In limbajul obi?nuit,
infrac?iunea
este o ac?iune ilegal?, fapt? ce prezint? un pericol social, const? in s?var?irea cu vinov??ie a unei abateri de la legea penal?, care este sanc?ionat? de
lege
.
[1]
[2]
[3]
[4]
Infrac?iuna care nu a fost raportat? in termen de 120 de zile la
unit??ile de poli?ie
, asupra unor persoane care nu au raportat infrac?iunea este declarat? nul?, conform procesului juridic.
Inac?iunea (nonac?iunea) const? intr-o comportare negativ?, in neindeplinirea unei obliga?ii impuse de lege. (de exemplu,
nehr?nirea
unui
copil
de varst? fraged? ?i provocarea acestuia unor dureri cauzate de lipsa hranei reprezint? infrac?iune prin omisiune, adic? prin inac?iune).
In func?ie de caracterul ?i gradul prejudiciabil, infrac?iunile sunt clasificate in urm?toarele categorii: u?oare, mai pu?in grave, grave, deosebit de grave ?i excep?ional de grave.
[1]
Cele mai grave infrac?iuni sunt numite
crime
.
[5]
Trebuie men?ionat faptul c? no?iunea de crim? din limbajul comun nu are acela?i in?eles cu no?iunea de crim? in sens juridic. Astfel, in aceast? categorie nu sunt incluse doar omorul (?crimele” de sange), ci ?i alte infrac?iuni deosebit de periculoase care pun in pericol mari valori sociale. De exemplu, datorit? unei
pedepse
aspre, infrac?iunile contra siguran?ei statului sunt incluse in aceast? categorie.
Potrivit vechiului cod penal romanesc, infrac?iunile erau imp?r?ite in 3 categorii:
crime
,
delicte
?i
contraven?ii
. Codul Penal francez, ce a reprezentat surs? de inspira?ie pentru cel romanesc, a p?strat in articolul 1 aceast? clasificare, in timp ce
romanii
au modificat-o in sensul c?, ultima categorie, contraven?iile, nu mai reprezint? o categorie de infrac?iuni, ci un mijloc punitiv de natur? administrativ?. Ce intereseaz? ins? la aceast? clasificare, nu este neap?rat tipul ramurii de drept ce creeaz? r?spunderea pentru anumite fapte, ci gravitatea lor.
Delictele sunt infrac?iuni cu un grad de pericol social mai mic (de exemplu furt, talh?rie etc.).
In dreptul romanesc, contraven?iile nu mai sunt infrac?iuni.
Pericolul social este apreciat de legiuitor ca fiind acea stare in care
valorile sociale
(
via?a omului
, integritatea sa fizic? ?i psihic?, bunurile sale etc.) pot fi v?t?mate prin anumite fapte.
Vinov??ia reprezint? o anumit? atitudine psihic? a persoanei care a s?var?it infrac?iunea. Legea prevede anumite forme de vinov??ie: inten?ia, culpa ?i praeterinten?ia.
Conceptul de fapt? poate consta atat intr-o ac?iune, cat ?i intr-o inac?iune (nonac?iune). Astfel, ac?iunea reprezint? o form? de manifestare a faptei, o conduit? pozitiv? din partea f?ptuitorului prin care acesta i?i mobilizeaz? energia pentru a face ceva, pentru a produce o modificare in realitatea ce il inconjoar?. (spre exemplu lovirea este o ac?iune).
O fapt? este s?var?it? cu inten?ie direct? atunci cand f?ptuitorul prevede rezultatul faptei sale ?i urm?re?te producerea lui prin s?var?irea acelei fapte. (ex.: o persoan? impu?c? o alt? persoan? in cap. Este clar? inten?ia sa direct? de a omori intrucat este con?tient c? persoana respectiv? va muri datorit? acestui fapt.)
O fapt? este s?var?it? cu inten?ie indirect? atunci cand f?ptuitorul prevede urm?rile faptei periculoase, dar nu le urm?re?te, ins? accept? posibilitatea survenirii acestora. Practic infractorul se comport? indiferent fa?? de posibilitatea survenirii rezultatului periculos, pe care nu-l urm?re?te, ins? admite posibilitatea producerii lui, care de altfel se ?i produce. (ex: o persoan? arunc? de la o distan?? de 9 metri o sticl? ?i il love?te pe cel cu care se certa. Cel din urm? este grav lovit la cap. Are nevoie de 20 de zile de spitalizare, etc. Infrac?iunea este s?var?it? cu inten?ie indirect?. F?ptuitorul, prin aruncarea acelui obiect contondent accept? posibilitatea c? aceasta s? fie ?i lovit).
O fapt? este s?var?it? din culp? atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept?, socotind f?r? temei c? el nu se va produce sau nu prevede rezultatul faptei sale, de?i trebuia ?i putea s? il prevad?. Culpa este de dou? feluri : culpa cu prevedere sau cu u?urin??, ?i culpa simpl? sau neglijen?a.
Culpa cu prevedere sau u?urin?a const? in prevederea de c?tre f?ptuitor a urm?rilor sau efectelor periculoase ale faptei sale, pe care nu le accept?, crezand c? nu se vor produce. (ex : o persoan? se afl? la volanul unei ma?ini ?i trece pe culoarea ro?ie, gr?bindu-se. Pentru c? pietonii aveau verde, domnul M. traverseaz? strada regulamentar, ins? este lovit grav de persoana gr?bit?. In urma acestui accident domnul M. decedeaz?. Este vorba de o ucidere din culp?. ?oferul ?tia c? nu are voie s? treac? pe ro?u intrucat se poate intampla ceva r?u, dar avea speran?a, credea, c? acest lucru nu se va intampla.)
Culpa simpl? sau neglijen?a const? in pozi?ia psihic? a persoanei care n-a prev?zut urm?rile periculoase ale faptei sale, de?i in toate imprejur?rile cauzei ar fi trebuit s? le prevad?. Practic infractorul nesocote?te in mod con?tient regulile de conduit?, m?surile de precau?ie ce trebuiau luate, etc., f?r? a prevedea urm?rile periculoase ale faptelor sale, de?i ar fi trebuit s? le prevad?. (ex.: un b?rbat i?i ?ine copilul in glum? pe fereastr?, de la etajul trei, vrand doar s? il sperie, ins? avand mainile sleioase, ii alunec? mainile copilului din mainile sale, motiv pentru care copilul cade ?i moare. Este vorba de ucidere din culp?, iar culpa imbrac? forma neglijen?ei).
Praeterinten?ia este o form? special? a vinov??iei, prin combinarea culpei ?i a inten?iei. In fond infractorul prevede ?i dore?te ori accept? producerea unor urm?ri periculoase, ins? cele produse in realitate sunt mai periculoase. (ex.: un b?rbat love?te o femeie in burt? ne?tiind c? aceasta este
ins?rcinat?
. Ceea ce prevede el reprezint? inten?ia de a lovi, ins? rezultatul este unul mai grav decat se a?tepta el s? fie: un avort.).
Infrac?iunea trebuie prev?zut? de legea penal?. Altfel spus nu orice fapt? ce reprezint? pericol social ?i e s?var?it? cu vinov??ie reprezint? infrac?iune. Ca ?i condi?ie esen?ial?, aceast? fapt? trebuie incadrat? in Codul Penal sau intr-o lege special?. Nu se poate admite s? fie pedepsit? o fapt? dac? aceasta nu este prev?zut? de lege (nullum crimen sine lege).
Infrac?iunile definite de tratat drept infrac?iuni impotriva dreptului interna?ional includ:
Din punctul de vedere al legii centrate pe stat, procedurile extraordinare (de regul?, cur?ile interna?ionale) pot urm?ri aceste infrac?iuni. Re?ine rolul
Curtea Penal? Interna?ional?
de la
Haga
din
??rile de Jos
.