Holocaustul in Romania
Tren cu victime ale Pogromului de la Ia?i in timpul sta?ion?rii la gara din Targu Frumos , unde s-au inl?turat cadavrele.
Teritoriile administrate de statul romani in Al Doilea R?zboi Mondial
Loc	Romania (mai pu?in Transilvania de Nord ) Ungaria (deport?ri din Transilvania de Nord c?tre lag?rul Auschwitz ) Guvern?mantul Transnistriei
Tip atac	Genocid
Mor?i	In teritoriul administrat de Romania: 280.000 - 380.000 evrei romani ?i ucraineni 11.000 romi In afara Romaniei: 135.000 evrei romani din Transilvania de Nord 5.000 evrei romani din restul Europei
Parte a	Al Doilea R?zboi Mondial
Modific? date / text

Holocaustul in Romania a fost procesul de discriminare , deportare ?i exterminare a evreilor afla?i in teritoriile controlate de statul roman intre anii 1937 ?i 1944 , cat ?i a evreilor cu cet??enie roman? afla?i in afara grani?elor, majoritatea celor din urm? aflandu-se in Transilvania de Nord , parte in acea vreme din Ungaria fascist? . ^{[1] [2]} Ca parte din Holocaustul European , mare?alul Ion Antonescu a aplicat in Romania propria versiune a Solu?iei Finale , cu numele de cod ?cur??area terenului”. ^[3]

In teritoriile controlate de statul roman, Holocaustul a inceput cu promulgarea primelor legi restrictive anti-evreie?ti ale guvernului Octavian Goga ?i s-a sfar?it cu lovitura de stat de la 23 august 1944 , cand Romania a incetat colaborarea cu Puterile Axei . ^[4] Se estimeaz? c? intre 280.000 ?i 380.000 de evrei romani ?i din Ucraina , precum ?i 11.000 de romi , au fost uci?i de c?tre for?ele statului. In Transilvania de Nord , controlat? de Regatul Ungariei , au fost uci?i aproximativ 150.000 de evrei romani, circa 132.000 din ace?tia fiind deporta?i c?tre Lag?rul de concentrare Auschwitz . ^{[2] [5]}

De?i, cu excep?ia Germaniei naziste , nicio alt? ?ar? nu a ucis evrei la asemenea scar?, dup? finalul r?zboiului rolul autorit??ilor romane in Holocaust a fost minimalizat constant. ^{[2] [6] [7]} Regimul comunist a diluat istoriografia Holocaustului in Romania , negand amploarea evenimentului sau responsabilitatea autorit??ilor, cu scopul de a-i pune pe romanii majoritari in postura de principale victime ale nazismului ?i a preintampina eventuale cereri de desp?gubiri. ^[8] Dup? 1989 , negarea Holocaustului in Romania a fost inclus? in discursul mai multor partide politice, in acela?i timp devenind un fenomen difuz, adoptat de grup?ri cu caracter divers: na?ionalist , xenofob , conspira?ionist , autoritar , antidemocrat sau nostalgic dup? dreapta radical? interbelic? . ^[9]

Parte a seriei despre

Discriminare

Forme generale de discriminare

Sex ? Ras? ? Orientare sexual? ? Religie ? (Diz)abilitate ? Limb? ? Varst? ? Specie

Forme specifice de discriminare

Antisemitism ? Aporofobie ? Homofobie ? Heterofobie ? Xenofobie ? Transfobie ? Serofobie ? Heterosexism ? Misoginie ? Misandrie ? Anti?ig?nism ? Islamofobie ? Anticre?tinism ? Rasism ecologic ? Discriminare sexual? la munc?

Discriminarea in Romania

Rasismul ? Discriminarea romilor ? Holocaustul in Romania ? Antisemitismul ? Antimaghiarism ? Robia ? Drepturile omului ? Drepturile LGBT ? Violen?a domestic? ? Discriminarea privind incredin?area minorilor

Manifest?ri

Purificare etnic? ? Persecutare ? Pogrom ? Conflict etnic ? Genocid ? Holocaust ? Sclavie ? Infrac?iune motivat? de ur? ? Violen?a impotriva persoanelor LGBT ? Mutilare genital? ? Violen?a impotriva femeilor ? Violen?? sexual? ? H?r?uire sexual? ? Blamarea victimei ? Avort selectiv ? Van?toare de vr?jitoare

Politici

Separatism ? Apartheid ? Legile de la Nurnberg ? C?s?torii intre persoane de acela?i sex ? Diferen?a de venit dintre b?rba?i ?i femei ? Numerus clausus ? List? neagr?

Metode de prevenire

Toleran?? ? Ac?iune afirmativ? ? Drepturile omului ? Drepturile animalelor ? Autodeterminare ? Desegregare ? Intersec?ionalitate ? Feminism ? Multiculturalism ? Integrare rasial? ? Integrare social? ? Asimilare cultural?

Vezi ?i

CNCD ? ACCEPT ? Deceniul de incluziune a romilor ? Eugenism ? Corectitudine politic?

editeaz?

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

La recens?mantul din 1938 apar, printre cet??enii romani, un num?r de 756.930 de evrei. ^[10] Conform lucr?rilor lui Matatias Carp ?i Marius Mircu , ^[11] intre 1938 ?i 1941 au pierdut cet??enia roman? 387.407 evrei, fie c? le fusese retras? de guvernul Goga-Cuza (circa 120.000 de persoane), fie c? deveniser? cet??eni sovietici prin cedarea Basarabiei, Bucovinei de nord ?i ?inutului Her?a ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939 (circa 270.000 persoane) sau cet??eni maghiari prin cedarea Transilvaniei de nord ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940. In anul 1940 mai erau cet??eni romani doar 369.523 de evrei.

Conform lucr?rilor Comisiei Wiesel , dintre evreii romani din 1938, mai ales dintre cei deveni?i apatrizi in 1938 ?i dintre cei bucovineni sau basarabeni, acuza?i c? ar fi sus?inut Uniunea Sovietic? ?i c? s-ar fi dedat la jafuri ?i cruzimi in dauna popula?iei romane?ti in 1940, au fost extermina?i de statul roman circa 140.000 (indeosebi in Transnistria ), in timp ce 130.000 au fost extermina?i de Ungaria fascist? in Transilvania de nord, fie direct, fie prin deportare in lag?rele germane . ^[12] In total au fost m?cel?rite 270.000 persoane (35% din popula?ia evreiasc? roman? din 1938) ?i au devenit sovietice 136.250 (18% din popula?ia evreiasc? roman? din 1938). ^[13]

Dintre cei 356.237 evrei romani din 1952 ^[14] (47% din popula?ia evreiasc? roman? din 1938), pan? in 1956 au emigrat spre Palestina britanic? (dup? 1948: Israel ), Europa Occidental? ?i America 209.963 persoane, astfel c? la recens?mantul din 1956 mai erau 146.274 evrei in Romania. Emigra?ia a continuat: in 1970 mai r?m?seser? 24.667 evrei, in 1992 doar 9.670 iar in 2002 doar 6.179. Majoritatea l?ca?urilor de cult ale evreilor au fost expropiate, jefuite ?i distruse.

Antisemitismul premerg?tor Holocaustului [ modificare | modificare surs? ]

In Romania, ostilitatea fa?? de evrei i?i are originile in mi?carea na?ionalist? a secolului XIX ?i se intrep?trunde cu istoria unirii principatelor ?i crearea Romaniei Mari . Primii pa?i ai declan??rii antisemitismului premerg?tor Holocaustului s-au pornit odat? cu inceputurile fasciz?rii Romaniei, in anii 20' ?i au ajuns la apogeu in anii 1930 , perioad? in care partidele politice i-au invinuit pe cet??enii evrei de marea criz? economic? in care se inglodase popula?ia. Discursul anti-evreiesc in Romania a fost incurajat ?i de ascensiunea lui Hitler ?i transformarea antisemitismului in politic? de stat in Germania Nazist? . ^[15]

Antisemitismul in perioada antebelic? [ modificare | modificare surs? ]

Antisemitismul a luat amploare ?i a inceput s? se exprime deschis odat? ce independen?a Romaniei a devenit o certitudine. Liderii romani de la 1866 au instrumentalizat chestiunea cet??eniei evreilor prezentandu-i ca un obstacol in calea independen?ei ?i emancip?rii materiale ?i culturale a Romaniei. Dezbaterile ocazionate de Tratatul de la Berlin , care garanta independen?a Romaniei cu condi?ia acord?rii cet??eniei evreilor, au dus la radicalizarea curentului antisemit. ^[17] S-a remarcat in acest context antisemitismul lui Ion Br?tianu , radicalizat dup? 1867, ^[18] dar ?i cel al lui Mihail Kog?lniceanu . ^[19] Mai pu?in cunoscut, dar antisemit visceral a fost deputatul I.C. Codrescu din Barlad , autor al unui pamflet antisemit numit Cotropirea judoveasc? in Romania . ^[20] In afara lumii politice, elitele intelectuale participau la propagarea urii; exemple relevante sunt Bogdan Petriceicu-Hasdeu , Vasile Alecsandri , ^[21] Ioan Slavici sau Mihai Eminescu . ^[22]

Nicolae Iorga s-a format intelectual in acest context antisemit ?i la 1910 a pus, al?turi de Alexandru C. Cuza , bazele primului partid declarat antisemit din Romania, Partidul Na?ional-Democrat. ^[23]

Antisemitismul in perioada interbelic? [ modificare | modificare surs? ]

Inaintea alian?ei dintre Romania ?i Germania nazist? (octombrie 1940), societatea romaneasc?, precum ?i celelalte societ??i europene ale vremii, cuprindea un mare num?r de evrei integra?i (inclusiv in sferele politic?, economic?, intelectual?), care nu mai practicau iudaismul decat in marele ocazii (na?teri, bar-mi?va , c?s?torii, decese) dar ?i minorit??i tradi?ionaliste religioase tr?ind separat de restul popula?iilor, mai ales in nordul ?i r?s?ritul ??rii (in ?tetle rurale sau ghetouri urbane ^[a] ). Ca in restul Europei vremii, opinia public? era traversat? de curente mai mult sau mai pu?in antisemite , avand r?d?cini fie religioase (evreii fiind considera?i de cre?tinii mai habotnici ca fiind ?c?l?ii lui Isus”), fie economice (evreii din burghezie sau negustorii ?i c?m?tarii rurali, adesea mai ?coli?i decat ??r?nimea sau muncitorimea, fiind pizmui?i ca atare), fie politice (o parte dintre evreii sociali?ti din "Bund" -????, Бунд, un partid marxist evreiesc- sus?inuser? bol?evicii maghiari in Transilvania sau ru?i in Basarabia impotriva mi?c?rilor na?ionale romane). ^[24]

Antisemitismul in randul popula?iei generale [ modificare | modificare surs? ]

Dup? marea criz? economic? din anii 1930 , curentele antisemite din Romania au ca?tigat teren, evreii fiind socoti?i principalii responsabili, mai ales in clasa medie s?r?cit? (??rani mici proprietari, me?te?ugari, salaria?i ai marilor intreprinderi ?i ai administra?iilor) care adera la tezele lui Octavian Goga sau ale Legionarilor pentru care evreii sunt ?str?ini de neam” ?i trebuie ?da?i afar?”.

Antisemitismul Partidului Na?ional-Cre?tin [ modificare | modificare surs? ]

In decembrie 1937 guvernul Goga ia primele m?suri de numerus clausus in inv???mant, avocatur? ?i administra?ie, ?intind limitarea num?rului evreilor in universit??i, in ?colile superioare, barouri ?i organele statului, ?i retrage cet??enia roman? unui num?r de circa 120.000 de evrei vorbitori uzuali ai limbilor yiddish, maghiar?, german? sau rus? ?i doar aproximativi ai limbii romane , cu atat mai u?or cu cat, in teritoriile romane?ti care apar?inuser? imp?r??iilor austro-ungar? ?i rus? , evreii unguri sau ru?i erau socoti?i ca fiind agen?i fie ai bol?evismului , fie ai revizionismului maghiar sau rusesc. ^[25] La data de 8 august 1940 , m?surile de numerus clausus sunt extinse la maranii calote?ti (cre?tini, dar de origine evreiasc?), iar c?s?toriile intre cre?tini ?i evrei sunt interzise.

Antisemitismul dictaturii regale [ modificare | modificare surs? ]

Aceast? sec?iune este goal?. Pute?i ajuta prin completarea ei .

Antisemitismul G?rzii de Fier [ modificare | modificare surs? ]

Aceast? sec?iune este goal?. Pute?i ajuta prin completarea ei .

Rela?ia Romaniei cu Germania nazist? [ modificare | modificare surs? ]

In perioada interbelic? [ modificare | modificare surs? ]

Aceast? sec?iune este goal?. Pute?i ajuta prin completarea ei .

In timpul R?zboiului [ modificare | modificare surs? ]

In noiembrie 1941, ambasada Germaniei la Bucure?ti se plangea c? ambasadele romane din Europa se opun deport?rii evreilor romani de c?tre autorit??ile germane, dar a ob?inut ca statul roman s? predea Germaniei evreii de cet??enie german? prezen?i in Romania, ?i ca ambasada roman? din Fran?a s? se dezintereseze de evreii romani din acea ?ar?, care erau aresta?i de autorit??ile franceze colabora?ioniste ?i preda?i Germaniei (cazul Olg?i Bancic ). In iulie 1942, ambasada roman? din Berlin , observand c? evreii maghiari din Germania nu erau deporta?i, le afirm? Germanilor c? Romania nu poate accepta un tratament diferit pentru evreii romani. ^[26] Simultan, la Lublin , in Polonia ocupat? , Adolf Eichmann , ?eful Serviciului german de Siguran??, se izbea de opozi?ia lui Radu Lecca care, de la Berlin, refuza s? autorizeze deportarea evreilor romani din acea zon?; germanii il acuz? pe Lecca c? ?a fost corupt de banii jidovimii”. ^[27] In decembrie 1942 Germania protesta oficial impotriva deciziei mare?alului Antonescu de a autoriza repatrierea a circa 75.000 de evrei din Transnistria ?i plecarea lor spre Palestina, cu condi?ia ca Sfatul Mondial Evreiesc s?-i pl?teasc? Romaniei o insemnat? indemnitate. ?i Alia?ii au protestat, motivand c? ?nu-i apar?ine Sfatului Mondial Evreiesc s? finan?eze o ?ar? inamic?”. ^[28]

In 1942 , regimul Antonescu a refuzat predarea evreilor romani c?tre Germania nazist? (inclusiv in ins??i Germania sau in ??rile ocupate de aceasta), cerut? de plenipoten?iarul SS Gustav Richter , sub motivul c? ?Romania este perfect in stare s? asigure ea ins??i solu?ionarea problemei evreie?ti”. Radu Lecca ?i Mihai Antonescu au creat Centrala Evreilor din Romania, pentru a contrabalansa Confedera?ia Societ??ilor Evreie?ti din Romania, condus? de Wilhelm Filderman , ^[29] socotit? prea independent?, ?i care, impreun? cu Crucea-Ro?ie , aducea deporta?ilor din Transnistria merinde ?i medicamente, ba chiar ob?inea repatrierea unora dintre ei. ^[30]

Propaganda antisemit? [ modificare | modificare surs? ]

In Romania, atat legionarii (pan? in ianuarie 1941), cat ?i guvernul Antonescu socotesc evreii ca fiind responsabili de corup?ia antebelic? ?i de criza economic?. Ca ?i romii, ei ii sunt prezenta?i popula?iei (prin pres?, prin ?tirile cinematografice dinaintea oric?rui film, prin radio ?i expozi?ii) ca fiind d?un?tori na?iunii ?i parazi?i, pentru a preg?ti opinia s? accepte ceea ce regimul denume?te ? cur??irea terenului ”.

?Iudeo-bol?evism” [ modificare | modificare surs? ]

Aceast? sec?iune este goal?. Pute?i ajuta prin completarea ei .

Holocaustul in Romania [ modificare | modificare surs? ]

?Solu?ia corect?” a permiterii popula?iei evreie?ti s? se refugieze din Romania a devenit inaplicabil? dup? luna decembrie 1941 , cand Alia?ii au declarat r?zboi Romaniei ?i au inceput s? considere evreii romani ca fiind ?cet??eni sau resortisan?i ai unui stat inamic”. ^[31] Din acel moment, nici ??rile neutre precum Turcia nu au mai acceptat s?-i primeasc?, astfel c? guvernul Antonescu a inceput deportarea evreilor spre Transnistria , inaugurand perioada cea mai crunt? din istoria evreilor din Romania . ^[32]

?Problema evreiasc?” ?i ?cur??irea terenului” [ modificare | modificare surs? ]

Aceast? sec?iune este goal?. Pute?i ajuta prin completarea ei .

Pogromul de la Bucure?ti [ modificare | modificare surs? ]

Astfel, din cauza ideologiei legionarilor, a luptei pentru putere dintre Legiune ?i Ion Antonescu ?i a puternicului sentiment antisemit, are loc in perioada 21-23 ianuarie 1941 Pogromul de la Bucure?ti (Rebeliunea legionar?). Legionarii pun st?panire pe diverse centre de securitate din Bucure?ti, in care se baricadeaz? inarma?i, iar pe 21 ianuarie incep s? atace cartierele ?i centrele evreie?ti.

In timpul Pogromului de la Bucure?ti, mai multe cartiere ?i centre evreie?ti au fost distruse, ?i mai multi evrei au fost b?tu?i, viola?i, uci?i, artesta?i etc. Majoritatea asasinatelor au avut loc in p?durea Jilava, unde intre 83 ?i 96 de cadavre au fost g?site. Un alt loc in care au fost asasina?i un num?r mare de evrei este Abatorul, unde in jur de 13 cadavre au fost descoperite, ag??ate in carligele de m?cel?rie ?i cu inscrip?ia ,,carne ka?er”. De asemenea, un num?r mare de evrei au fost ?inu?i prizonieri, b?tu?i, infometa?i; magazine, case, sinagogi au fost jefuite, distruse, arse.

Rebeliunea legionar? (Pogromul de la Bucure?ti) s-a terminat prin infrangerea legionarilor ?i inl?turarea lor de la putere. In total, in timpul Pogromului de la Bucure?ti au fost uci?i aproximativ 120 de evrei, au fost distruse aproximativ 1300 de cl?diri ?i au fost create pagube in valoare de aprox. 383 milioane lei. Dup? Rebeliunea legionar?, Horia Sima, ultimul comandant al G?rzii de Fier ?i vicepre?edintele Consiliului de Mini?trii, a incercat s? fug? din Romania ?i a ajuns internat intr-un lag?r de concentrare nazist.

Pogromul de la Dorohoi [ modificare | modificare surs? ]

Pe 1 iulie 1940 a fost declan?at Pogromul de la Dorohoi de c?tre militarii romani care se retr?geau din Her?a, cu ocazia inmormant?rii unui soldat roman de origine evreu. (victime: 100 evrei; au avut loc jafuri, violuri, violent? fizic? ?i verbal? etc.)

Pogromul de la Ia?i [ modificare | modificare surs? ]

Cateva zile dup? trecerea Prutului , un incident cu ni?te solda?i dezertori care tr?seser? intr-o patrul? a declan?at pogromul de la Ia?i in care 12.000 de evrei ie?eni, civili, au fost m?cel?ri?i sau inchi?i intr-un tren de marf? in care au murit de sete ?i foame. ^[33]

La data de 22 iunie 1941, Romania intr? in r?zboi al?turi de Germania nazist?, pentru a elibera teritoriile anexate de URSS in vara anului 1940. Pe 24 si 26 iunie 1941, Ia?iul a fost bombardat de avioanele sovietice, ?i pentru c? exista o puternic? credin?? c? evreii erau comuni?ti, au ap?rut zvonuri cum c? evreii au f?cut semne avioanelor sovietice unde s? arunce bombele ?i au tras in solda?i romani (s-au auzit focuri de arm? in ora?, dar nu s-au gasit semne sau gloan?e sau r?ni?i/mor?i).

In perioada 26 iunie- 6 iulie 1941, are loc Pogromul de la Ia?i. Acest eveniment nu a fost spontan, ci a fost preg?tit, avand 5 etape:

1. r?spandirea de zvonuri despre evrei (cum c? ei ar fi ar?tat unde sa fie aruncate bombele ?i c? au folosit arme de foc impotriva armatei romane)

2. aten?ionarea romanilor despre urm?toarele evenimente

3. cre?terea colabor?rii popula?iei cu for?elele de securitate

4. marcarea caselor cre?tine (punerea crucilor la intrarea in case ?i la geamuri)

5. incitarea popula?iei la crim?, jaf, viol (afi?e, chemare)

Incepand cu data de 26 iunie, au fost aresta?i evrei, acuza?i de jaf sau c? erau comuni?ti. Astfel, incepand cu data de 26 iunie ?i pan? pe data de 29 iunie, in curtea Chesturii Poli?iei au fost inghesui?i aproximativ cinci mii de evrei. Ace?tia au fost ?inu?i acolo cu for?a, b?tu?i, infometa?i ?i deshidrata?i. Cei care nu au murit din cauzele men?ionate anterior, au fost uci?i cand s-a deschis focul de arme asupra lor, dar din ,,fericire” au existat ?i supravie?uitori.

Pe str?zile Ia?iului, centre evreie?ti au fost distruse, magazine ?i case jefuite, evrei b?tu?i ?i uci?i de solda?i, legionari ?i/sau cet??eni romani. Au fost cazuri cand ne-evrei au incercat s? salveze evrei ?i au fost uci?i impreun? cu ace?tia.

Pe 29 iunie 1941, Mihai Antonescu, vicepre?edintele Consiliului de Mini?trii dup? plecarea lui Horia Sima, a dat ordin ca to?i evreii din Ia?i s? fie evacua?i, inclusiv supravie?uitorii cur?ii Chesturii Poli?iei, ?i du?i la gar?, unde au fost organizate dou? trenuri, supranumite ,, Trenurile mortii”.

Primul tren al mor?ii avea intre 33 ?i 39 de vagoane in care au fost inghesui?i intre 2.430 ?i 2.590 de evrei. In fiecare vagon se aflau intre 80 si 150 de evrei, unii r?ni?i grav sau muribunzi. Vagoanele de vite/marf? au fost inchise ermetic ?i ferestrele au fost blocate cu scanduri, f?cand respira?ia anevoioas?. Acest tren a p?r?sit Ia?iul pe 30 iunie 1941 ?i s-a indreptat spre C?l?ra?i. Durata c?l?toriei a fost de 7 zile, timp in care trenul a stat mai mult decat a mers, sau a mers cu cea mai mic? vitez? posibil?. In aceste 7 zile, trenul a parcurs ditan?a de 500 km. Din cand in cand, vagoanele erau golite de cadavre ?i ,,pasagerii” primeau apa in schimbul unor pre?uri foarte mari. De asemenea, au avut loc ?i jafuri. La C?l?ra?i au ajuns doar aproximativ 1.000 evrei care au fost interna?i intr-un lag?r imporvizat la C?l?ra?i, unde au fost pu?i la munc? for?at?.

Al doilea tren al mor?ii avea 18 vagoane, in care au fost inghesui?i aproximativ 1.900 de evrei, ultimul vagon fiind umplut cu 80 de cadavre. De la plecarea trenului pana la momentul sosirii lui la Podul Iloaiei au trecut 8 ore, chiar dac? distan?a era doar de 20 km. Condi?iile au fost atat de dure, incat din cei 1900 de evrei au supravie?uit doar aprox. 900.

Se estimeaz? c? in timpul Pogromului de la Ia?i au fost uci?i intre 13.868 ?i 14.850 de evrei. (trenurile: 4.430 ----- 1.909) Acest pogrom a reprezentat inceputul deport?rilor evreilor din Basarabia, Bucovina ?i Dorohoi.

Masacrul de la Odesa [ modificare | modificare surs? ]

Masacrul de la Odesa este cea mai mare crim? s?var?it? vreodat? de armata roman? . El a avut loc ?ase zile dup? intrarea trupelor romane in Odesa , in data de 22 octombrie 1941, in urma unui atentat al partizanilor sovietici care l-au ucis pe generalul Ion Glogojanu , comandant al ora?ului, impreun? cu al?i 40 de militari. ^[34] Succesorul lui Glogojanu, generalul Constantin Trestioreanu , a replicat spanzurand aproximativ 5.000 de persoane in ziua ?i noaptea urm?toare, de felinare ?i balcoane. Majoritatea celor spanzura?i au fost evrei, deoarece partizanii, care cuno?teau perfect canalizarea ora?ului, erau mult mai greu de prins.

La data de 23 octombrie, 19.000 de evrei au fost aresta?i pe cartiere ?i de?inu?i in hangare, biserici ?i s?li publice. Sute dintre ei, poate mii au fost impu?ca?i cu mitraliera apoi stropi?i cu benzin? ?i ar?i, iar in ziua urm?toare alte cateva mii au fost condu?i in afara ora?ului in ?an?urile defensive ?i acolo impu?ca?i cu mitraliera cate 40 sau 50 laolalt?, fiind acoperi?i cu p?mant pe m?sur? ce se pr?v?leau in ?an?uri. Inc? 5000 au fost inchi?i in trei depozite industriale mari, de asemenea impu?ca?i cu mitraliera, stropi?i cu benzin? ?i ar?i cu depozite cu tot. Num?rul total al victimelor este estimat a fi intre 15.000 ^[35] ?i 40.000 de evrei odeseni. ^[36]

Pe 1 noiembrie, 33.885 de evrei supravie?uitori (dintr-o comunitate ini?ial? de circa 50.000 inainte de r?zboi) au fost regrupa?i la apus de ora?, in cartierul Moldoveanca ?i in colhozurile ?i grajdurile din jurul Odesei ^[37] in vederea deport?rii in nordul Transnistriei. Majoritatea au murit de dizenterie, foame ?i frig in decursul lunii decembrie: Raul Hilberg afirm? c? in total m?celul de la Odesa ar fi cauzat aproximativ 100.000 de mor?i, la cei odeseni ad?ugandu-se mii de evrei basarabeni adu?i ?i ei la Moldoveanca (pe unde trecea calea ferat? Tighina–Odesa). ^[38] Intr-o scrisoare a mare?alului Antonescu din 19 octombrie 1941 c?tre fostul s?u coleg de liceu Wilhelm Filderman , ^[39] Conduc?torul statului se justific? astfel: ? La Odesa, evreii sunt cei care au insistat pentru ca trupele ruse?ti s? ne opun? o rezisten?? indarjit? ?i inutil?, numai ca s? ne aduc? nou? cat mai mari daune ”. ^[40]

Deportarea evreilor ?i romilor in Transnistria [ modificare | modificare surs? ]

Nu in limitele teritoriale ale Romaniei propriu-zise, unde se aplicau legile civile, au fost comise cele mai mari crime, ci in Transnistria , teritoriu sub administra?ie militar?, anexat formal de Romania. Crimele au fost comise din ordin, pe militarii ?ov?ielnici a?teptandu-i aspre pedepse, cum reiese clar din declara?iile mare?alului Antonescu. ^[41] Evreii care treceau Bugul meridional (limita r?s?ritean? a Transnistriei) fugind de Einsatzgrupele naziste, erau preda?i inapoi.

La numai o lun? dup? trecerea Prutului, 25.000 de evrei basarabeni fuseser? deja deporta?i in Transnistria, conform ordinelor date de mare?alul Antonescu privind ?cur??irea terenului”. In total, in cei trei ani cat a durat st?panirea romaneasc? in Transnistria, circa 160.000 de evrei din toat? ?ara, dar indeosebi bucovineni ?i basarabeni, au fost deporta?i in Transnistria in asemenea condi?ii, incat peste 25.000 au murit pe drum. Dintre cei ajun?i in via??, inc? o treime au mai murit la fa?a locului de frig, foame ?i boli (in special dizenterie ). ^[42] Jum?tate dintre cei 320.000 evrei bucovineni, dorohoieni ?i basarabeni au pierit in acest r?stimp, majoritatea in cele cincisprezece lag?re in care fuseser? regrupa?i, sub paz? militar?, ?i in care orice incident d?dea loc impu?c?rii in grup a de?inu?ilor implica?i sau b?nui?i (cele mai sinistre lag?re fiind Ahmetcetka, Bogdanivka, Domanivka ?i Peciora). ^[43]

In anii 1943 ?i 1944 (pan? in august), statul roman le impusese evreilor din restul ??rii obliga?ia de a asigura, in locul solda?ilor pleca?i pe front, munca de jos adic? terasamentul, cur??area str?zilor ?.a., in comunele ?i ora?ele unde locuiau; cei care nu se prezentau erau aresta?i ?i deporta?i in Transnistria (45.000 cazuri), dar exista posibilitatea de a pl?ti taxe pentru a fi scutit (26.000 cazuri). ^[44]

Lag?rul de concentrare Bogdanovca [ modificare | modificare surs? ]

Aceast? sec?iune este goal?. Pute?i ajuta prin completarea ei .

Lag?rul de concentrare Vapnearka [ modificare | modificare surs? ]

Aceast? sec?iune este goal?. Pute?i ajuta prin completarea ei .

Lag?rul de concentrare Pecera [ modificare | modificare surs? ]

Aceast? sec?iune este goal?. Pute?i ajuta prin completarea ei .

Holocaustul evreilor nord-transilv?neni [ modificare | modificare surs? ]

In Transilvania de nord , cedat? Ungariei, armata amiralului Horthy , ?i ?Baro?ii” (o organiza?ie antisemit?, al c?rei pre?edinte a fost Jozsef Haracsek) au ucis sau predat Germaniei naziste circa 120.000 de evrei care fuseser? cet??eni romani inainte de r?zboi, adic? 80% din popula?ia evreiasc? din acest teritoriu. In teritoriile cedate URSS -ului ( Bucovina de nord ?i in Basarabia ), autorit??ile sovietice i-au persecutat pe evrei ca sioni?ti, burghezi, iar cei dintre ei care erau negustori, avand magazine ?i case, precum ?i cei care fuseser? salaria?i ai statului roman, au fost inchi?i ?i deporta?i spre Kazakhstan ?i alte ?gulaguri” ca spioni pentru Romania, lachei ai ocupantului burghezo-mo?ieresc roman , sau exploatatori ai norodului .

Este adev?rat c? ≪ Yad Vashem ≫ a recenzat numai 139 de ≪  Drep?i intre popoare  ≫ (79 in Rep. Moldova ?i 60 in Romania ) ?i este logic: ≪ Yad Vashem ≫ era necunoscut in ??rile comuniste (1946–1990), majoritatea ≪ Drep?ilor ≫ murind f?r? s? fi aflat de existen?a sa, iar familiile salvate de ei ?i tr?ind in Israel sau in alte ≪  ??ri imperialiste  ≫ nu aveau cum s?-i mai g?seasc? pe binef?c?torii lor. Insu?i Iosif Goebbels scria in jurnalul s?u personal la data de 19 februarie 1941 c? ≪  Antonescu este la guvern cu sprijinul francmasonilor ?i du?manilor Germaniei iar sa?ii no?tri sunt prigoni?i: Reich-ul a f?cut atatea eforturi degeaba!  ≫. ^{[ necesit? citare ]}

Rezisten?? ?i refugiu [ modificare | modificare surs? ]

Incepand cu toamna anului 1940, sute de evrei, o parte din ei refugia?i din alte ??ri, pleac? in fiecare lun? spre Palestina , in mod ilegal, prin asocia?ia Aliyah condus? de Eugen Maisner ?i Samuel Leibovici, cu asentimentul guvernului Antonescu pentru care expulzarea este, in acel moment ?solu?ia corect? pentru rezolvarea problemei evreie?ti”. Desigur, respectivii trebuie s?-?i abandoneze toate bunurile ?i economiile statului roman. ^[45] Circa 80.000 de evrei au p?r?sit Romania pe parcursul unui an. Nu to?i au ajuns sau au r?mas in Palestina; unii aveau s? emigreze in final spre Statele Unite .

Romani ?Drep?i intre popoare” [ modificare | modificare surs? ]

In timpul Holocaustului, in Romania au fost ?i oameni care ?i-au riscat via?a ?i avutul in incercarea de a-i ajuta pe evrei. Aceste persoane au primit din partea Israelului - prin institutul Yad Vashem din Ierusalim , infiin?at in 1953 cu scopul de a cinsti memoria victimelor ?i eroilor din timpul Holocaustului - ?Cet??enia de Onoare” ?i titlul de ?Drep?i intre popoare”. Acest titlu a fost primit de 60 de romani, printre care Traian Popovici , Viorica Agarici , Constantin Karadja , episcopul Aron Marton ?i Regina mam? Elena . Pentru o list? intreag?, vede?i § Lista cet??enilor romani distin?i cu titlul ?Drept intre Popoare” .

• Avocatul Traian Popovici a fost primar al Cern?u?iului ?i a refuzat s? aplice o politic? discriminatorie, refuzand s? creeze un ghetou ?i, astfel, salvand de la deportare 20.000 de evrei. El a fost sprijinit de Regina mam? Elena si de Mitropolitul Bucovinei. A primit titlul postum, in anul 1989 .

• Viorica Agarici a fost pre?edinta Crucii Ro?ii Roman . Acesta s-a a?ezat pe ?ine la Roman ?i nu a l?sat trenul Ia?i-C?l?ra?i s? treac? pan? cand evreii nu au primit ingrijiri medicale ?i deceda?ii nu au fostr inmormanta?i. Regina Man? a sprijinit-o. Viorica Agarici a primit titlul ?Drept intre popoare”, iar pe ?aleea drep?ilor” de la Yad Vashem a fost plantat un copac in amintirea ei.

• Regina mam? Elena a apelat direct la Ion Antonescu pentru a nu deporta evreii din Cern?u?i, a trimis ajutor in Transnistria ?i a contribuit decisiv la intoarcerea evreilor acas? in 1942-1943. Acesta a primit de asemenea titlul ?Drept intre popoare”.
• Constantin Karadja a fost un diplomat roman care l-a convins in anul 1940 pe ministrul de Externe Mihai Antonescu s? nu aplice eticheta ?Evreu” pa?apoartelor acestora, astfel sporindu-le ?ansele s? tranziteze in siguran?? ?arile ostile. Pentru sus?inerea evreilor romani din afara grani?elor, a primit titlul postum, in anul 2005 . ^[46]
• Aron Marton , episcop romano-catolic al Arhidiecezei de Alba Iulia intre anii 1938 ?i 1980 , a fost unul dintre cei mai vocali contestatari ai politicilor antisemite din Transilvania ocupat? . In mai 1944, in ajunul expulz?rii evreilor din Cluj , episcopul a ?inut o slujb? la Biserica Sf. Mihail prin care a f?cut un apel credincio?ilor s? i?i apere vecinii evrei. A primit titlul postum in anul 1999 .

• 
  Traian Popovici
• 
  Bustul Vioric?i Agarici din Gara Roman
• 
  Regina mam? Elena
• 
  Prin?ul Constantin Karadja
• 
  Episcopul Aron Marton

Procesul criminalilor de r?zboi [ modificare | modificare surs? ]

Aceast? sec?iune este goal?. Pute?i ajuta prin completarea ei .

Via?a comunit??ilor evreie?ti [ modificare | modificare surs? ]

In timpul Holocaustului ^B [ modificare | modificare surs? ]

Munca obligatorie [ modificare | modificare surs? ]

Incepand cu decembrie 1940, b?rba?ii evrei, cu varste intre 18 ?i 50 de ani au fost exclu?i din armata roman? ?i supu?i la munc? silnic? prin pogramul de munc? de folos ob?tesc sau munc? de interes ob?tesc . Pentru a crea o diferen?iere intre munca de folos ob?tesc prestat? de tineretul de etnie roman? in scop civic sau patriotic ?i munca la care erau supu?i evreii, Legea din 21 iulie 1942 a introdus pentru evrei termenul de Munc? obligatorie. Deta?amentele de munc? obligatorie erau de regul? afiliate CFR ?i utilizate in munci grele precum construirea de linii ferate, drumuri ?i ?osele, pentru lucr?ri de executare a unor fortifica?ii sau pentru alte lucr?ri de interes militar. Cu toat? c?, in mod oficial, lucr?rile trebuiau efectuate doar de b?rba?i ap?i de munc?, de regul? studen?ii, elevii ?i b?tranii evrei erau obliga?i s? execute munc? agricol?, de desz?pezire sau de dezgropare a victimelor bombardamentelor anglo-americane. ^{[47] [48]}

Pentru a fi scuti?i de munca obligatorie, a fost stabilit un sistem arbitrar de taxe pe care evreii aveau posibilitatea s? le achite, ca un echivalent al muncii extenuante ?i distrug?toare. De?i aceast? facilitate exista din punct de vedere legal, a avut o valoare practic? nesemnificativ?, averile evreilor supu?i la munc? obligatorie fiind anterior confiscate de c?tre stat. ^[47]

Evreii ostatici [ modificare | modificare surs? ]

Ordinul clar ?i indubitabil al guvernului Antonescu c?tre autorit??ile romane - Poli?ii ?i Prefecturi - de a preg?ti liste de evrei: Se vor lua ostatici dintre conduc?torii cunoscu?i ai evreilor comuni?ti, rabini, hahami etc. care vor fi caza?i intr-o cl?dire aparte ?i in cazul cand se va produce vreun atac de rebeliune sau terorism din partea evreilor ?i legionarilor comuni?ti, ace?ti ostateci vor fi imediat impu?ca?i. V? rug?m a lua imediat m?suri pentru executarea prezentului ordin ?i se va prezenta lista ostaticilor ?i locul propus pentru ?inerea lor. D?m dispozi?ii ca cei r?ma?i s? fie imediat ridica?i ?i trimi?i sub escort? in localit??ile stabilite pentru internarea lor. Raporta?i imediat de executare.

La inceputul anului 1944, c?nd era deja clar c? r?zboiul este pierdut, Mihai Antonescu a organizat la Ministerul de Externe un birou special de ?tergere de urme cu o eficien?? inegal? in estomparea urmelor crimelor guvernului. Cantit??i uria?e de documente incriminatorii au disp?rut, sau au fost corectate . Surse edificatoare, notabile, mai pot fi g?site in arhivele autorit??ilor din provincie Prefectul Constan?ei , colonelul Buzincu organizeaz? activitatea cu evreii, ca r?spuns la solicit?rile generalului Antonescu. O adres? trimis? de ?eful biroului siguran?ei locale precizeaz?: Vi se inainteaz? mai jos in copie ordinul Prefecturii jude?ului Constan?a No. 3735/941 pentru intocmai executare. Raporta?i imediat de executare. Semnat: ?ef Birou Siguran??. Generalul Antonescu, cu ordinul No. 4599 ne aduce la cuno?tin?? urm?toarele:

? ?M.A.I. dispune prefecturilor din tar? s? nu mai elibereze autorizatii pentru vizitarea evacua?ilor afla?i in diferite lag?re (Tg.-Jiu ?i lag?re de munc?). Suntem informa?i c? Poli?iile ?i Prefectura Poli?iei Capitalei elibereaz? cu mult? u?urin?? autoriza?ii diferitelor persoane pentru vizitarea evacua?ilor din diferitele lag?re de munc?. Cum prin ordinul no. 4599/941 s-au dat dispozi?iuni categorice in ceea ce prive?te m?surile de ordine ?i siguran?? in situa?ia actual? fa?? de agita?iunile masei evreie?ti, suntem surprin?i cum se elibereaz? astfel de autoriza?ii, c?lcand, prin aceasta, dispozi?iunile date de minister stop. In viitor s? nu se mai elibereze autoriza?ii pentru vizitarea evacua?ilor din lag?rul Targu-Jiu, cat ?i pentru alte lag?re de munc?, decat pentru cazuri de for?? major? bine justificate. ?M.A.I. dispune prefecturilor din tar? s? nu mai elibereze autorizatii pentru vizitarea evacua?ilor afla?i in diferite lag?re (Tg.-Jiu ?i lag?re de munc?). Suntem informa?i c? Poli?iile ?i Prefectura Poli?iei Capitalei elibereaz? cu mult? u?urin?? autoriza?ii diferitelor persoane pentru vizitarea evacua?ilor din diferitele lag?re de munc?. Cum prin ordinul no. 4599/941 s-au dat dispozi?iuni categorice in ceea ce prive?te m?surile de ordine ?i siguran?? in situa?ia actual? fa?? de agita?iunile masei evreie?ti, suntem surprin?i cum se elibereaz? astfel de autoriza?ii, c?lcand, prin aceasta, dispozi?iunile date de minister stop. In viitor s? nu se mai elibereze autoriza?ii pentru vizitarea evacua?ilor din lag?rul Targu-Jiu, cat ?i pentru alte lag?re de munc?, decat pentru cazuri de for?? major? bine justificate.”?M.A.I. dispune prefecturilor din tar? s? nu mai elibereze autorizatii pentru vizitarea evacua?ilor afla?i in diferite lag?re (Tg.-Jiu ?i lag?re de munc?). Suntem informa?i c? Poli?iile ?i Prefectura Poli?iei Capitalei elibereaz? cu mult? u?urin?? autoriza?ii diferitelor persoane pentru vizitarea evacua?ilor din diferitele lag?re de munc?. Cum prin ordinul no. 4599/941 s-au dat dispozi?iuni categorice in ceea ce prive?te m?surile de ordine ?i siguran?? in situa?ia actual? fa?? de agita?iunile masei evreie?ti, suntem surprin?i cum se elibereaz? astfel de autoriza?ii, c?lcand, prin aceasta, dispozi?iunile date de minister stop. In viitor s? nu se mai elibereze autoriza?ii pentru vizitarea evacua?ilor din lag?rul Targu-Jiu, cat ?i pentru alte lag?re de munc?, decat pentru cazuri de for?? major? bine justificate.”?Sovietele urm?resc s? produc? acte de sabotaj, dezordine ?i agresiune in spatele frontului. In acest scop lanseaz? din avioane spioni ?i agen?i terori?ti arma?i ?i adesea imbr?ca?i in haine de femei. Ace?ti agen?i inamici iau contact cu agen?ii comuni?ti din ?ar? ?i cu popula?ia evreiasc? comunist? organizand acte de sabotaj, terorism ?i agresiune. Pentru curmarea astfel de lucruri, Dl General Antonescu ordon?: Evreii b?rba?i de la 18 la 60 de ani s? fie aduna?i ?i pu?i sub paz?, pentru a se sanc?iona imediat orice incercare de tulburare. Se vor lua m?suri de paz? intens? la locurile unde evreii sunt stran?i in lag?re (Ciob?ni?a, Osmancea, Mereni). De la orele 20 pan? la ora ?apte diminea?a circula?ia evreilor va fi oprit? ?i in satele unde sunt concentra?i. Se vor lua ostatici dintre conduc?torii cunoscu?i ai evreilor comuni?ti, rabini, hahami etc. care vor fi caza?i intr-o cl?dire aparte ?i in cazul cand se va produce vreun atac de rebeliune sau terorism din partea evreilor ?i legionarilor comuni?ti, ace?ti ostateci vor fi imediat impu?ca?i. V? rug?m a lua imediat m?suri pentru executarea prezentului ordin ?i se va prezenta lista ostaticilor ?i locul propus pentru ?inerea lor. D?m dispozi?ii ca cei r?ma?i s? fie imediat ridica?i ?i trimi?i sub escort? in localit??ile stabilite pentru internarea lor. Raporta?i imediat de executare. Prefect, colonel Buzincu. ^{[49] [50]} ”

Sau, Ordinul Ministrului de Interne nr. 5328 din 11 iulie 1941 adresat prefec?ilor preciza:

? ?M.A.l. dispune prefecturilor din tar? s? nu mai elibereze autorizatii pentru vizitarea evacua?ilor afla?i in diferite lag?re (Tg.-Jiu ?i lag?re de munc?). Suntem informa?i c? Poli?iile ?i Prefectura Poli?iei Capitalei elibereaz? cu mult? u?urin?? autoriza?ii diferitelor persoane pentru vizitarea evacua?ilor din diferitele lag?re de munc?. Cum prin ordinul no. 4599/941 s-au dat dispozi?iuni categorice in ceea ce prive?te m?surile de ordine ?i siguran?? in situa?ia actual? fa?? de agita?iunile masei evreie?ti, suntem surprin?i cum se elibereaz? astfel de autoriza?ii, c?lcand, prin aceasta, dispozi?iunile date de minister stop. In viitor s? nu se mai elibereze autoriza?ii pentru vizitarea evacua?ilor din lag?rul Targu-Jiu, cat ?i pentru alte lag?re de munc?, decat pentru cazuri de for?? major? bine justificate. ^[51] . ^[52] ”

Dup? 23 august 1944 [ modificare | modificare surs? ]

Prin lovitura de stat din 23 august 1944 Romania trece de partea Alia?ilor declarand r?zboi Puterilor Axei . Guvernul generalului Constantin S?n?tescu desfiin?eaz? toate m?surile ?i legile impotriva evreilor, dar haosul domnind in ?ar?, ocupat? de Armata Ro?ie care continua s? se socoteasc? in teritoriu inamic, chiar ?i dup? 12 septembrie cand s-a semnat armisti?iul, nu le-a permis multor dintre evreii deporta?i in Transnistria s?-?i reocupe domiciliile, cel mai adesea jefuite sau ocupate de al?i refugia?i. ^[53]

Evreii prezen?i in conducerea Partidului Comunist , care preia puterea la data de 6 martie 1945, precum Ana Pauker sau Iosif Chi?inevschi , nu s-au preocupat de popula?ia evreiasc? in general, nici de soarta refugia?ilor, ci excluziv de interesele lor de stalini?ti carieri?ti, iar cei care, inchipuindu-?i c? pot ob?ine de la ei ajutoare sau dreptate, revendicandu-se ca evrei, au fost acuza?i c? ar fi na?ionali?ti mici-burghezi sau mai r?u, cosmopoli?i f?r? con?tiin?? de clas? . Unii ajung astfel in lag?rele din B?r?gan . ^[53]

Istoriografia Holocaustului [ modificare | modificare surs? ]

Elie Wiesel rezuma astfel situa?ia: ?Dintre to?i alia?ii Germaniei naziste, Fran?a Vichyst? ?i Romania sunt cei care aveau cele mai importante comunit??i evreie?ti ?i cei care au pus la cale propria lor politic? de exterminare, astfel c? poart? r?spunderea cea mai mare, dup? ins??i Germania, pentru moartea evreilor europeni... Ia?i , Odesa , Bogdanivka, Domanivka, Peciora de exemplu sunt printre cele mai hidoase m?celuri comise contra evreilor in decursul Holocaustului . Statul roman a s?var?it ?i el un genocid impotriva evreilor. Faptul c? nu i-a exterminat pe to?i nu trebuie s? ascund? aceast? realitate.” ^[54]

Exist? trei interpret?ri ale Holocaustului din Romania. To?i autorii descriu acelea?i crude fapte, dar cei care le-au tr?it ei-in?i?i, precum Matatias Carp , ^[55] Marius Mircu sau Raul Rubsel le in?eleg ca o parantez? monstruoas? de bestialitate in istoria poporului roman provocat? de circumstan?ele r?zboiului, dar str?in? de caracterul obi?nuit al acestui popor. ^[56] In schimb, cei care nu au tr?it ei-in?i?i urgia, unii afirm? c? ≪ Istoria Romaniei moderne nu poate fi in?eleas? f?r? antisemitism ≫ ^[57] , in acord prin aceasta cu Mi?carea Legionar? . Istoricul Neagu Djuvara , m?rturisind c? el insu?i a fost influen?at de ideile antisemite in tinere?e, a explicat c? bestialitatea nu face parte din identitatea nici-unui popor in particular, ea ie?ind la iveal? oriunde dispare democra?ia ?i oriunde o ideologie totalitar? justific? folosirea violen?ei ca mijloc de rezolvare a problemelor politice: in Romania , violen?a criminal? ini?ial dezl?n?uit? impotriva Evreilor a lovit ulterior, pan? la 22 decembrie 1989, majoritatea poporului roman. ^[58] Tot el estima c? ipoteza ≪ parantezei monstruoase ≫ duce la poc?in?? ?i imp?care suscitand groaz? ?i mil? fa?? de victime la tinerele genera?ii, astfel incitate s? aib? grij? s? nu se mai intample niciodat? asemenea crime, pe cand ipoteza ≪ Romaniei moderne nedesp?r?it? de antisemitism ≫ duce la intre?inerea ?i chiar la reapari?ia antisemitismului, culpabilizand tinerele genera?ii care, sim?indu-se acuzate de sentimente monstruoase prin simplul fapt c? apar?in poporului roman, sunt incitate s? se simt? potrivnice acuzatorilor sau chiar s? ia partea c?l?ilor.

Multe fapte infirm? ipoteza ≪ Romaniei moderne nedesp?r?it? de antisemitism ≫. Intre iunie 1941 ?i august 1944, aproape 86.000 de militari au fost condamna?i pentru c? au refuzat s? execute ordine privind m?celul evreilor sau altor civili ^[59] ?i dou? divizii, denumite ≪Tudor Vladimirescu≫ ?i ≪Horia-Clo?ca-Cri?an≫ au comb?tut de partea Alia?ilor in cadrul for?elor sovietice; nu to?i ace?ti solda?i erau evrei sau comuni?ti, iar poporul roman nu poate fi imp?r?it doar in "antisemi?i" ?i "comuni?ti".

Consolidandu-se, regimul comunist promoveaz? cultura yiddish ?i muzica klezmer , dar excluziv in cadrul proletcultismului oficial, pentru a prosl?vi Partidul ?i conduc?torii s?i. A ap?rut astfel un folclor evreiesc ?socialist” care, aidoma folclorului romanilor , sa?ilor sau maghiarilor , nu reu?ea s? ascund? in?bu?irea intelectual? ?i economic? a majorit??ii cet??enilor ??rii, evrei sau nu. Astfel, ca ?i sa?ii, grecii sau turcii, evreii din Romania au p?r?sit masiv ?ara, emigrand spre statul care accepta s? pl?teasc? pentru ei, anume Israelul . Astfel, dispare treptat iudaismul romanesc, care mai d?inuie?te numai in Israel unde exist? inc? ziare ?i restaurante romane?ti, precum ?i asocia?ii ale evreilor veni?i din Romania. ^{[ necesit? citare ]}

Holocaustul in Romania postbelic? [ modificare | modificare surs? ]

Aceast? sec?iune este goal?. Pute?i ajuta prin completarea ei .

Cronologia Holocaustului in Romania [ modificare | modificare surs? ]

Aceast? sec?iune este goal?. Pute?i ajuta prin completarea ei .

Note de completare [ modificare | modificare surs? ]

• ^[B] O bun? parte din sursele citate in sub-capitolele Munca obligatorie ?i Evreii ostatici au fost culese, fil? cu fil?, din arhivele peri-danubiene - intre Constan?a ?i Br?ila - de destoinicul, sarguinciosul Colonel (r) Lucian ?ugui ?i publicate - temporar - in blogul: ^[60] , unde respectivul a publicat in facsimile ?i importantul document ?TABEL NOMINAL” care cuprinde numele, varsta ?i alte date personale a zeci de evrei de?inu?i in lag?rul Camancea ?i zilele de cazn? petrcute acolo. Scripta manet .

Note bibliografice [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Carp, Matatias.  
• Carp, Matatias.  
• Carp, Matatias.  
• en Nagy-Talavera, Nicholas.  
• en Braham, Randolph.  
• fr Iancu, Carol.  
• de Hausleitner, Marianne; Mihok, Brigitte; Wetzel, Juliane.  
• Wiesel, Elie.  
• de Heinen, Armin.  
• Deletant, Dennis.  
• en Vladimir, Solonari.  
• en Ancel, Jean.  
• en Dumitru, Diana.  
• en Dumitru, Diana.  
• ?apiro, Paul.  
• Ioanid, Radu.  
• en Harward, Grant.  

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Holocaust
• Holocaustul evreilor transilv?neni
• Holocaustul Romilor
• Istoria evreilor din Romania
• Mi?carea Legionar?
• Raportul Elie Wiesel
• Tragedia navei Struma
• Scriitori evrei interzi?i in Romania sub regimul Antonescu

Personalit??i [ modificare | modificare surs? ]

• Ion Antonescu
• Eva Heyman
• Traian Popovici
• Wilhelm Filderman
• Regina Mam? Elena
• Viorica Agarici
• Mihai Antonescu
• Horia Sima
• Adolf Hitler
• Elie Wiesel

Holocaustul in Romania dup? loca?ie [ modificare | modificare surs? ]

• Pogromul de la Bucure?ti
• Pogromul de la Dorohoi
• Pogromul de la Ia?i
• Masacrul de la Odesa
• Lag?rul de concentrare Bogdanovca
• Lag?rul de concentrare Vapnearka
• Lag?rul de concentrare Pecera

In cultura popular?

• Trenul vie?ii , film de Radu Mih?ileanu

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• fr Cartea Neagra: l'horreur est roumaine , video, akadem.org
• en The report of the International Commission on the Holocaust in Romania was submitted to President Ion Iliescu in Bucharest on 11 noiembrie 2004 , yadvashem.org
• MARCU ROZEN, HOLOCAUST SUB GUVERNAREA ANTONESCU Arhivat in 15 martie 2014 , la Wayback Machine ., survivors-romania.org
• Holocaustul in Romania , pag. 86-135, presidency.ro