| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Helicobacter pylori
este o
bacterie
care infecteaz? mucoasa
stomacului
?i a
duodenului
. Denumirea ei provine de la forma de helix, form? care se pare c? este responsabil? de adaptabilitatea ?i capacitatea de infectare in mediul puternic acid de la nivelul stomacului.
[1]
Mai mult de 60% din popula?ia globului au
H. pylori
in partea superioar? a tractului lor gastrointestinal.
[2]
Infec?ia este mai r?spandit? in ??rile in curs de dezvoltare decat in Occident.
[3]
De?i identificat? inc? din anul 1875 de savan?i germani, care nu o pot cre?te in condi?ii de laborator, primul care o studiaz? mai in am?nunt este doctorul
Giulio Bizzozero
, pentru ca in anul 1889 profesorul
Walery Jaworski
(
Universitatea Jagellon?
din
Cracovia
), care studia sedimentele rezultate in urma sp?l?turilor gastrice, s? identifice aceste bacterii cu form? caracteristic? de helix (pe care le nume?te
Vibrio rugula
), ca fiind responsabile de patogenitatea afec?iunilor gastrice. Observa?iile sale r?man in mare parte necunoscute pin? in anii 1980, ani in care patologul australian Robin Warren (1979) ?i Barry Marshall (1981), reu?esc s? izoleze bacteria de la nivelul stomacului ?i, mai mult, s? o cultive in medii de cultur? adecvate. Tot ei sunt cei care incrimineaz? bacteria ca fiind r?spunz?toare de infec?iile gastrice.
[4]
Mucoasa gastric? este bine protejat? impotriva infec?iilor bacteriene.
Helicobacter pylori
este bine adaptat la aceast? ni?? ecologic?, avand caractere unice, care ii permit intrarea in mucus, ata?area la celulele epiteliale, evitarea r?spunsului imun ?i, in consecin??, colonizarea persistent? ?i transmiterea.
Dup? ce este ingerat?, bacteria trebuie s? eludeze activitatea bactericid? a con?inutului gastric ?i s? p?trund? in stratul mucos. Produc?ia de ureaz? ?i motilitatea sunt esen?iale pentru acest prim pas al infec?iei. Ureaza hidrolizeaz? ureea in dioxid de carbon ?i amoniac, permi?and
Helicobacter pylori
s? supravie?uiasc? in mediul acid. Activitatea enzimatic? este reglat? de un canal unic pH dependent, care se deschide la pH sc?zut ?i blocheaz? influxul de uree la pH neutru. Motilitatea este esen?ial? pentru colonizare.
Tulpinile de
Helicobacter pylori
au virulen?? variat? ?i o ampl? diversitate genomic?, dar majoritatea pot fi subclasificate in raport cu expresia toxinei vacuolizante VacA ?i citotoxinei asociate CagA in 2 fenotipuri: I (VacA+, CagA+) ?i II (VacA-, CagA-). Tulpinile tip I induc un r?spuns inflamator gastric mai intens ?i se asociaz? mai frecvent cu
ulcerul
,
cancerul
gastric ?i limfomul MALT.
Helicobacter pylori
determin? o inflama?ie continu? a mucoasei gastrice la toate persoanele infectate. Acest r?spuns inflamator const? ini?ial in recrutarea neutrofilelor, urmate de limfocitele T ?i B, plasmocite ?i macrofage, cu alterarea stratului epitelial. Cum
H. pylori
rareori invadeaz? mucoasa gastric?, r?spunsul gazdei este ini?iat de ata?area bacteriei la celulele epiteliale. Agentul patogen se poate lega la moleculele complexului major de histocompatibilitate MHC de clasa a II-a la suprafa?a celulelor epiteliale gastrice, inducandu-le apoptoza. Ureaza produs? de
H. pylori
poate contribui la extravazarea ?i
chemotactismul
neutrofilelor.
Infec?ia cu
H. pylori
induce un r?spuns imun umoral sistemic ?i al mucoasei gastrice destul de sus?inut. Aceast? produc?ie de anticorpi nu duce la eradicarea infec?iei, dar poate contribui la alterarea tisular?. Unii pacien?i infecta?i cu aceast? bacterie au un r?spuns autoimun impotriva ATP-azei H/K din celulele parietale gastrice, care se coreleaz? cu atrofia corpului gastric.
Expunerea persistent? a mucoasei gastrice la
H. pylori
determin? deci apari?ia unui r?spuns imunologic specific, mediat printr-o bogat? mixtur? de citokine. IL-12 este o citokin? produs? indeosebi de fagocite (neutrofile, monocite, macrofage) ca r?spuns la bacterii. Ea stimuleaz? producerea de g-interferon, favorizeaz? activitatea citotoxic? a celulelor NK (natural killer) ?i diferen?ierea limfocitelor T helper din subsetul Thl. Acestea elibereaz? IL-2 ?i g-interferon determinand un r?spuns proinflamator, iar Th2 activeaz? r?spunsul imun umoral (imunoglobulina G, imunoglobulina A mucosal?) prin IL-4, IL-5 ?i IL-6. In infec?ia cronic? cu
H. pylori
domin? r?spunsul imun de tip Thl.
- Descoperirea
H. pylori
ca agent cauzator al bolii ulceroase a revolu?ionat puterea de in?elegere a tratamentului medical.
- Terapia anti
H. pylori
a diminuat foarte mult recidivele.
- Eradicarea acestei bacterii gr?be?te vindecarea ?i reduce riscul de recuren?? sau hemoragii la pacien?ii cu ulcer gastric sau duodenal.
Teste pentru identificarea
Helicobacter pylori
[
modificare
|
modificare surs?
]
E?antionul de sange este recoltat de la nivelul unei vene periferice a bra?ului. O band? elastic? este strans? in jurul bra?ului. Pacientul poate avea senza?ia de presiune la nivelul bra?ului. In momentul introducerii acului in ven? unii pacien?i nu simt nimic, al?ii simt o pi?c?tur? sau o in?ep?tur? u?oar?.
Acest test nu produce disconfort pacientului.
Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale
[
modificare
|
modificare surs?
]
Colectarea mostrei de materii fecale nu produce disconfort. In cazul in care colectarea se face de c?tre personal calificat (?i nu de pacient), introducerea tamponului la nivelul ampulei rectale poate provoca senza?ie de presiune sau disconfort local.
Pacientul poate sim?i o in?ep?tur? scurt?, ascu?it? asem?n?toare cu cea a unei injec?ii atunci cand acul este introdus intravenos. Anestezia local? (la nivelul faringelui) cu spray poate determina apari?ia unui gust u?or amar, iar pacientul va sim?i senza?ie de amor?eal? ?i tumefiere la nivelul limbii ?i faringelui. Unii pacien?i relateaz? c? au avut senza?ia c? nu pot respira atunci cand tubul endoscopului este introdus pe gur?, dar aceasta este o fals? senza?ie produs? de anestezia local?. Exist? intotdeauna suficient spa?iu pentru respira?ie in jurul tubului din regiunea gurii ?i faringelui. Se recomand? respira?ii rare ?i profunde.
De asemenea mai pot ap?rea senza?ie de grea??, balonare sau dureri abdominale in timpul mi?c?rii endoscopului. De?i pacientul nu poate vorbi in timpul procedurii deoarece are un tub introdus de-a lungul faringelui, el va putea comunica cu medicul specialist. In cazul in care disconfortul este sever, se recomand? aten?ionarea medicului prin semne stabilite de la inceput sau printr-un semn u?or pe man?.
Medicamentele care se administreaz? intravenos inainte de inceperea procedurii pot cauza somnolen??. Alte efecte adverse care pot ap?rea includ dificult??i de vorbire, uscarea gurii, vedere ince?o?at?, c?derea pleoapelor, simptome care pot persista cateva ore dup? efectuarea testului. De asemenea, pacientul nu i?i poate aminti ce s-a intamplat in timpul testului.
Riscurile ?i complica?iile testelor de identificare a
Helicobacter pylori
[
modificare
|
modificare surs?
]
Nu exist? riscuri majore in cazul recolt?rii unei probe de sange:
- poate ap?rea o mic? van?taie la locul punc?iei; acest lucru poate fi prevenit prin aplicarea unei presiuni pe zona respectiv? timp de cateva minute
- in cazuri rare, vena de la nivelul c?reia a avut loc recoltarea poate deveni umflat?; aceast? afec?iune se nume?te flebita; in acest caz se recomand? aplicarea de comprese umede de cateva ori pe zi
- sangerare de la nivelul punc?iei poate fi o complica?ie in cazul persoanelor care prezint? tulbur?ri de coagulare; o serie de medicamente ca Aspirina, Warfarina ?i altele, pot provoca tulbur?ri de coagulare; de aceea se recomand? informarea medicului specialist dac? pacientul ia medicamente anticoagulante sau prezint? tulbur?ri de coagulare.
Nu exist? riscuri in cazul practic?rii acestui test. In cazul folosirii carbonului radioactiv, gradul radioactivit??ii este comparativ cu cel la care suntem expu?i in fiecare zi de c?tre radia?iile ultraviolete.
Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale
[
modificare
|
modificare surs?
]
Acest test nu prezint? riscuri sau complica?ii. Cu toate acestea, se recomand? sp?larea mainilor dup? recoltarea mostrei, pentru evitarea r?spandirii infec?iei.
Exist? un risc foarte mic de a g?uri peretele esofagului, stomacului sau duodenului in timpul efectu?rii endoscopiei pentru recoltarea mostrei de perete gastric. De asemenea poate ap?rea sangerare la nivelul locului punc?iei. Cu toate acestea, sangerarea se opre?te f?r? tratament.
Dup? efectuarea endoscopiei poate ap?rea senza?ia de vom? sau de balonare. De asemenea mai poate ap?rea senza?ia de gat iritat, uscat, r?gu?eal? u?oar? sau u?oar? inflama?ie a faringelui; aceste simptome pot dura cateva zile; pot fi utile pastilele pentru gat sau gargara cu ap? cald? ?i u?or s?rat?; se interzice consumul de alcool dup? efectuarea testului.
Se recomand? contactarea medicului dac?:
- apare hematemeza (v?rs?tur? cu sange) sau melena (scaun cu sange, lucios, negru ca p?cura)
- apar probleme la inghi?ire sau de vorbire
- apare scurtarea respira?iei sau b?t?i cardiace accentuate
- apare durere abdominal? sau cardic? a c?rei intensitate cre?te
- apare durere de gat sau de um?r
- apare febra.
Testul pentru
Helicobacter pylori
este efectuat pentru:
- a determina dac? infec?ia cu
H. pylori
este cea care produce ulcer sau inflama?ia mucoasei gastrice (gastrita)
- a stabili dac? tratamentul pentru
H. pylori
a fost efectuat cu succes.
Mastic gum (capsule continand extract din rasina arborelui de mastic), Goldenseal, probiotice
Ghimbir
[5]
[6]
, Broccoli
[7]
, Ulei de M?sline
[8]
(presat la rece)