins din continentul sud-american. Aceasta a avut o importan?? crucial? in in?elegerea unicit??ii florei ?i faunei din Galapagos ?i a absen?ei anumitor tipuri de animale.
Ini?ial, insulele au fost conglomerate gola?e de roc? vulcanic? in mijlocul oceanului. Fiecare specie de plante ?i de animale existente acum ? multe fiind endemice acestor insule ? a fost obligat? s? traverseze cel pu?in 1000 km de ocean pentru a ajunge la destina?ie. Unele specii, in special p?s?rile ?i animalele acvatice, probabil c? au f?cut singure aceast? c?l?torie lung?. Altele, cum ar fi plantele ?i insectele, ar fi putut fi transportate de p?s?ri, sub form? de gr?un?e ?i larve. Oamenii de ?tiin?? consider? c? animalele mai mici ?i unele tipuri de plante care se mi?cau liber. Cand diferitele specii au ajuns pe insule, aici nu era competi?ie, astfel c? supravie?uirea acestora era garantat?. Lipsa oamenilor pan? relativ recent, la inceperea erei
turismului in Galapagos
, a f?cut ca speciile endemice s? nu se team? de oameni, acest fapt fiind o alt? caracteristic? unic? a insulelor Galapagos. Animale ca ?obolanii, porcii, caprele, cainii ?i pisicile s?lbatice au fost aduse pe insule de c?tre marinari ?i ast?zi ele amenin?? speciile endemice.
Suprafa?a stancoas? a insulelor tr?deaz? originea lor geologic?. Insulele Galapagos sunt insule vulcanice formate din lava care s-a in?l?at de pe platforma marin?, cu 4-5 milioane de ani in urm?. In compara?ie cu varsta P?mantului, Insulele Galapagos sunt extrem de tinere ?i procesul de transformare continu? ?i ast?zi. Activitatea vulcanic? este continu? ?cea mai recent? erup?ie vulcanic? de amploare a avut loc pe
Insula Fernandina
in 2009.
Imaginea de jos prezint? temperatura de la suprafa?a apei, apele reci de adancime sunt colorate in mov. Popula?ii infloritoare de fitoplancton sunt indicate prin concentra?ii mari de clorofil? (imaginea de sus), de culoare verde ?i galben. Imagini dobandite la 2 martie 2009.
a)Reptilele
In Arhipelagul Galapagos, principalele specii de reptile sunt :
-
?estoasele uria?e
: Probabil cel mai faimos dintre to?i locuitorii insulelor ?i cel de al c?rui nume este legat? denumirea arhipelagului, este ?estoasa uria??. De?i exist? o singur? specie de ?estoase uria?e, 14 subspecii, caracterizate prin forme diferite ale carapacei, au existat de-a lungul vremii pe aceste t?ramuri. Din p?cate ins?, trei din aceste subspecii au disp?rut, in timp ce o alta mai are o singur? ?estoas? r?mas? ? ?
Singuraticul George
”, de care se leag? speran?ele salv?rii speciei.
-
?estoasa marin? verde de Pacific
: ?estoasa marin? verde de Pacific locuie?te aici o parte din via?a sa. Din noiembrie pan? in ianuarie, ?estoase marine care se imperecheaz? sunt adeseori observate inotand pe lang? ??rm. Din decembrie pan? in iunie, femelele depun ou? pe plaje, l?sandu-?i puii ce vor ecloza pe cont propriu. Pu?inii pui ce vor reu?i s? ajung? la ap? pot inota pan? la cateva mii de mile, ins? se vor intoarce s?-?i fac? cuibul pe acelea?i plaje unde s-au n?scut. Intoarcerea ?estoaselor marine ?i ritualul depunerii ou?lor reprezint? ?i ele o atrac?ie deosebit? pentru turi?tii curio?i.
-
iguanele
: Exist? trei specii de iguan? pe insule. Una din ele, iguana marin?, este singura iguan? din lume care i?i petrece o parte din via?? in ap?, g?sindu-se pe ??rmurile stancoase de pe majoritatea insulelor. Pielea lor este de culoare neagr?, ins? in timpul imperecherilor, pielea masculilor cap?t? culori deschise. Ruda iguanei marine, iguana terestr? , i?i petrece intreaga via?? pe insule. Exist? dou? specii: iguana terestr? de Galapagos ?i iguana terestr? de Santa Fe. Iguanele terestre sunt in general mai mari decat iguanele marine ?i asem?n?toare de la o specie la alta in ceea ce prive?te culoarea. Se hr?nesc cu cactu?i ?i locuiesc in zonele centrale ale insulelor, departe de ??rmurile stancoase unde i?i duc via?a rudele lor.
b)Mamiferele
O categorie important? de vie?uitoare endemice din Galapagos o constituie mamiferele, in a c?rei componen?? intr?:
-
foci ?i lei de mare
: Acestea reprezint? cele mai de luat in seam? dintre pu?inele mamifere ce se g?sesc pe aceste insule. Leul de mare de Galapagos este o subspecie a leului de mare de California ?i se distinge de focile obi?nuite prin urechile ie?ite in afar? ?i prin faptul c? i?i folose?te inot?toarele frontale pentru a inota. Num?rul acestora se estimeaz? la aproximativ 50000 de indivizi. De?i pare tentant s? te apropii pentru a face o poz? reu?it? cu aceste creaturi adorabile, inc?lcarea teritoriului unui mascul dominant s-ar putea solda cu un comportament agresiv din partea acestuia, in ultima vreme raportandu-se o cre?tere in agresivitatea acestor animale datorit? invaziei teritoriale a omului. Foca cu blan? de Galapagos este endemic? Arhipelagului ?i este mai activ? noaptea. Ii este caracteristic o blan? sub?ire, str?lucitoare, care a constituit un bun de valoare in timpul van?torii pentru bl?nuri din anii 1800. De?i foca cu blan? a fost candva in pragul dispari?iei, popula?iile de astfel de foci sunt acum complet ref?cute.
-
balene ?i delfini
: In jurul insulelor exist? ?i cateva specii de balene. Printre ele sunt balena cu cocoa??, ca?alotul ?i orca. Destul de comun este delfinul cu bot alungit. Ace?tia nu sunt greu de g?sit - trebuie doar s? te ui?i in jurul vasului cu care c?l?tore?ti. Ador? s? inoate in jurul ambarca?iunilor rapide.
c)Pe?ti
Cateva sute de specii de pe?ti circul? de jur imprejurul insulelor. Printre cele mai importante sunt pe?tele inger, pe?tele papagal sau pe?tele ?epos.
-
rechini
: Probabil cel mai cunoscut dintre rechinii din acest? zona este rechinul ciocan, a c?rui siluet? o po?i observa oricand ondulandu-se pe sub tine in timp ce ino?i. Rechinul de Galapagos, specie endemic?, ?i rechinul de
recif
sunt alte specii destul de intalnite aici.
d)P?s?ri
P?s?rile reprezint? o mare comoar? a arhipelagului, mai ales prin prisma faptului c? una dintre speciile existente aici ?a ajutat” la apari?ia Teoriei Evolu?ioniste. Printre speciile de p?s?ri existente aici se num?r?:
-
cinteze
: Cintezele lui Darwin sunt unele din cele mai cunoscute specii din Arhipelagul Galapagos. De?i nu sunt foarte frumos colorate sau incant?toare la privire, semnifica?ia istoric? ?i ?tiin?ific? a cintezei este fascinant?. Darwin a observat mai multe specii in timpul vizitei sale pe insule. De?i le-a identificat din gre?eal? cu alte p?s?ri, el a notat cateva diferen?e intre popula?ii. Aceste varia?ii fizice ?i de comportament l-au ajutat pe Darwin s? formuleze teoria modern? a evolu?iei.
-
?oimul de Galapagos
: Singura pas?re de prad? endemic? din Arhipelag este ?oimul de Galapagos. De culoare maro inchis, ace?tia pot fi observa?i planand deasupra a cateva dintre insule. In urm? cu mai mul?i ani, ?oimul de Galapagos a fost vanat ?i num?rul lor a fost redus masiv. Ast?zi, popula?ia lor este in cre?tere.
-
pesc?ru?i
: Exist? trei specii de pesc?ru?i care i?i fac cuibul pe insule: pesc?ru?ul cu picioare albastre, pesc?ru?ul cu picioare ro?ii ?i pesc?ru?ul mascat. Cel mai des intalnit este pesc?ru?ul cu picioare albastre, ale c?rui picioare, fa?? ?i cioc de culoare albastr? au un rol foarte important in timpul dansurilor pentru imperechere. Pesc?ru?ul cu picioare ro?ii cuib?re?te doar pe cateva din insulele mai dep?rtate ?i mai mici, ?i este, din acest? cauz?, mai pu?in cunoscut de vizitatori. Cel mai mare dar ?i cel mai pu?in colorat din cele trei specii este pesc?ru?ul mascat, a c?rui fa?? dar ?i varfurile penelor sunt acoperite de pete de culoare neagr?, contrastand cu albul imaculat de pe restul corpului.
-
fregatele
: Pira?ii din Galapagos sunt aceste p?s?ri enorme, din care exist? dou? specii: fregata uria?? ?i fregata magnific?. V?zute in aer, aceste creaturi de forma unui pterodactil seam?n? cu o creatur? venit? din vremea dinozaurilor. In timpul ritualurilor de imperechere masculii i?i umfl? por?iunile de piele de culoare ro?ie din jurul gaturilor pan? ce acestea ajung ca ni?te baloane gigantice. Acest spectacol este extraordinar pentru fotografii veni?i
din toate col?urile lumii.
-
pinguini
: Pinguinii de Galapagos sunt o specie endemic? a acestor insule ?i sunt cea mai nordic? specie de
pinguin
din lume ?i singura specie de pinguin de la tropice. Sub ap?, sunt la fel de gra?io?i ca orice pe?te dar pe uscat sunt extrem de rigizi ?i neindemanatici.
- In arhipelag exist? 13 specii de cinteze care sunt endemice
- Iguanele marine sunt singurele iguane de acest fel din lume
- Pinguinul de Galapagos este singurul pinguin tropical din lume
- Specia de cormoran care nu zboar? este cea mai mare specie din cele 29 existente pe glob ?i singura care ?i-a pierdut abilitatea de a zbura
- 17% dintre speciile de pe?ti din Galapagos sunt endemice
- Exist? in arhipelag 800 de specii de molu?te, dintre care 18% nu se mai g?sec in alt? parte a globului
- In 1990, Galapagos a primit titlul de Sanctuar al Rechinilor ?i Balenelor
- Cet??enii altor ??ri pot sta in insule maximum 90 de zile f?r? s? aib? nevoie de viz?
- Doar patru dintre insule sunt locuite, acestea fiind: Isabela, Santa Cruz,
Florena
?i San Cristobal
- Au avut loc mai mult de 60 de erup?ii vulcanice in ultimii 200 de ani
- Cea mai recent? erup?ie a avut loc in aprilie 2009
- Insulele se deplaseaz? spre est, datorit? mi?c?rii pl?cii Nazca pe care se afl?
- Insulele au fost descoperite accidental, in anul 1535, de c?tre P?rintele Tomas de Berlanga
- In anii 1930, ca?iva coloni?ti au disp?rut sau murit in mod misterios, caz nerezolvat, dar cunoscut sub numele de Afacerea Galapagos.
[3]
-
Leu de mare
-
Iguan? de camp
-
Iguan? de mare
-
-
Egret?
-
Pesc?ru?
cu picioare albastre
-
Crab
-
Albatros
-
-
-
-
-
-
-
Commons