Infantele Francisco de Paula al Spaniei
(
Francisco de Paula de Borbon
;
10 martie
1794
-
13 august
1865
) a fost cel mai mic fiu al regelui
Carol al IV-lea al Spaniei
?i a so?iei sale,
Maria Luisa de Parma
.
N?scut la 10 martie 1794 la Palatul regal Aranjuez, Infantele Francisco de Paula a fost al 14-lea copil al regelui
Carol al IV-lea al Spaniei
(1748?1819) ?i a so?iei sale,
Maria Luisa de Parma
(1751?1819), o nepoat? a regelui
Ludovic al XV-lea al Fran?ei
.
[1]
El a primit numele de Francisco de Paula Antonio Maria.
[1]
P?rin?ii s?i se c?s?toriser? cu 29 de ani mai inainte ?i Francisco de Paula a fost ultimul copil al cuplului. Ca cel mai mic copil intr-o familie numeroas?, el a fost favoritul mamei sale.
[2]
Tat?l s?u, regele Carol al IV-lea, avea o pasiune pentru van?toare ?i pentru colec?ii de ceasuri ?i era pu?in interesat de treburile politice.
[3]
El a de?inut un rol pasiv in conducerea propriului regat, l?sand guvernul so?iei sale ?i a prim-ministru
Manuel Godoy
.
Regina Maria Luisa l-a dominat pe rege. Lipsit? de perspicacitatea politic? necesar? pentru a de?ine puterea pe cont propriu, Maria Luisa a incredin?at conducerea guvernului lui Godoy, care a crescut in importan?? foarte mult..
[3]
Zvonurile de la curte atribuiau paternitatea lui Francisco de Paula ?i a surorii sale Maria Isabel, nu regelui ci lui Godoy.
[1]
Totu?i, istoricii ?i biografii recen?i au g?sit c? aceste barfe nu puteau fi dovedite ?i erau pu?in probabile.
[2]
[4]
Copil fiind, Francisco de Paula a fost blond cu ochi c?prui ?i cu o expresie simpatic?.
[5]
In prim?vara anului 1800, la varsta de ?ase ani, el a fost pictat cu familia sa de
Francisco Goya
in portretul
Carol al IV-lea al Spaniei ?i familia sa
.
[5]
Educa?ia lui Francisco de Paula a fost diferit? de cea oferit? celor doi fra?i mai mari
Ferdinand, Prin? de Asturia
?i
Infantele Don Carlos
.
[6]
Planul de studii a fost inspirat de teoriile pedagogice ale lui Johann Heinrich Pestalozzi.
[6]
Incercand s? pun? in aplicare acest sistem de inv???mant in intreaga Spanie, Godoy a convins cuplul regal s?-l aplice ?i fiului lor cel mai mic.
[6]
De?i p?rin?ii lui i-au destinat lui Francisco de Paula s? urmeze o carier? in marina spaniol?, educa?ia infantelui a fost intrerupt? brusc de interven?ia lui
Napoleon
in Spania.
[6]
Sub pretextul de a rezolva diferendele dintre Carol al IV-lea ?i fiul s?u cel mare, Ferdinand al VII-lea, care a preluat guvernarea dup? revolta de la Aranjuez, Napoleon i-a invitat pe tat?l ?i pe fiu la o intalnire in Bayonne, Fran?a, punand presiune pe amandoi s? renun?e la coroana spaniol? pentru el.
[7]
Dup? atingerea obiectivului s?u, Napoleon a dat Spania fratelui s?u
Joseph Bonaparte
?i a ordonat membrilor familiei regale spaniole s? plece in exil in afara ??rii.
[8]
[9]
Pentru urm?torii ?ase ani to?i membrii familiei regale spaniole au tr?it in exil. Ferdinand al VII-lea, fratele s?u Infantele Don Carlos ?i unchiul lor, Infantele Don Antonio, au stat sub supraveghere atent? la Chateau de Valencay.
[10]
Francisco de Paula, inc? un adolescent, a fost singurul copil c?ruia i s-a permis s?-?i inso?easc? p?rin?ii in exil in Fran?a.
Regele Carlos al IV-lea, regina ?i infantele Francisco de Paula, urma?i intotdeauna de Godoy, au fost instala?i la Chateau de Compiegne la nord-est de Paris. C?utand un climat mai cald, ei s-au mutat in octombrie 1808 la Marsilia.
[11]
Au petrecut urm?torii patru ani acolo, in condi?ii din ce in ce tensionate. Sora infantelui, regina Etruriei, a fost inchis? intr-o m?n?stire la Roma de c?tre Napoleon. Pentru a fi mai aproape de ea, p?rin?ii lui Francisco de Paula s-au mutat impreun? cu fiul lor la Roma in iulie 1812. S-au stabilit la Palazzo Borghese. In timpul
celor O Sut? de Zile
care au urmat dup? evadarea lui Napoleon din
insula Elba
, Murat, care a devenit rege al Neapole din 1808 a mers la Roma in numele imp?ratului. Familia a fugit la
Verona
. Dup? infrangerea final? a lui Napoleon, familia regal? s-a mutat din nou la Palazzo Barberini din Roma.
[12]
In timp ce era in exil, educa?ia lui Francisco de Paula a fost neglijat?. Godoy, care imp?r?ea aceea?i cas? cu familia regal? demis?, i-a predat cateva lec?ii. La Roma, p?rin?ii lui Francisco de Paula au incercat s?-l indrepte spre o carier? in Biseric?. El a purtat haine religioase de zi cu zi ?i Papa s-a oferit s?-l fac? cardinal. Cu toate acestea Francisco de Paula nu a avut nici o inclina?ie real? pentru via?a clerical?.
[13]
Infantele a p?r?sit Roma la 22 noiembrie 1816. La Lyon in drum spre Spania, Francisco de Paula a devenit implicat intr-un scandal care a deraiat c?l?toria.
[14]
S-a descoperit c? el ?i-a luat ca iubit? amanta unuia dintre slujitorii lui, care a profitat financiar de situa?ie.
[14]
Infantele a cerut iertare. Ferdinand al VII-lea ?i-a iertat fratele dar a intarziat revenirea sa la Madrid, cerandu-i s? mai petreac? timp la alte cur?i europene.
[15]
Urm?toarele ?aptesprezece luni, infantele a vizitat
Paris
,
Bruxelles
,
Amsterdam
,
Frankfurt
,
Berlin
,
Weimar
,
Leipzig
,
Dresda
,
Praga
?i
Viena
.
[15]
Au existat planuri de c?s?torie cu prin?esa de Saxonia. In decembrie 1817, Carlos al IV-lea i-a propus lui Francisco s? se c?s?toreasc? cu una din fetele gemene ale regelui Bavariei.
[16]
Niciunul din aceste dou? proiecte nu s-a finalizat. Infantele a vrut s? se c?s?toreasc? cu nepoata lui,
Maria Luisa Carlota de Parma
, pe atunci in varst? de 14 ani. Mama prin?esei, Maria Luisa, s-a opus c?s?toriei considerand c? fratele ei in varst? de 22 de ani era prea necugetat pentru fiica ei. In martie 1818, Ferdinand al VII-lea, presat de so?ia sa
Isabel de Braganza
, a ordonat ca fratele s?u s? se intoarc? in Spania.
[16]
Infantele Francisco de Paula s-a intors in Spania in aprilie 1818.
[16]
Ferdinand al VII-lea nu a permis fratelui s?u s? ocupe o pozi?ie de comand? in armara spaniol? a?a cum ?i-ar fi dorit Francisco, ins? l-a acoperit cu onoruri ?i privilegii.
[16]
Infantele a primit titlul de Duce de Cadiz ?i f?cut Cavaler a ordinelor de Santiago, Calatrava, Alcantara ?i Montesa, ?i a primit mari propriet??i in Spania. A primit ordinul francez al Sfantului Sprit ?i a fost numit membru de onoare a Academiei Regale de Arte.
[16]
Ca Infante Francisco s-a stabilit la Palatul regal. Tat?l s?u, cu pu?in inainte s? moar?, a negociat c?s?toria lui Francisco cu nepoata sa,
Prin?esa Luisa Carlotta de Neapole ?i Sicilia
.
[17]
Acest lucru s-a petrecut cu consim??mantul lui Ferdinand al VII-lea.
[17]
Luisa Carlotta era fiica cea mare a regelui
Francisc I al celor Dou? Sicilii
?i a
Maria Isabel a Spaniei
, sora infantelui Francisco.
[18]
Cuplul s-a c?s?torit prin procur? la 15 aprilie 1819.
[17]
La 14 mai, Luisa Carlotta a ajuns la Barcelona.
[17]
Nunta a avut loc la 9 iunie 1819 la Palatul regal din Madrid.
[17]
Francisco de Paula avea 25 de ani iar Luisa Carlotta numai 15. Ea era plin? de via??, plin? de duh, cu o voin?? puternic?, temperat? ?i ambi?ioas?. Luisa Carlotta ?i-a dominat rapid so?ul, a ca?tigat inima regelui, ?i a inceput s? nasc? copii c?rora li sa acordat rangul ?i statutul de infan?i ai Spaniei.
[19]
Intre 1820 ?i 1834 cuplul a avut unsprezece copii. Familia a locuit intr-o arip? a palatului regal din Madrid ?i, de asemenea, a petrecut perioade de timp la palatele din La Granja, Aranjuez ?i Sevilla.
[20]
Pozi?ia lui Francisco de Paula ?i a so?iei sale la curte era, totu?i, una modest?. Infantele era al cincilea in linia de succesiune - dup? fratele s?u Don Carlos ?i cei trei fii ai lui Don Carlos. Sperand s? aib? descenden?i, Ferdinand al VII-lea, care nu avea copii de la primele dou? so?ii, s-a c?s?torit pentru a treia oar?, la patru luni dup? nunta lui Francisco. In timpul anilor 1820 Spania a fost o ?ar? in criz? politic? permanent?, care s-a confruntat cu dificult??i economice. Economia a fost devastat? in timpul r?zboiului de independen?? din Fran?a ?i de pierderea coloniilor spaniole din America continental?. Tensiunile politice constante intre liberali ?i conservatori au continuat. In aceast? lupt? politic?, Francisco de Paula, recunosc?tor, loial ?i subordonat fratelui s?u regele, a sprijinit politicile conservatoare ale lui Ferdinand al VII-lea.
[21]
Cu toate c? punctele de vedere politice ale infantelui au fost moderate, partidul ultra-regalist de la curte il privea ca un liberal.
[22]
[23]
Cu o personalitate placid?, infantele Francisco de Paula a fost mai interesat de art? decat de ??politic?. Infantelr care in copil?rie a primit lec?ii de desen de la un pictor de curte, miniaturistul Antonio Carnicero, a fost el insu?i un pictor amator. Unele dintre lucr?rile sale au supravie?uit. Pan? in 18-8 cand a fost for?at s? p?r?seasc? Spania intr-un nou exil, a primit lec?ii de muzic? de la Pedro Anselmo Marchal ?i lec?ii de vioar? de la Francesco Vaccari.
[24]
De asemenea, infantele avea o bun? voce de bass. Camerele sale de la palatul regal erau un loc de intalnire pentru muzicieni ?i cant?re?i.
[25]
Din tinere?e pan? la sfar?itul vie?ii sale, Francisco de Paula a adunat o colec?ie vast? de muzic?, care a inclus aproape 700 de note.
[26]
Aceast? colec?ie, achizi?ionat? de Biblioteca Na?ional? a Spaniei, a fost p?strat? pan? in zilele noastre.
[27]
Cand Ferdinand al VII-lea a creat Conservatorul regal din Madrid in 1830, infante a fost f?cut membru de onoare.
[27]
Regele Ferdinand al VII-lea a r?mas f?r? copii in timpul anilor 1820. Cea de-a treia so?ie,
Maria Josepha de Saxonia
era stearp?. Era de a?teptat ca cel de-al doilea frate, Infantele Carlos, s?-i succead?. Religios ?i conservator, Don Carlos era c?s?torit cu infanta portughez?
Maria Francisca de Braganza
. Cuplul avea trei fii. Infantele Francisco de Paula a sus?inut punctele de vedere politice absolutiste ale fratelui s?u chiar dac? propriile puncte de vedere erau liberal moderate, ins? energica sa so?ie l-a tarat in mod constant in lupte politice interminabile.
Luisa Carlotta, de?i in mod constant ins?rcinat?, a fost b?g?cioas? ?i cu un interes deosebit in treburile de stat.
[28]
Cum ea a avut o ranchiun? impotriva Mariei Francisca ?i a surorii Mariei Francisca,
Maria Teresa, Printes? de Beira
(v?duva v?rului lui Francisco de Paula, a
Infantelui Pedro Carlos
), Luisa Carlotta era determinat? s? evite ca Don Carlos s? devin? succesorul regelui Ferdinand al VII-lea dup? moartea acestuia.
[29]
Oportunitatea a ap?rut odat? cu decesul reginei Maria Josepha in mai 1829. Aflat? in termeni buni cu cumantul ei, Luisa Carlotta l-a convins pe rege s? se c?s?toreasc? cu sora ei,
Maria Christina a celor Dou? Sicilii
. Nunta a avut loc in decembrie in acela?i an. Cuplul a avut dou? fiice, dintre care fiica cea mare,
Isabella
, a devenit prin?es? mo?tenitoare gra?ie interven?iei Luisei Carlotta. Don Carlos ?i familia acestuia s-au opus schimb?rilor in linia de succesiune ?i au trebuit s? p?r?seasc? ?ara.
[30]
Ferdinand al VII-lea a murit la scurt timp, la 29 septembrie 1833.
La ascensiunea pe tronul spaniol a Isabelei a II-a, in varst? de trei ani, sub regen?a reginei Maria Christina, Infantele Francisco de Paula a fost dezam?git c? nu a fost inclus in noul guvern. La trei luni dup? moartea lui Ferdinand al VII-lea, Maria Christina s-a
c?s?torit morganatic
cu un sergent din garda regal?. Luisa Carlotta s-a certat cu sora ei in leg?tur? cu aceast? c?s?torie. In cateva luni, Don Francsico ?i so?ia lui au inceput s? conspire impotriva regentei cu sprijinul liberalilor. Spania a fost aruncat? in criz? cum Don Carlos ?i adep?ii s?i ultra-regali?ti au incercat s? preia puterea prin for??, acest lucru ducand la declan?area unui r?zboi civil (1833-1839).
Maria Christina s-a men?inut la putere cu ajutorul modera?ilor. Ea ?i-a pierdut increderea in ambi?ioasa ei sor? ?i atunci cand, in 1837 Don Francisco a pretins un loc in Senat, Maria Christina a refuzat s? aprobe numirea sa. Acest lucru a cimentat du?m?nia dintre Luisa Carlotta ?i sora ei, regina regent?.
[31]
Rela?ia lor nu s-a mai recuperat niciodat?. In urm?torii cinci ani Francisco de Paula ?i so?ia sa au intrigat impotriva Mariei Christina, subminandu-i puterea. Din cauza acestor intrigi politice Maria Christina a ordonat Infantelui Francisco ?i familiei sale s? se mute in str?in?tate.
[32]
In prim?vara anului 1838 Infantele Francisco de Paula, so?ia ?i copii s?i s-au stabilit in exil in Fran?a inso?i?i de secretarul particular al Infantelui, contele de Parcent.
[32]
Ei au de?inut o pozi?ie important? la curtea regelui
Louis Philippe al Fran?ei
, a c?rui so?ie,
regina Maria Amalia
, era m?tu?a Infantei Luisa Carlotta.
Ducesa de Dino
care l-a cunoscut pe Don Francisco de Paula ?i familai acestuia la curtea francez? i-a descris astfel: "Infanta este foarte corect?, cu o fa?? care, de?i sp?lat?, este totu?i aspr?, cu un mod dur de a vorbi. De?i a fost foarte politicoas? m-am sim?it foarte r?u cu ea. So?ul ei este ro?cat ?i urat, ?i intregul trib de mici infan?i, b?ie?i ?i fete, sunt extrem de detestabili".
Intre timp in Spania regenta Maria Cristina a fost for?at? s? renun?e la regen?? ?i a plecat in exil in Fran?a in 1840. C?derea de la putere a Mariei Cristina a deschis oportunitatea pentru Infantele Francisco de Paula de a se intoarce in Spania. Odat? ajun?i in Spania, cuplul a sperat s? exercite influen?? asupra noii regine ?i au f?cut planuri de a o c?s?tori pe Isabella a II-a ?i pe sora ei,
Infanta Luisa Fernanda
cu fiii lor, Infan?ii
Don Francisco de Asis
?i
Don Enrique
.
La 29 ianuarie 1844, Luisa Carlotta a murit brusc de
rujeol?
, la varsta de 39 de ani. Infantele ?i-a dorit s? se rec?s?toreasc? ?i a cerut-o pe cumnata ?i nepoata lui,
Prin?esa Maria Carolina de Bourbon-Dou? Sicilii
, ins? planul s-a fructificat.
[33]
?i-a reinnoit planul de a-?i c?s?tori nepoatele cu fiii s?i, ins? nu a avut succes. Sub presiunea diploma?iei franceze, Maria Cristina, care personal il displ?cea pe nepotul ei Francisco de Asis, a acceptat c?s?toria dintre regina Isabella cu v?rul ei.
Antoine, Duce de Montpensier
, fiul cel mic al regelui Louis Philippe al Fran?ei, a fosr ales pentru a fi so?ul Infantei Luisa Fernanda. Respinsul Don Enrique a fost implicat intr-o conspira?ie ?i a trebuit s? plece in exil.
[34]
Cum fiul s?u Francisco de Asis a devenit rege consort la 10 octombrie 1846, pozi?ia lui Francisco de Paula la curte a crescut in importan??. El era pl?cut de Isabella a II-a ?i de una din fiicele lui, Infanta Josepha, care a devenit prieten? bun? cu regina. Totu?i, mariajul dintre fiul ?i nepoata sa nu a fost unul fericit. In 1849, Infantele Francisco de Paula a incercat s? intervin? s?-i impace pe cei doi so?i. El s-a situat de partea reginei, dat pentru c?, in acela?i timp, el a sugerat formarea unui cabinet cu membri ai Partidului Progresist, guvernul moderat l-a expulzat din Spania.
[33]
In 1850 i s-a permis s? se intoarc?.
[35]
Intors in Spania, Infantele Francisco de Paula a fost implicat intr-un scandal. El a fost g?sit jucand jocurile sexuale cu dou? femei in timp ce era legat la ochi.
[36]
[37]
In cele din urm?, la varsta de 58 de ani, la 19 decembrie 1852, la Madris, Francisco de Paula s-a c?s?torit morganatic cu eresa de Arredondo y Ramirez de Arellano. Ea era o bun? dansatoarea, varsta este necunoscut? ins? era mult mai tan?r? decat so?ul ei.
Cuplul a avut un fiu, Ricardo Maria de Arredondo, n?scut la o s?pt?man? dup? nunt?, la 26 decembrie 1852. Copilului nu i s-a permis s? poarte numele de Bourbon ?i a primit titlul de Duce de San Ricardo de la Isabella a II-a in 1864.
[36]
El a primit numele de Francisco de Paula Antonio Maria.
[38]
Al doilea mariaj a duart 12 ani ?i a fost unul fericit. In scrisori ?i documente Infantele a l?udat devotamentul so?iei sale. Au tr?it o via?? discret? la palatul San Juan. La mai pu?in de un an dup? decesul celei de-a doua so?ii, Infantele Francisco de Paula a murit de cancer de colon la 13 august 1865. ?i-a dorit s? fie inmormantat la biserica San Francisco ins? a fost inmormantat la
Escorial
datorit? rangului s?u.
Francisco de Paula s-a c?s?torit la
12 iunie
1819
la Madrid cu nepoata sa,
Prin?esa Luisa Carlotta de Neapole ?i Sicilia
, fiica lui
Francisc I al celor Dou? Sicilii
?i a
Mariei Isabel a Spaniei
. Ei au avut 11 copii:
- Francisco de Asis de Borbon, Infante al Spaniei (n. 6 mai 1820, d. 15 noiembrie 1821)
- Isabel de Borbon, Infant? a Spaniei (n. 1821, d. 1897): c?s?torit? cu Contele Ignaz Gurowski
- Francisco de Asis de Borbon
, Duce de Cadiz, rege-consort al Spaniei (n. 13 mai 1822, d. 16 aprilie 1902). So?ul reginei
Isabela a II-a
- Enrique Maria Fernando de Borbon
, Duce de Sevilla (n. 17 aprilie 1823, d. 1870); c?s?torit
morganatic
cu Elena de Castellvi y Shelly-Fernandez de Cordova
- Luisa de Borbon, Infant? a Spaniei (n. 11 iunie 1824, d. 27 decembrie 1900); c?s?torit? cu Jose Maria Osorio de Moscoso, Duque de Sessa
- Duarte Felipe de Borbon, Infante al Spaniei (n. 4 aprilie 1826, d. 22 octombrie 1830)
- Josefina de Borbon, Infant? a Spaniei (n. 1827, d. 1920); c?s?torit? cu Jose Guell y Rente
- Teresa de Borbon, Infant? a Spaniei (n. 1828, d. 1829)
- Fernando de Borbon, Infante al Spaniei (n. 15 aprilie 1832, d. 17 iulie 1854)
- Maria Cristina de Borbon, Infant? a Spaniei
(n. 1833, d. 1902); c?s?torit? cu
Infantele Sebastian al Portugaliei ?i Spaniei
- Amelia de Borbon, Infant? a Spaniei
(n. 12 octombrie 1834, d. 27 august 1905); c?s?torit? cu
Prin?ul Adalbert de Bavaria
Infantele Francisco de Paula s-a c?s?torit morganatic la 19 decembrie 1852 cu Teresa de Arredondo y Ramirez de Arellano. Ei au avut un fiu:
- Ricardo Maria de Arredondo (1852?1872), Dude de San Ricardo. A murit de tan?r, nec?s?torit.
Arbore genealogic pentru Infantele Francisco de Paula al Spaniei
|
|
- ^
a
b
c
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 109.
- ^
a
b
Moral,
El Infante don Francisco de Paula de Borbon: masoneria y liberalismo a la sombra del trono
, p. 149
- ^
a
b
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 110.
- ^
Smerdou,
Carlos IV en el exilio
, p. 259.
- ^
a
b
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 111.
- ^
a
b
c
d
Moral,
El Infante don Francisco de Paula de Borbon: masoneria y liberalismo a la sombra del trono
, p. 150
- ^
Smerdou,
Carlos IV en el exilio
, p. 65.
- ^
Smerdou,
Carlos IV en el exilio
, p. 112.
- ^
Smerdou,
Carlos IV en el exilio
, p. 131.
- ^
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 112.
- ^
Smerdou,
Carlos IV en el exilio
, p. 143.
- ^
Smerdou,
Carlos IV en el exilio
, p. 243.
- ^
Moral,
El Infante don Francisco de Paula de Borbon: masoneria y liberalismo a la sombra del trono
, p. 150
- ^
a
b
Moral,
El Infante don Francisco de Paula de Borbon: masoneria y liberalismo a la sombra del trono
, p. 151
- ^
a
b
Moral,
El Infante don Francisco de Paula de Borbon: masoneria y liberalismo a la sombra del trono
, p. 152
- ^
a
b
c
d
e
Moral,
El Infante don Francisco de Paula de Borbon: masoneria y liberalismo a la sombra del trono
, p. 153
- ^
a
b
c
d
e
Moral,
El Infante don Francisco de Paula de Borbon: masoneria y liberalismo a la sombra del trono
, p. 154
- ^
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 114.
- ^
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 115.
- ^
Mateos,
That Sweet Young Infante
, p. 200.
- ^
Moral,
El Infante don Francisco de Paula de Borbon: masoneria y liberalismo a la sombra del trono
, p. 155
- ^
Moral,
El Infante don Francisco de Paula de Borbon: masoneria y liberalismo a la sombra del trono
, p. 156
- ^
Moral,
El Infante don Francisco de Paula de Borbon: masoneria y liberalismo a la sombra del trono
, p. 158
- ^
Lozano & Soto,
La coleccion de musica del infante don Francisco de Paula de Borbon
, p. 20
- ^
Lozano & Soto,
La coleccion de musica del infante don Francisco de Paula de Borbon
, p. 23
- ^
Lozano & Soto,
La coleccion de musica del infante don Francisco de Paula de Borbon
, p. 33
- ^
a
b
Lozano & Soto,
La coleccion de musica del infante don Francisco de Paula de Borbon
, p. 17
- ^
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 118.
- ^
Moral,
El Infante don Francisco de Paula de Borbon: masoneria y liberalismo a la sombra del trono
, p. 159
- ^
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 117.
- ^
Rubio,
Reinas de Espana
, p. 508
- ^
a
b
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 119.
- ^
a
b
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 123.
- ^
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 122.
- ^
Moral,
El Infante don Francisco de Paula de Borbon: masoneria y liberalismo a la sombra del trono
, p. 166
- ^
a
b
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 202.
- ^
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 124.
- ^
Mateos,
Los desconocidos infantes de Espana
, p. 201.