Haifa, 1925 - 1937
Haifa
(
ebraic?
??????
,
?eifa
(
ajutor
·
info
)
, in ebraica familiar? ?Haifa”;
arab?
???????
,
?ayf?
(
ajutor
·
info
)
, in graiul arab local ?Hefa”) este un ora? din
Israel
, al treilea ca m?rime, ?i unul din cele dou? mari
porturi
comerciale ale acestui stat (al?turi de
Ashdod
) Este principala metropol? urban? din nordul Israelului, capitala districtului cu acela?i nume. Popula?ia lui num?r?
268,115 locuitori (2010).
Topografia Haifei este variat?, ora?ul intinzandu-se in zone de
?es
de-a lungul
M?rii Mediterane
(o parte dintre acestea desecate pe socoteala m?rii), pe versantele de nord ?i de vest ale
Muntelui Carmel
, cat ?i pe arii intinse de pe culmile acestui munte.
Haifa este un port cu o istorie indelungat?, prima lui men?iune in documente datand din
secolul al III-lea
dinaintea erei cre?tine. Al?turi de
A?dod
?i
Eilat
este unul din principalele porturi ale Israelului. In Haifa antic? locuia o popula?ie amestecat?, evrei impreun? cu alte popoare. In
Evul Mediu
, Haifa se prezenta ca un mic port, ap?rat din toate p?r?ile.
Haifa modern? a fost fondat? in anul
1761
, cand domnitorul autonom arab al
Galileei
,
Dahar Al-Omar
, a distrus vechiul ora? ?i l-a recl?dit in partea apropiat? de mare. In
secolul al XVIII-lea
?i
al XIX-lea
, ora?ul a c?zut prad? pira?ilor, fapt ce a cauzat cl?direa a dou? mari forturi la intrarea in
port
. Cu timpul, forturile au fost distruse, ap?rand in prezent doar ca simbol al ora?ului. In secolul al XIX-lea, ora?ul a devenit mai mare ?i mai important ?i datorit? contribu?iei comunit??ii luterane a
Templierilor
germani. In secolul al XX-lea, aici a ajuns calea ferat? ce pornea de la
Mecca
?i care a fost continuat? pan? la
Damasc
?i
Beirut
, in nord, ?i
Cairo
, in sud.
Inceputurile a?ez?rii ?i sursa precis? a numelui s?u nu este cunoscut?. Ea nu este men?ionat? in
Vechiul Testament
, dar in schimb, figureaz? in
Talmudul babilonean
(Heifa, Hefa "????", "????", "???" Bava Batra 12, 1). Asupra semnifica?iei denumirii exist? mai multe ipoteze
etimologice
: r?d?cina ebraic? ?.?.?. ?h f h” insemnand ?a acoperi, a ascunde”, poate referitoare la Muntele Carmel care acoper? ora?ul; ori cuvantul ebraic hof ??? ???rm” sau cuvintele ?hof yafe” ??? ??? ???rm frumos”.
Cre?tinii, in vremea
cruciadelor
, au legat numele ora?ului de cel al marelui preot din timpul lui
Iisus
,
Caiafa
(?????, sau ????, vezi
Evanghelia dup? Luca
3,2) sau chiar de numele arameic ini?ial al apostolului Petru - Kefa (???). In diverse limbi europene numele ora?ului era mult? vreme cunoscut in translitera?ii latine diverse: valonul Jean Zuallart (Giovanni Zuallardo) in
1586
scria Ha'ipha ?i alteori Caface, la inceputul secolului al XIX-lea orientalistul ?i c?l?torul german Ulrich Jasper Seetzen scria c? in vremea "francilor" (a crucia?ilor) s-ar fi numit Caifas, scriitorul englez James Silk Buckingham in cartea sa de c?l?torii in ?ara Sfant? din
1815
scria Caipha, iar preotul William John Woodcock care a vizitat ?ara in
1848
scria la fel Caypha.
La inceputul secolului al XX-lea, Gottlieb Schumacher a propus ortografia latin? unic? Haifa, care se potrive?te cu pronun?ia arab? ??????? ?i cu cea greac? Χ?ιφα. Ea a fost adoptat? mai intai de locuitorii coloniei germane din ora? ?i apoi s-a generalizat.
Inceputurile a?ez?rii se pierd in negura veacurilor. O parte din cercet?tori sunt de p?rere c? o localitate cu numele de Haifa a existat inc? in timpul domina?iei
Per?ilor
Ahemenizi
.
Alte studii indic? mai degrab? secolele I-II-lea al erei cre?tine.
Haifa este men?ionat? in Talmud in secolul al III-lea ?i in scrierile
apostolilor
cre?tinismului
. In acea vreme era o a?ezare mic? situat? intre cartierele Bat Galim ?i Moshava Germanit din zilele noastre, loc cunoscut ca ?Haifa cea veche” (in arab? ?Haifa al Atika”).
A?ezarea oamenilor in zona Haifei a inceput inc? in
Epoca Bronzului Tarziu
. La Tell Abu Huam, in zona golfului Haifa, s-au g?sit ruinele unui ora? care a servit drept port incepand din secolul al XV-lea i.e.n. ?i pan? in perioada
elenistic?
. De cealalt? parte a Haifei se afl? colina Tel Shikmona, unde s-au g?sit ruinele unui alt ora?, care a existat, chiar dac? nu in mod continuu, incepand din secolul al XIV-lea i.e.n. ?i pan? in secolul al VII-lea. La Khirbet Kastra s-au g?sit ?i urmele unui ora? din
epoca bizantin?
?i din epoca arab? timpurie.
Evenimente petrecute in aceast? zon? sunt men?ionate in documente scrise datand din secolul al III-lea i.e.n
Dou? locuri din regiunea Haifei sunt legate de tradi?ii evreie?ti antice despre intampl?ri localizate prin secolul al IX-lea i.e.n.in vremea regatului antic Israel. Unul este Grota prorocului
Ilie
(Mearat Eliyahu) aflat? in apropierea actualului cartier Kiryat Eliezer din vestul ora?ului . Cel?lalt este locul numit in arab? ?Muhraka”, unde se crede c? a avut loc confruntarea de pe Muntele Carmel dintre prorocul Ilie ?i prorocii zeului
canaanean
Baal
.
In vremea celui de
al Doilea Templu
?i in perioada ocupa?iei
romane
, Haifa era cunoscut? ca un ora? cu popula?ie mixt?, unde al?turi de evrei sau iudei locuiau ?i alte etnii ?i comunit??i religioase. Romanii au creat la periferia sa un cartier fortificat
samaritean
numit Castrum Samaritanorum, ca un fel de contrapondere la prezen?a evreilor. S-a p?strat amintirea a mai multor inv??a?i evrei precum Iosif din Haifa (Yosef Haheifani), asistentul lui Rabi
Yehuda Hanassi
?i inv??atul amora Avdimi din Haifa (Avdimi deman Heifa), al c?rui presupus mormant se g?se?te pe Dereh Heifa in apropierea jonc?iunii cu Dereh Haatzmaut.
De la sfar?itul perioadei bizantine - in secolul al VII-lean - ?i pan? la finele anului 1000 nu exist? nici o informa?ie despre Haifa.In anii
614
-
628
regiunea a fost cucerit? de persani, reluat? de bizantini, apoi cucerit? de arabi in
636
.
La inceputul secolului al XI-lea localitatea este amintit? in c?r?ile unor c?l?tori care povestesc despre existen?a unor ateliere de construit
cor?bii
.
In perioada domina?iei
califilor din Bagdad
st?panirea arab? a predat localitatea in administra?ia evreilor in schimbul unui impozit anual. Comunitatea evreiasc? din Haifa se bucura atunci de o bun? reputa?ie. Prin anul
1084
Rabbi Eliyahu ben Shlomo Hacohen, conduc?torul ie?ivei Eretz Israel a convocat la Haifa o adunare a inv?ta?ilor ?gheonim” de pe tot cuprinsul Palestinei (?ara lui Israel)
O vreme indelungat? via?a economic? a or??elului s-a bazat pe micul s?u port, mai pu?in insemnat decat porturile care func?ionau la
Acra
?i la
Botzra
.
In iulie 1100 zidurile Haifei, care era a?ezat? in acea vreme in locul unde se afla cartierul Bat Galim din zilele noastre, au fost atacate de
crucia?i
. Istoricul Bentzion Dinur aminte?te de faptul c? ora?ul era populat pe atunci de evrei, doar garnizoana fiind musulman?. Crucia?ii, care atacaser? pe mare ?i pe uscat au fost respin?i la inceput de ap?r?torii evrei ai cet??ii. Cele 200 de ambarca?ii cruciate fuseser? furnizate de
Republica Vene?ian?
. Locuitorii evrei s-au al?turat micii garnizoane
fatimide
?i au rezistat cu curaj asediatorilor. Dup? un r?gaz, atacatorii s-au intors cu for?e int?rite ?i dup? 27 zile de asediu au izbutit s? cucereasc? ora?ul, numit de ei Castellum Caiphas.
O parte din locuitorii evrei au fugit spre
Cezareea
?i Acra, dar cei care nu au apucat s? plece, au fost m?cel?ri?i de c?tre crucia?i.
Istoricul Binyamin Zeev Keidar remarca faptul ca ap?rarea Haifei in asediul de c?tre crucia?i a fost ultimul fapt de arme ale unor unit??i de lupt?tori evrei pe p?mantul Palestinei pan? la Legiunea evreiasc? recrutat? de britanici in
Primul R?zboi Mondial
.
Dup? cucerirea Haifei de c?tre crucia?i popula?ia a?ez?rii a fost mai cu seam? cre?tin? ?i musulman?. Crucia?ii au ref?cut zidurile cet??ii, dar atelierele navale nu au mai fost repuse in func?ie. Prin anul
1187
Haifa a c?zut in st?panirea lui
Saladin
, sub protec?ia c?ruia mul?i evrei s-au reintors in ora? ?i au reintemeiat o comunitate prosper?. In anul 1265 Haifa a fost cucerit? de
Baybars I
, inving?torul
mongolilor
, zidurile ei au fost distruse iar??i ?i localitatea a fost redus? la o mic? a?ezare de pescari.
In secolul al XIV-lea Haifa este amintit? in relat?rile rabinului Ashtori Hafarhi (1322)) ?i ale rabinului Itzhak Hilu (1334). Ei men?ioneaz? rena?terea in localitate a unei comunit??i evreie?ti semnificative. In schimb in secolele al XV-lea, XVI-lea ?i al XVII-lea se pare ca nu a mai fiin?at aici o colectivitate evreiasc? de remarcat.
Inceputurile Haifei moderne, a?a cum este cunoscut? in zilele noastre, dateaz? din timpul
st?panirii otomane
.
In anul
1761
domnitorul autonom al Galileei,
Dahr al Omar
, a d?ramat vechea cetate (Haifa Al Atika) ?i a reconstruit-o, in zona unde se afl? in prezent Ora?ul de jos. Anii aceia au reprezentat inceputul cre?terii insemn?t??ii strategice ?i economice a Haifei in detrimentul ora?ului vecin, Acra (Akko).
Vedere aerian? a Haifei din anul 1918: Legenda:
2 puncte azurii - gara Haifa est ?i strada Nazaret, in prezent strada Hativat Golani,
punctul verde - jonc?iunea str?zilor Kibutz Galuyot-Nazaret, azi bulevardul Palyam,
punctul galben - Pia?a Paris (Hamra)
punctul ro?u -intersec?ia strazilor Shivat Tzion (Stantun) ?i Allenby,
punctul violet - intersec?ia str?zilor Bialik-Hassan Shukri, cu sediul de ast?zi al poli?iei
punctul albastru - Dereh Yaffo (Calea Jaffei)
punctul portocaliu - strada Neviyim,
punctul verde cu galben - zona Kasbei ?i targul, d?ramate in 1948 dup? eliberarea Haifei de c?tre armata israelian? in R?zboiul de independen?? al Israelului - deasupra punctului verde - cimitirul musulman, care subzist? ?i ast?zi
punctul roz - cartierul Bat Galim, creat pe peninsula Capul Carmelului. In imagine nu apare portul Haifa, deschis in anul 1933. In partea de dreapta jos a fotografiei se vede imbarcaderul c?ii ferate a Hedjazului, se pot vedea vagoane de tren
In cursul secolului al XIX_lea, ora?ul s-a l?rgit, mai ales prin contribu?ia a dou? grupuri de coloni?ti cre?tini care s-au stabilit in afara zidurilor.
Una era cea a templierilor
protestan?i
din sudul Germaniei, care ?i-au zidit case in zona de ?es, la poalele Carmelului, la sud de coasta mediteranean?, in proximitatea Ora?ului vechi, ?i care au incercat s? practice agricultura.Mai apoi ei au infiin?at pe varful muntelui un cartier destinat odihnei ?i agrementului numit Karmelheim, din care cateva case au supravie?uit ?i au fost conservate pan? in ziua de ast?zi. Acesta este cartierul Carmel Merkazi (Carmel central) din zilele noastre. Casele Coloniei germane (Hamoshava Haggermanit) de la poalele muntelui, au fost ?i ele restaurate, ?i transformate in zilele noastre intr-un spa?iu turistic. Al doilea grup de coloni?ti a fost cel al
Ordinului Carmelit
catolic
, ai c?rui membri s-au a?ezat in zona cartierului Bat Galim ?i in continuare, in zona Stella Maris de pe varful Carmelului, unde au zidit inc? din mijlocul veacului al 18-lea o
m?n?stire
.
In zilele expedi?iei lui
Napoleon Bonaparte
in Palestina, m?n?stirea carmelit? a servit drept spital de campanie pentru osta?ii francezi.
Pe parcursul secolului al XIX-lea intre cele dou? grup?ri religioase au avut loc conflicte pentru controlul unor arii suplimentare pe Carmel.
In veacurile al XVIII-lea - al XIX-lea Haifa a fost adesea prad? atacurilor
pira?ilor
. Din acest motiv guvernatorul otoman al ora?ului a decis construirea a dou? turnuri de paz?, destinate a ap?ra portul din dou? p?r?i. Turnurile au devenit un simbol al ora?ului ?i de?i ele au fost distruse intr-o epoc? ulterioar?, ele apar pe stema ora?ului Haifa.
In anii 1830 ,sub st?panirea lui Ibrahim pa?a, fiul lui
Mehmet Ali
, au sosit in ora? ?i imigran?i musulmani din
Egipt
.
In romanul s?u utopic, ?Altneuland” publicat in anul 1902,
Theodor Herzl
, fondatorul
sionismului
, a profe?it c? Haifa este ?ora?ul viitorului”
Herzl a descris in aceast? carte un ora? portuar cosmopolit ?i infloritor, unde ?oselele sunt netede ca trotuarele, iar automobilele circul? pe ro?i de gum?, aproape f?r? zgomot, este descris de asemenea ?i un tren aerian electric.
Evreii au reap?rut la Haifa organiza?i in comunitate de la mijlocul secolului al XIX-lea, majoritatea fiind la inceput de origine sefard?.
In vremea domina?iei otomane, num?rul lor a variat intre 800 ?i 1,500. Primul lor cartier in afara zidurilor a fost Ard Al-Yehud, creat in anul 1891, intre Wadi Rushmiye ?i Wadi Salib de ast?zi.
Popula?ia evreiasc? a crescut permanent datorit? valurilor de emigra?ie cunoscute ca Prima ?i a Doua Aliya din Europa de est.
In primul deceniu al secolului al XX-lea Haifa, in timpul
st?panirii otomane
, Haifa a devenit ?i principalul centru al popula?iei evreie?ti din nordul Palestinei. Filiala din
Berlin
a Societ??ii evreie?ti ?Ezra” din Germania a decis sa promoveze crearea la Haifa a unei institu?ii academice post-liceale evreie?ti pentru inv??area de meserii tehnologice. Piatra de temelie a acestei institu?ii a fost pus? in anul
1912
, cand la Haifa tr?iau 3.000 evrei. Ea s-a numit Technicum, in ebraic?
Technion
, denumire sub care s-a f?cut cunoscut pe parcursul anilor Institutul Politehnic din Haifa. Technionul a pregatit ingineri si tehnicieni , precum ?i speciali?ti in domeniul ?tiintelor biologice. Denumirea Technion cu rezonan?? greco-ebraic? s-a impus ca urmare a ?
R?zboiului limbilor
” - conflictul pentru limba de predare in care ebraica, de?i de foarte curand resuscitat? ca limb? vorbit?, a eliminat
limba german?
.
La inceputul secolului al XX-lea s-a inaugurat la Haifa ?i prima gar? feroviar?, care era statia terminus a ?Trenului v?ilor” care traversa
Valea Izreel
(Esdraelon), unind Haifa cu linia ferat? a
Hejazului
care pornea din zona Hijaz din Arabia si se indrepta spre regiunea
Transiordania
?i
Siria
.
Aceasta conexiune, menit? s? lege Haifa cu alte centre ale Imperiului Otoman, a contribuit la accelerarea dezvolt?rii portului Haifa.
In ajunul
Primului R?zboi Mondial
tr?iau la Haifa 20,000 locuitori, ea fiind al patrulea ora? ca m?rime din Palestina.
In cursul Primului Razboi Mondial turcii au postat la Haifa unit??i de
artilerie
pentru a ap?ra golful de o eventual? debarcare de trupe britanice inamice. Haifa a fost in cele din urma cucerit? de britanici la
23 septembrie
1918
. In continuare portul Haifa a servit ca punct de aprovizionare a armatei britanice care a inaintat spre
Liban
?i
Siria
. La o s?pt?man? dupa cucerirea Haifei, britanicii au intrat in
Damasc
Haifa ?i intreaga Palestin? de vest au intrat in curand sub regimul mandatului britanic.
Autorit??ile britanice au transformat Haifa in baza lor principal? in Orientul Apropiat. Portul Haifa lega ora?ul pe calea maritim? cu
Marea Britanie
, c?ile ferate legau ora?ul de trei continente - spre Cairo ?i Africa, spre Istanbul ?i Europa. ?i spre Damasc ?i Asia. Portul modern al Haifei a fost inaugurat in anul
1933
, dup? ce guvernul britanic a investit mult in dezvoltarea lui.
Intre Haifa ?i zonele petrolifere din
Irak
a fost a?ezat? o conduct? de
petrol
. In anii 1930 Haifa era inc? mai mare decat
Tel Avivul
.
Regiunea industrial? a ora?ului se afl? in partea estic? a ora?ului, in jurul raului
Chi?on
. Aici se g?se?te una din cele dou?
rafin?rii
de
petrol
ale Israelului, celalalt? fiind la Ashdod. Rafin?ria din Haifa, infiin?at? de britanici in anul
1938
, cand se baza pe conducta de petrol venit? din
Irak
, prelucreaz? in prezent 9 milioane de tone de
petrol
(66 millioane de
barili
) de petrol brut pe an. Cele dou? mari turnuri de r?cire, inalte de 80 de metri, ast?zi neutilizate, construite in anii 1930, sunt cele mai inalte construc?ii din perioada Mandatului britanic.In timpul celui de
al doilea r?zboi mondial
rafin?ria a fost bombardat? in mai multe randuri de avia?ia militar?
italian?
?i a fost obiectul unor atentate ale organiza?iei clandestine evreie?ti Lehi. Na?ionalizat? in 1948 de statul israelian, in prezent se afl? in proprietate privat? (a Societ??ii le'Israel a fra?ilor Ofer ?i a Industriei petrochimice care apar?ine lui David Federman ?i publicului). Ea este locul de munc? a circa 3000 de lucr?tori din Haifa ?i suburbii.
Matam (Merkaz Taasiot Hamada - Centrul Industriilor ?tiintifice), cel mai mare si mai vechi parc de afaceri al Israelului, se afl? la intrarea de sud a ora?ului, ?i g?zduie?te intreprinderi ?i unit??i de cercetare ?i dezvoltare pentru numeroase companii israeliene ?i interna?ionale de hi-tech, ca de exemplu
Intel
,
IBM
,
Microsoft
,
Motorola
,
Google
,
Yahoo!
,
Elbit
,
CSR
,
Philips
?i
Amdocs
.
In campusul universit??ii Haifa se afl? laboratoarele companiei IBM.
Portul Haifa este principalul port al Israelului in domeniul transportului de pasageri si este un port comercial major, al?turi de portul Ashdod.
Centrele comerciale principale ale Haifei includ Hutzot Hamifratz, Horev Center Mall, Panorama Center, Castra Center, Colony Center (Lev HaMoshava), Hanevi'im Tower Mall, Kanyon Haifa, Lev Hamifratz Mall ?i Grand Kanyon.
Commons
Marseille
,
Fran?a
(din 1962)
Portsmouth
,
Marea Britanie
United Kingdom
(din 1962)
- Luton
,
Marea Britanie
(din 1966)
- Hackney
,
Marea Britanie
(din 1968)
Manila
,
Filipine
(din 1971)
San Francisco
,
Statele Unite
(din 1973)
Aalborg
,
Danemarca
(din 1973)
Cape Town
,
Africa de Sud
(din 1975)
Bremen
,
Germania
(din 1978)
Antwerpen
Belgia
(din 1986)
- Mainz
Germania
(din 1987)
Sankt Petersburg
Rusia
(din 2008)
- Dusseldorf
Germania
(din 1988)
Rosario
,
Argentina
(din 1988)
Odessa
,
Ucraina
(din 1992)
Shanghai
,
China
(din 1994)
Kobe
,
Japonia
(din 2004)
- Boston
,
Statele Unite
(din 1999)
Limassol
,
Cipru
(din 2000)
- Fort Lauderdale
,
Statele Unite
(din 2002)
- Erfurt
,
Germania
(din 2005)
- Mannheim
,
Germania
(din 2005)
- Newcastle
,
Marea Britanie
- West Hartford
,
Statele Unite
,
Santo Domingo
,
Republica Dominican?
Guayaquil
,
Ecuador
(din 2006)
- Lexington
,
Massachusetts
,
Statele Unite
- Shenzhen
,
China
(din 2012)
Commons