De?i acest articol con?ine o list? de referin?e bibliografice, sursele sale r?man neclare deoarece ii lipsesc notele de subsol . Pute?i ajuta introducand cit?ri mai precise ale surselor.

Iluminismul , numit ?i Epoca Luminilor sau Epoca Ra?iunii , a fost o mi?care intelectual? , filozofic? , ideologic? ?i cultural? , antifeudal? , desf??urat? in perioada preg?tirii ?i inf?ptuirii revolu?iilor din sec. XVII - XIX in ??rile Europei , ale Americii de Nord ?i ale Americii de Sud ?i avand drept scop crearea unei societ??i ?ra?ionale”, prin r?spandirea culturii, a ?luminilor” in mase (cf. Carp Maxim).

Iluminismul, rezultat din curentul umanist al Rena?terii , este o replic? la adresa barocului , in incercarea de a inl?tura dogmele religioase ?i de a propaga luminarea maselor pe baza experien?ei proprii. Unii ^{[ cine? ]} consider? lucrarea lui Isaac Newton , Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (1687), ca fiind prima mare lucrare iluminist?. Istoricii francezi plaseaz?, in mod tradi?ional, perioada iluminismului intre 1715, anul incoron?rii lui Ludovic al XV-lea , ?i 1789, anul izbucnirii Revolu?iei Franceze care a marcat sfar?itul ?Vechiului Regim” .

Caracteristici generale [ modificare | modificare surs? ]

Iluminismul a pretins eliberarea fiin?ei umane de sub tutela sa autoindus?. "Tutela este incapacitatea fiin?ei umane de a-?i folosi abilit??ile cognitive in lipsa instruc?iunilor de la o alt? persoan?. Aceast? tutel? este auto-indus? atunci cand cauza sa nu rezid? in absen?a ra?iunii, ci in absen?a hot?rarii ?i a curajului de a lua hot?rari f?r? instruc?iuni de la o alt? persoan?". Sapere aude , ?indr?zne?te s? gande?ti”, este motto-ul Iluminismului ( Immanuel Kant ).

Acesta este termenul aplicat curentului de gandire din Europa ?i America secolului al XVIII-lea . Evenimentele ?tiin?ifice ?i intelectuale din secolul al XVII-lea ? descoperirile lui Isaac Newton , ra?ionalismul lui Rene Descartes , scepticismul lui Pierre Bayle , panteismul lui Benedict de Spinoza ?i empirismul lui Francis Bacon ?i John Locke ? au promovat credin?a in legile naturale ?i in ordinea universal?, precum ?i increderea in ra?iunea fiin?ei umane ?i in abilit??ile inovatoare ale acesteia care au reu?it s? influen?eze intreaga societate a secolului al XVIII-lea .

Au existat multe ?i diverse curente de gandire, ins? numai o serie de idei pot fi caracterizate drept p?trunz?toare ?i dominante. O abordare ra?ional? ?i ?tiin?ific? a aspectelor religioase (conform vechii teorii ?i divergen?e pe tema adev?rului dublu), a problemelor de ordin social, politic ?i economic a promovat o viziune secular? asupra lumii ?i o orientare general? c?tre progres ?i perfec?ionare. Principalii promotori ai acestor concepte au fost filosofii, care au popularizat ?i promulgat ideile noi pentru publicul larg. Ace?ti "profe?i" ai Iluminismului aveau o serie de atitudini de baz? comune. Avand o credin?? in ra?iune care era de nezdruncinat, au c?utat s? descopere principii valabil universale care s? guverneze umanitatea, natura ?i societatea, ?i s? ac?ioneze in baza acestora.

Au atacat in diverse feluri autoritatea de ordin religios ?i ?tiin?ific, dogmatismul, intoleran?a, cenzura, precum ?i constrangerile economice ?i sociale. Considerau c? statul este instrumentul adecvat ?i ra?ional al progresului. Ra?ionalismul extrem ?i scepticismul epocii au condus in mod firesc la deism; acelea?i calit??i au avut un rol important in determinarea reac?iei de mai tarziu a romantismului . Reac?ionand la dogmatism , iluminismul a g?sit un culoar favorabil intr-o perioad? in care Biserica i?i pierduse autoritatea sa atotputernic? de a impune ordinea social? cu aceea?i fervoare ?i implicare precum in evul mediu ?i la inceputul modernit??ii. Conceptele filosofice din Fran?a mijlocului de secol al XVIII-lea au transformat perspectiva mecanicist? asupra universului intr-o variant? revizuit? radical a cre?tin?t??ii, pe care au denumit-o deism .

Inspirandu-se din descrierea newtonian? a universului ca fiind un imens ceas construit ?i pus in mi?care de c?tre Creator, dei?tii au promovat ideea conform c?reia totul ? mi?carea fizic?, fiziologia fiin?ei umane, politica, societatea, economia ? i?i are propriul set de principii ra?ionale stabilite de Dumnezeu, care ar putea fi in?elese de c?tre fiin?ele umane exclusiv prin intermediul ra?iunii. Acest lucru insemna c? lucrurile din lumea uman? ?i din lumea fizic? pot fi in?elese f?r? a aduce religia, misticismul sau divinitatea in ecua?ie. Dei?tii nu erau atei; pur ?i simplu, afirmau c? tot ceea ce se referea la universul fizic ?i la cel uman poate fi in?eles independent de aspectele sau explica?iile de ordin religios. Pentru un cadru istoric corect al secolului al XVIII-lea in Europa , cu privire la rela?ia dintre autoritatea politic? ?i religioas? ?i clasa superioar?, trebuie s? men?ion?m c?, in Fran?a , Voltaire ?i alia?ii s?i s-au str?duit s? impun? valorile libert??ii ?i toleran?ei intr-o cultur? in care fort?re?ele gemene ale monarhiei ?i Bisericii constituiau opusul a tot ceea ce reprezentau aceste valori. Voltaire ?i-a dedicat o mare parte din timp atacului impotriva elementelor fundamentale ale religiei cre?tine: inspira?ia din Biblie, intruparea lui Dumnezeu in Isus Hristos, damnarea necredincio?ilor. Kant a situat punctul forte al Iluminismului in principal in chestiunile ce ?in de religie, intrucat conduc?torii s?i, a?a cum a spus, "nu au nici un interes s? joace rolul gardianului cu privire la arte ?i ?tiin?e ?i, intrucat incompeten?a de ordin religios nu este numai cea mai d?un?toare, ci ?i cea mai degradant? din toate".

"Enciclopedia" lui Denis Diderot reprezint? chintesen?a spiritului Iluminismului, sau al Epocii Ra?iunii, dup? cum i s-a mai spus. Avand centrul la Paris, mi?carea a dobandit un caracter interna?ional prin faptul c? s-a r?spandit in saloane cosmopolite. Cei mai reprezentativi promotori ai Iluminismului s-au aflat in Fran?a : baronul de Montesquieu , Voltaire ?i contele de Buffon, baronul Turgot ?i al?i fiziocra?i, Jean-Jacques Rousseau , care a avut o influen?? foarte mare asupra romantismului.

In Anglia , cafenelele ?i presa in curs de inflorire au stimulat critica politic? ?i social?, precum comentariile urbane ale lui Joseph Addison ?i Sir Richard Steele. Jonathan Swift ?i Alexander Pope au fost satiri?ti conservatori cu o mare influen??. Teoriile lansate de Locke cu privire la inv??area prin percep?ia senzorial? au fost dezvoltate in continuare de c?tre David Hume .

In Germania universit??ile au devenit centre ale Iluminismului (Aufklarung). Gotthold Ephraim Lessing a lansat o religie natural? a moralit??ii, iar Johann Gottfried von Herder a elaborat o filosofie a na?ionalismului cultural care se baza pe inrudirea cultural?, de sange ?i de limb?. Importan?a primordial? a individului, decurgand din incapacitatea omului de a-?i folosi abilit??ile cognitive in lipsa instruc?iunilor unei alte persoane, a format baza eticii lui Immanuel Kant . Printre reprezentan?ii italieni ai epocii, se num?r? Cesare Beccaria , Francesco Mario Pagano ?i Giambattista Vico . ?arul Petru I al Rusiei a anticipat curentul, iar imp?ratul Iosif al II-lea a fost prototipul despotului luminat. Al?ii de acest gen au fost Frederic al II-lea al Prusiei , Ecaterina a II-a a Rusiei ?i Carol al III-lea al Spaniei . Promotorii Iluminismului au fost adesea considera?i r?spunz?tori de Revolu?ia francez? . Cu siguran??, epoca Iluminismului poate fi v?zut? drept o linie major? de demarca?ie pentru apari?ia lumii moderne.

Caracteristici literare [ modificare | modificare surs? ]

Curent ideologic ?i cultural: promovarea ra?ionalismului , caracter laic, antireligios, anticlerical, combaterea fanatismului ?i a dogmelor, r?spandirea culturii in popor, literatura preocupat? de problemele sociale ?i morale;

Teme ?i motive: ≪monarhul luminat≫, ≪contractul social≫, emanciparea poporului prin cultur?; Genuri ?i specii: liric, epic (povestire, nuvel?, roman), dramatic (tragedie, comedie);

Opere reprezentative:

• Pierre Beaumarchais - B?rbierul din Sevilia ( 1775 );
• Daniel Defoe - Robinson Crusoe ( 1719 );
• Henry Fielding - Tom Jones ( 1749 );
• Carlo Goldoni ? Gondolierul ( 1753 );
• Louis de Montesquieu ? Scrisori Persane ( 1721 );
• Jean-Jacques Rousseau ? Noua Eloiz? ( 1761 );
• Jonathan Swift ? C?l?toriile lui Gulliver ( 1726 );
• Francois Voltaire - Candid ( 1759 ).

Iluminismul romanesc [ modificare | modificare surs? ]

Iluminismul romanesc se identific? in mare m?sur? cu ?coala Ardelean? ?i cu reverbera?iile ei transcarpatine. Acest iluminism a stat in serviciul idealului na?ional, la a c?rui fundamentare a contribuit hot?rator, prin demersul la istorie, la istoria limbii ?i a poporului. Iluminismul romanesc va recurge, la randul s?u, la argumentele istorice in favoarea unor revendic?ri politice.

?coala Ardelean? a pus in mi?care un amplu proces de afirmare na?ional? ?i cultural? a romanilor din Transilvania in a doua jum?tate a secolului al XVIII-lea ?i la inceputul secolului al XIX-lea . C?rturarii acestui curent au comb?tut supersti?iile, au popularizat ?tiin?a ?i au adus argumente pentru afirmarea drepturilor romanilor din Transilvania. Activitatea lor ?tiin?ific? s-a manifestat in plan didactic prin redactarea de manuale ?colare, infiin?area de ?coli ?i promovarea literaturii ?i ?tiin?ei. O vast? activitate in acest sens a desf??urat Gheorghe ?incai , directorul ?colilor Bisericii Romane Unite cu Roma . Acesta a redactat mai multe manuale ?colare, inclusiv de aritmetic?. Cartea Volksnaturlehre zur Dampfung des Aberglaubens a superintendentului Johann Heinrich Helmuth (1732-1813) a fost sursa de inspira?ie a lui ?incai (1754-1816) pentru lucrarea Inv???tur? fireasc? spre surparea supersti?iei norodului .

Cea mai reprezentativ? oper? literar? realizat? in spirit iluminist este epopeea ?iganiada de Ioan Budai-Deleanu , care pledeaz? in sensul democra?iei.

Academiile domne?ti intemeiate in ?ara Romaneasc? intre 1678 - 1688 , in Moldova la 1707 , au reprezentat de asemenea focare de cultur? in spa?iul romanesc. O alt? form? de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tip?rirea de c?r?i. Intre 1700 ?i 1800 s-au tip?rit in ?ara Romaneasc? 799 de c?r?i dintre care 617 in romane?te , iar 182 in grece?te , latine?te , slav? , etc. Procentul de carte laic? a crescut necontenit, in dauna subiectelor religioase.

Printr-un jurnal de c?l?torie r?spande?te idei iluministe ?i Dinicu Golescu , luminatul boier muntean, care in "Insemnare a c?l?toriei mele" , surprinde contrastele dintre civiliza?ia ??rilor vizitate ?i realit??ile triste din patria sa.

In ?ara Romaneasc? ?i in Moldova Chesarie Ramniceanul ?i Leon Gheuca r?spandiser? idei iluministe datorate lecturilor din ra?ionali?tii francezi ?i, in special, din Enciclopedia lui Denis Diderot .

Figuri importante ale Iluminismului [ modificare | modificare surs? ]

Citate [ modificare | modificare surs? ]

?Tr?im in climatul ?i secolul filosofiei ?i ra?iunii, cele mai mari genii ale tuturor timpurilor i?i reunesc lec?iile spre a ne instrui... totul contribuie la perfec?ionarea in?elegerii noastre ?i la d?ruirea fiec?ruia dintre noi a tot ce poate s? formeze ?i s? cultive na?iunea. Am devenit prin aceasta mai buni sau mai in?elep?i?”

—Jean-Jacques Rousseau

?Sunt un bun cet??ean, dar in oricare ?ar? m-as fi n?scut, tot a?a a? fi fost. Sunt un bun cet??ean, fiindc? am fost intotdeauna mul?umit cu starea in care m-am aflat. Fiindc? am consim?it mereu soartei care mi-a fost h?r?zit? ?i nici n-am ro?it vreo dat? de ea, nici n-am pizmuit pe a altora.”

—Montesquieu

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Ernst Cassirer , The Philosophy of the Enlightenment , Princeton University Press, 1992
• Stephen Eric Bronner, Interpreting the Enlightenment: Metaphysics, Critique, and Politics , 2004

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Dictionary of the History of Ideas : Arhivat in 11 februarie 2009 , la Wayback Machine . Iluminismul
• O mi?care literar? ?i cultural?: Iluminismul
• Iluminismul bucovinean
• Iluminismul , RoPortal.ro
• Iluminismul , 24 iulie 2012, Vasile Musca, CrestinOrtodox.ro
• Ce a schimbat iluminismul in mentalitatea romaneasc?? , 12 mai 2011, Irina Maria Manea, Historia

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Dialectica Iluminismului